Salut, sunt Mihai, Daniel sau Ana și nu am mai băut de nouă ani. Trăirile alcoolicilor anonimi, exprimate la Alba Iulia

Salut eu sunt (Mihai, Daniel, Ana, Gabriel, Ioana) și sunt alcoolic. O spun cu zâmbetul pe buze, și tot cu un zâmbet și un ”Salut” cald li se răspunde. 

”Nu am mai băut de 9 ani”, iar sala aplaudă. Rândurile de mai sus nu sunt desprinse dintr-un film american în care o personajul principal ajunge într-un grup de suport.

Saluturile fac parte din realitatea de zi cu zi a oamenilor care în trecut au consumat cantități mari de alcool, dar care au învins dependența.

Numele de mai sus sunt aleatorii, dar oamenii din spatele lor sunt reali. Ei sunt Alcoolicii Anonimi, iar în acest weekend sunt prezenți la Alba Iulia. Celebrează 33 de ani de existență a grupurilor de suport ”AA” din România.

Mai exact, a celor care au avut curaj să își înfrunte demonii. Sunt povești dure de viață, a unor oameni care fac parte din diferite categorii sociale. Ei spun că dependența lor nu ține cont de statut social, loc de muncă, bani sau putere.

În spatele ușilor deschise, unde toți sunt anonimi

Am primit invitația de a intra, pentru scurt timp, în lumea lor, în lumea anonimilor. M-a contactat Cristian, este cel care se ocupă de grupul de suport pentru adicții din Alba Iulia și mi-a propus să iau parte la conferința lor.

Am acceptat, iar înainte să ajung la conferință, în mintea mea rulau imaginile grupurilor de suport din ”Fight Club”, cartea scrisă de Chuck Palahniuk. Mai exact, momentul când Bob se ridică și spune printre lacrimi că încă mai este bărbat.

Însă, ce am văzut și ascultat la Alba Iulia mi-a schimbat ideea și optica despre grupurile de suport.

Paradoxul bucuriei de a fi dependent

Pentru mulți o să sune ciudat, dar cei din alcoolicii anonimi sunt într-un fel fericiți că au devenit dependenți.

Ba chiar au o întreagă sesiune denumită ”Doamne, îți mulțumesc pentru tot ce mi-ai dat”, despre paradoxul bucuriei de a fi dependent.

Prin dependență și-au descoperit puterea de a lupta cu trauma lor și au găsit o cale prin care au putut învinge problema. Și-au salvat viața, familia și viitorul.

Sala de conferință, cu chipuri și figuri anonime

Toți cei prezenți în sala de conferință a Hotelului Cetate din Alba Iulia se cunoșteau, chiar dacă nu fizic. Își cunosc poveștile, deoarece mare parte din ele sunt similare.

O mare de oameni, care s-au luptat cu dependența și mărturisesc asta zi de zi.

Zeci de chipuri, diverse, femei bărbați, tineri, bătrâni, toți uniți de un singur fapt, lupta cu dependența.

O spun zilnic că nu au mai băut alcool, iar unii deja calculează asta în ani.

Cum au început să lupte cu alcoolul

Poveștile de viață despre consum diferă de la om la om. Însă ceea ce este comun este modul în care au început să lupte cu el.

”Sunt Dan* și nu am mai băut alcool de 24 de ore”. ”Sunt Maria* și nu am mai băut alcool de 14 zile”: propozițiile sunt borne pe care cei care intră în grupurile de suport le trec zi de zi, până ajung la reabilitare.

*nume aleatorii. 

Este un proces lung, dur, și care conține mai multe trepte. Pe de o parte sunt dependenții, iar pe de altă parte sunt cei care îi ajută să treacă peste.

Însă cei care îi ajută să treacă peste știu prin ce trec dependenții, deoarece ei au fost acolo, au fost la rândul lor dependenți. Merg pe picior de egalitate, altfel terapia nu poate să dea roade.

Dacă unul dintre ei crede că este superior celui din fața sa, tratamentul mental și spiritual nu poate fi fructificat, au mai explicat experții prezenți în sală.

De la Dumnezeu, la Darth Vader și o coadă de mătură

S-a vorbit foarte mult în ceea ce privește legătura dintre reabilitarea alcoolicilor și credință.

Trebuie să creadă în ceva, fie că este Dumnezeu, Darth Vader, sau o coadă de mătură” dar trebuie să creadă în ceva, explică una dintre formatoarele grupului, care nu a mai băut de 9 ani.

În primul rând cel care vrea să fie reabilitat trebuie să creadă în el, probabil și acolo este cea mai grea luptă. Primul pas peste care au trecut ușor a fost rușinea de a fi prezenți printre alcoolicii anonimi.

Terapia nu ține cont de religii, dar credința face parte dintr-un lanț al tratamentului.

Au intrat pe ușa grupului cu ideea că vor fi arătați cu degetul și numiți bețivi, bețivani și alcoolici. Însă când au ajuns în cercul de discuții și-au dat seama că în jurul lor sunt oameni cu povești de viață similare și cu un scop comun. Au primit îndrumare, iubire și sprijin exlică oamenii din sală.

Abstinența la alcool să se transforme din zile, în ani, și să devină un stil de viață.

Au ajuns în alcoolicii anonimi la propunerea prietenilor, a familiei sau a unui cunoscut care i-a spus simplu: ”Mergi și vezi ce se întâmplă acolo”.

”Mergi și vezi ce se întâmplă acolo”, la Alba Iulia

Dacă ai nevoie de ajutor, la Alba Iulia există un grup de suport pentru Alcolicii Anonimi.

Grupul se numește Alba Iulia Unirea, și se află la Centrul Arnsberg pe strada Mihai Viteazul, la numărul 2.

Contact: Cristi: 0761016106

Gheorghe: 0722619036