Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

De unde vine Moş Crăciun și cum a fost aleasă data de 25 decembrie ca Sărbătoare a Crăciunului


Publicat

mos craciun

Crăciunul, cea mai cunoscută dintre sărbătorile creştine, care marchează naşterea lui Iisus Hristos, este celebrat în lumea întreagă în fiecare an pe 25 decembrie.

Sărbătoarea există din secolul al III-lea, în timp ce Moş Crăciun, bătrânul bonom şi bărbos, îşi face apariţia în secolul XIX. Crăciunului îi sunt asociate tradiţii şi ritualuri dintre cele mai diverse.

De unde vine Moş Crăciun? Dar sfântul Nicolae?

Personajul Moş Crăciun a apărut destul de târziu, la mijlocul secolului al XIX-lea, în Statele Unite, ca urmaş îndepărtat al sfântului Nicolae, care, deşi mult mai bine atestat istoric, are în jurul său o legendă care depăşeşte cu mult ceea ce istoricii ştiu cu certitudine despre el.

VEZI:  MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase

Sfântul Nicolae a fost episcop al oraşului Mira din Asia Mică, în secolul al IV-lea e.n., şi ar fi fost încarcerat în timpul persecuţiei lui Diocleţian – cea mai severă dintre persecuţiile împotriva creştinilor din timpul Imperiului Roman.

Se pare că a participat la marele conciliu de la Niceea (în anul 325 e.n.), organizat pentru a stabili cu certitudine identitatea lui Iisus, ca fiu al lui Dumnezeu, cu scopul de a opri arianismului (învăţătură creştină din secolul al IV-lea), care o punea sub semnul întrebării.

Venerat în Orient (în special în Grecia şi Rusia), a devenit venerat şi în Occident începând din secolul al XI-lea, după ce oraşul Mira a căzut în mâinile musulmanilor, iar relicvele sale au fost aduse la Bari. Cam acestea sunt faptele istorice cunoscute despre el.

Mesaje de Anul Nou 2022 * Felicitari de Anul Nou 2022 * Mesaje de Revelion 2022 * Mesaje haiose de Anul Nou 2022 * URĂRI de La Mulți Ani 2022

Însă legenda care îl înconjoară pe sfântul Nicolae este mai mare. În Franţa există şi un cântec celebru, intitulat ”Legenda celor trei copii” – care au fost măcelăriţi şi puşi la saramură de proprietarul unui han, pentru a servi apoi carnea lor în farfuriile clienţilor hanului.

Sfântul Nicolae, care trecea din întâmplare pe acolo, i-a readus pe copii la viaţă. De atunci, a devenit patronul şcolarilor. Este şi patronul marinarilor, în virtutea altor miracole ce i-au fost atribuite.

Sfântul Nicolae şi Moşul cu biciul

Iconografia religioasă este foarte bogată în reprezentări ale miracolului celor trei copii, care îl prezintă întotdeauna pe sfântul Nicolae cu o mitră pe cap şi o cruce în mâna dreaptă.

Însă imaginaţia populară a vrut ca el să fie mereu însoţit de un măgar, alb sau cenuşiu, şi aducând cadouri. Într-adevăr, în ziua sărbătoririi sale, pe 6 decembrie, în Marea Britanie, Olanda, Germania, Flandra, nordul şi estul Franţei, dar şi în ţările din Europa de Est, copiii îşi curăţă cu mare atenţie pantofii, îi dau cu lac şi îi lasă la gura sobei, deoarece în acea noapte vine Moş Nicolae şi le aduce cadouri.

Însă el aduce daruri doar copiilor cuminţi, iar bucuria copiilor este mereu asociată cu acest ”examen”, care îi face să fie foarte cuminţi zilele ce preced sărbătoarea.

Legenda nu se opreşte aici, iar atunci când Moş Nicolae bate la uşa casei, el este mereu urmat de Moşul cu biciul, Knecht Ruprecht (numele său din Germania) sau Père Fouettard (numele său din Franţa), un călugăr aspru, îmbrăcat în negru, care poartă sacul cu cadouri şi un baston cu care îi pedepseşte pe copiii răi.

Tranziţia de la sfântul Nicolae la Moş Crăciun

Începând din secolul al XVI-lea, în Germania şi în celelalte ţări şi regiuni menţionate mai sus, se cultivă legenda şi sărbătoarea lui Moş Nicolae care aduce cadouri.

Însă, odată cu timpul şi cu evoluţia practicilor religioase de Crăciun, dar şi sub efectul interdicţiei pe care Biserica a emis-o referitoare la deghizarea în episcop, sfântul Nicolae şi-a pierdut puţin câte puţin atributele sale de episcop, pentru a deveni Weihnachtsmann – Moş Crăciun pe care îl cunoaştem în zilele noastre.

Moş Crăciun – un bătrân bonom, bucălat, burtos şi bărbos

Nu sunt cunoscute data naşterii, nici originea exactă a lui Moş Crăciun. A apărut misterios în secolul al XIX-lea. Sfântul Nicolae, debarasat de mitră, de bastonul şi de măgarul lui, apare în 1822 într-un poem pe care un teolog american l-a scris pentru copiii lui: ”Vizita sfântului Nicolae, în Ajunul Crăciunului”.

În 1863, acel poem a fost ilustrat. Sfântul Nicolae a luat de atunci trăsăturile unui bonom zâmbitor, bucălat, burtos şi bărbos, pe care îl cunoştem în zilele noastre, îmbrăcat cu o pelerină şi o pălărie roşie şi zburând prin aer în fruntea unei sănii trase de reni.

Astfel s-a născut Moş Crăciun şi i-a fost hărăzită o carieră îndelungată, apărând pe cărţi poştale, în vitrine şi în marile magazine, iar uneori pe coşurile caselor.

Dar şi în visele copiilor, care ezită să renunţe la legendă şi să devină adulţi, pentru că vor să creadă încă un an în povestea moşului aducător de cadouri.

SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI

Sărbătoarea naşterii lui Iisus Hristos există din secolul al III-lea în lumea creştină. Însă care a fost motivul care a stat în spatele alegerii datei de 25 decembrie?

În realitate, primele sărbători de Crăciun se derulau nu doar pe parcursul unei zile, ci timp de mai multe zile, într-o perioadă care începea din luna noiembrie şi dura până în ianuarie.

Alegerea acestei perioade a ţinut de o strategie a Bisericii, ce a permis dispariţia vechilor obiceiuri şi tradiţii păgâne, care au fost înlocuite cu una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii: naşterea Domnului.

Saturnaliile romane

Cu mult înainte de naşterea lui Hristos, romanii celebrau Saturnaliile din 17 până pe 24 decembrie.

Saturnaliile erau sărbători care celebrau zeul Saturn, echivalentul roman al zeului grec Kronos.

Înlănţuit de Zeus pentru că şi-a devorat copiii, Kronos, eliberat, s-a refugiat în Italia, unde a adus prosperitate – ”Epoca de aur”. Pentru toţi romanii, el a devenit Saturn, zeul semănăturilor şi al agriculturii.

Saturnaliile au devenit sărbătoarea libertăţii redescoperite de către toţi.

În timpul Saturnaliilor, clivajele sociale dispăreau, iar rolurile puteau fi inversate.

Sclavii luau locul stăpânilor pe care îi serveau. O amnistie judicară era declarată pe toată durata sărbătorii, fapt ce dădea naştere unor excese de tot felul.

Casele erau decorate cu frunze şi ramuri, în onoarea zeului agriculturii. Biserica a combătut însă aceste sărbători şi a sfârşit prin a le interzice la sfârşitul secolului al IV-lea.

Epifania din zilele noastre este ”moştenitoarea” străvechilor Saturnalii.

Mithra, zeul luminii

Mithra este o divinitate de origine iraniană, fiind zeul luminii şi al adevărului. Soldaţii romani convertiţi la cultul lui Mithra l-au răspândit în întregul Imperiu Roman.

În 25 decembrie, care era şi noaptea cea mai lungă din an, un taur era sacrificat în onoarea lui Mithra, iar acea sărbătoare purta numele ”Sol Invictus” (”Soare neînvins”).

Timp de mai multe secole, cultul lui Mithra a opus o rezistenţă puternică creştinismului în întreaga Europă, din Marea Britanie şi până la gurile Dunării.

Jul- tradiația popoarelor nordice

Sărbătorile închinate lui Jul reprezintă o foarte veche tradiţie a popoarelor nordice. Acele sărbători se derulau în jurul solstiţiului de iarnă şi erau însoţite de sacrificii umane şi mari petreceri bahice.

Ele îşi au originile în tradiţiile şi mitologia germanică şi au dat naştere următorilor zei: Odin (zeul morţii), Thor (zeul tunetului), Idun (păzitorul merelor tinereţii). Tradiţia sărbătorii lui Jul a inspirat apariţia lui Moş Nicolae, iar Jul-piticul stă la baza apariţiei lui Moş Crăciun.

Alegerea datei de 25 decembrie

Sărbătoarea Crăciunului nu exista la începutul creştinismului. Evangheliile nu menţionau data naşterii lui Iisus Hristos, iar Biserica a trebuit să aleagă o dată.

La început, nu toate bisericile creştine aveau aceeaşi dată pentru sărbătoarea Naşterii Domnului, până când data de 25 decembrie a fost aleasă în anul 354 e.n. de Biserica din Occident. Biserica din Orient a păstrat data de 6 ianuarie.

Origini diverse pentru cuvântul ”Crăciun”

Originile cuvântului ”Crăciun” sunt diverse, controversate şi, adeseori, se întrepătrund. Origini latine ale sale se regăsesc în Italia, Portugalia, Spania, unde ”Crăciun” se spune ”Natale” (Italia), ”Natal” (Portugalia) şi ”Natividad” (Spania).

Pentru alţi istorici, originile cuvântului ”Crăciun” vin de la vechii gali din Franţa, deoarece ”Crăciun” (”Noel” în franceză) ar proveni din două cuvinte ale galilor – ”noio” (”nou”) şi ”hel” (”soare”).

Această origine face referire la caracterul profan al sărbătorii şi, în special, la celebrarea solstiţiului de iarnă de către vechii gali. Întrucât marile sărbători religioase creştine şi sărbătorile păgâne se suprapun şi se întrepătrund, este dificilă descoperirea originilor exacte ale cuvântului ”Crăciun”.

În limba română, la fel ca în multe alte limbi regionale europene, originea latină a continuat să existe până în zilele noastre pentru a desemna sărbătoarea Crăciunului – ”creatio, – onis” însemnând ”naştere”.

În engleză se spune ”Christmas” (”Mesa de Crăciun”), în germană ”Weichnachten” (”Nopţile sfinte”), în olandeză ”Kerstmis”, iar în greacă ”Chrisstouyenna”.

BRADUL – SIMBOLUL CRĂCIUNULUI

Pentru sărbătorirea lui Jul, popoarele nordice plantau un brad în faţa caselor lor. În secolul al XVIII-lea, pomul de Crăciun şi-a făcut intrarea şi în biserici.

Înainte ca tradiţia pomului de Crăciun să se răspândească în Germania, exista deja un obicei foarte vechi, ce consta în decorarea ferestrelor, geamurilor, porţilor şi tavanelor cu ramuri de iederă.

În Franţa, prima datare oficială a pomului de Crăciun a fost găsită în provincia Alsacia. În 1521, un edil municipal i-a autorizat pe paznicii forestieri să îi lase pe localnici să taie brazi de mici dimensiuni pentru a celebra Crăciunul.

Primele descrieri ale bradului de Crăciun datează oficial din 1605. Este vorba de descrierile unor brazi de Crăcin din oraşul Strasbourg. În acea epocă, bradul era decorat cu tradafiri din hârtie, figurine din hârtie colorată, mere roşii şi diverse dulciuri.

Tradiţia bradului de Crăciun a fost introdusă pe scară largă în Franţa de prinţesa Hélène de Mecklembourg, care a adus-o la Paris în 1837, după căsătoria ei cu ducele de Orléans.

În 1841, prinţul Albert (originar din Germania), soţul reginei Victoria a Marii Britanii, a ridicat un brad de Crăciun în faţa castelului Windsor din Anglia şi a instaurat astfel ceremonia decorării pomului de Crăciun.

Când a ajuns Bradul de Crăciun a în America

Cu ajutorul coloniştilor, bradul de Crăciun a ajuns şi în Statele Unite ale Americii la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Tradiţia a fost instaurată şi la Casa Albă, în 1840.

În Canada, bradul de Crăciun a fost impodobit prima dată în interiorul bisericilor, înainte de a ajunge în casele tuturor localnicilor.

Bradul de Crăciun a ajuns şi în Rusia în 1852, iar primul brad de Crăciun a fost plantat şi iluminat în Sankt Petersburg.

Originile păgâne şi religioase ale bradului de Crăciun

Bradul de Crăciun este unul dintre cele mai răspândite simboluri ale sărbătorii Crăciunului. Spre deosebire de tradiţionala iesle, el nu este recunoscut ca un simbol specific catolic, ci s-a răspândit şi în ţările creştine protestante şi în cele ortodoxe.

Pe 24 decembrie, seara, bradul se regăseşte în toate casele creştinilor din lumea întreagă.

Originile bradului de Crăciun se pierd în negura vremurilor şi combină elemente păgâne, protestante şi catolice. Înainte de naşterea lui Iisus, romanii îşi împodobeau casele cu frunze şi crenguţe de laur, iederă şi brad, cu ocazia sărbătorii Saturnaliilor.

De altfel, cultul ”arborelui sacru” există în mai multe culturi şi tradiţii din lumea întreagă.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

28 de persoane care nu au respectat măsurile de protecție individuală, sancționate de polițiștii din Alba

Publicat

Inspectoratul de Poliție Județean Alba a continuat activitățile de verificare a modului în care se respectă prevederile Legii nr. 55 din 2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Potrivit IPJ Alba, în ultimele 48 de ore, au fost verificate 2.042 de persoane aflate în carantină, 1.499 aflate în izolare și au fost organizate 22 de acțiuni punctuale în cadrul cărora au fost verificate 579 de persoane. Alte 40 de persoane au fost verificate în cadrul altor activități în contextul pandemiei.

Au fost controlate 21 de societăți comerciale/ persoane fizice autorizate, 77 de terase, restaurante, fastfood-uri și 122 de mijloace de transport, din care 30 mijloace de transport în comun.

Echipele de control au depistat și sancționat 28 persoane care nu au respectat măsurile de protecție individuală și una care nu a respectat măsura crantinării/izolării.

Polițiștii recomandă cetățenilor să respecte prevederile legale pentru prevenirea răspândirii pandemiei de Covid-19, să poarte masca de protecție și să păstreze distanțarea fizică și să respecte interdicțiile privind deplasarea sau libera circulație.

Reamintim faptul că masca de protecție trebuie purtată în toate spațiile închise sau deschise, inclusiv pe stradă.

Singurele măști acceptate sunt cele chirurgicale și cele FFP2.

Acțiunile de control vor continua.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Peste 150 de poliţişti asigură măsuri de ordine în județul Alba, în minivacanța 22-24 ianuarie. Radare și echipaje în trafic

Publicat

Peste 150 de poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba vor acţiona, zilnic, pentru asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică, în minivacanţa prilejuită de Unirea Principatelor Române. Vor fi 12 aparate radar în trafic, iar echipaje vor fi prezenta în zone aglomerate și stațiuni turistice din județ.

Potrivit IPJ Alba, în perioada 21-24 ianuarie 2022, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba va intensifica acţiunile, va suplimenta efectivele de siguranţă publică şi va asigura prezenţa echipajelor de poliţie pentru menținerea climatului de siguranță publică, prevenirea faptelor antisociale și asigurarea unei intervenții prompte la evenimente.

Zilnic, vor acţiona, în medie, 150 de poliţişti, cu 70 de mijloace auto, care vor fi prezenți în zonele aglomerate și în stațiunile turistice și vor urmări inclusiv respectarea măsurilor de sănătate publică, în contextul pandemiei de Sars-Cov-2.

Pentru prevenirea accidentelor de circulație şi combaterea excesului de viteză, poliţiştii de la rutieră vor acţiona cu 12 aparate radar şi vor asigura prezenţa în trafic, pentru depistarea şi sancţionarea, cu fermitate, a conducătorilor auto care încalcă normele privind circulaţia pe drumurile publice.

Având în vedere numărul în creștere a cazurilor de Covid 19, Poliția face un nou apel către cetățeni, să respecte măsurile de protecție sanitară, pentru a limita răspândirea virusului Sars-Cov-2.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Evaluare Națională 2022: Când vor fi publicate noi modele de subiecte. Teste de antrenament, și pentru examenul din acest an

Publicat

examen teza lucrare

Testele de antrenament pentru elevii de clasa a VIII-a care susține examenul de Evaluare Națională 2022 vor fi disponibile începând cu luna aprilie, a anunțat Federația Națională a Părinților.

Este vorba despre teste pentru proba de limba română, care vor fi publicate săptămânal, în perioada 18 aprilie – 30 mai. Anunțul a fost făcut vineri de Federația Națională a Părinților, scrie edupedu.ro.

Potrivit sursei citate, testele vor fi elaborate de către Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație în funcție de rezultatele simulării pentru Evaluarea Națională, din 4 aprilie.

”C.N.P.E.E. (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație) va elabora o scrisoare metodică în care să ofere tuturor celor interesați informații utile, în vederea eficientizării pregătirii elevilor la disciplina limba și literatura română pentru susținerea simulării probei de examen din data de 4.04.2022.

Federația se va implica în diseminarea scrisorii metodice și în tratarea cu seriozitate a simulării din data de 4.04.2022, din partea tuturor celor implicați (elevi, profesori, părinți) (…).

Specialiștii din cadrul C.N.P.E.E. vor analiza rezultatele obținute de elevi la subiectele date la simulare, pentru a avea un indicator relevant al nivelului de competențe.

În urma rezultatelor acestei analize, în perioada destinată recapitulării finale, C.N.P.E.E. va elabora teste de antrenament, care vor fi publicate săptămânal, în perioada 18.04.2022-30.05.2022, cu excepția datei de 25.04.2022″, potrivit anunțului FNP.

Simulare EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 – CALENDAR:

4 aprilie 2022 – Simulare proba Limba şi literatura română

5 aprilie 2022 – Simulare proba Matematică;

6 aprilie 2022 – Simulare proba Limba maternă;

14 aprilie 2022 – Afişarea rezultatelor

Vezi și EVALUARE NAȚIONALĂ 2022: Modele de subiecte pentru examenul de clasa a VIII-a, publicate de minister

CALENDAR EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 (examen)

30 mai – 3 iunie 2022: Înscrierea la evaluarea națională

3 iunie 2022: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a

14 iunie 2022 Limba și literatura română — probă scrisă

16 iunie 2022 Matematica — probă scrisă

17 iunie 2022 Limba și literatura maternă — probă scrisă

23 iunie 2022 (până la ora 14.00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor

23 iunie 2022 (ora 16:00 – ora 19.00): Depunerea contestațiilor

24 iunie 2022 (ora 8:00 – ora 12.00): Depunerea contestațiilor

24 iunie – 29 iunie 2022: Soluționarea contestațiilor

30 iunie 2022: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

Structura anului școlar 2021-2022 – Semestrul al II-lea (17 ianuarie 2022 – 10 iunie 2022)

Cursuri: luni, 17 ianuarie 2022 — joi, 14 aprilie 2022

Vacanță de primăvară: vineri, 15 aprilie 2022 — duminică, 1 mai 2022

Cursuri: luni, 2 mai 2022 — vineri, 10 iunie 2022

Vacanță de vară: sâmbătă, 11 iunie 2022 — data din septembrie 2022 la care încep cursurile anului școlar 2022—2023.

Anul școlar 2021 – 2022 a început la data de 1 septembrie 2021, se încheie la data de 31 august 2022 și are 34 de săptămâni de cursuri.

Cursurile anului școlar 2021 – 2022 au început la data de 13 septembrie 2021.

Prin excepție, pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 33 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 3 iunie 2022.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

„Birou unic”, deschis la Primăria Alba Iulia. Care sunt serviciile oferite și care este orarul de funcționare

Publicat

„Biroul unic” pentru depunerea actelor, eliberarea adeverințelor, a certificatului de urbanism, etc. a fost deschis începând de vineri, 21 ianuarie, la Primăria Alba Iulia. 

Toate actele depuse aici vor fi scanate/digitalizate, iar actele eliberate pot fi trimise și electronic, pe e-mail, la solicitarea cetățenilor, au transmis reprezentanții administrației locale.

Astăzi a fost prima zi de funcționare și a deservit, deja, peste 25 de albaiulieni, care și-au redus considerabil timpul petrecut în primărie.

Serviciile implicate, momentan, sunt: Urbanism / GIS / Cadastru / Registrul Agricol / Registratură, iar cele mai solicitate acte, prin acest birou, cu siguranță vor fi: certificat de urbanism, adeverință confirmare adresă, adeverință schimb destinație, adeverință zonificare intravilan/extravilan sau adeverință de încadrare în zona de impozit.

Orarul de funcționare este de luni până miercuri de la 7:30 la 16:00, joi de la 7:30 la 18:00 (program prelungit), iar vineri de la 7:30 la 13:30.

Detalii și informații se pot obține și la adresa de e-mail: biroulunic@apulum.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate