Schimbarea numelui de familie sau a prenumelui pe cale administrativă. Condiții și actele necesare

Schimbarea numelui de familie sau a prenumelui este acea operaţiune de înlocuire a lor sau numai a unuia dintre ele, la cererea celui interesat, cu un alt nume sau prenume printr-o decizie administrativă. Potrivit legii, „cetăţenii români pot obţine pentru motive temeinice schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie şi a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea”.

Schimbarea numelui de familie și a prenumelui pe cale administrativă se face conform Ordonanței Guvernului României nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată prin Legea nr. 323/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Competență de soluționare a cererilor este a președintelui consiliului județean, respectiv a primarului general al municipiului București, care se pronunță prin emiterea dispoziției de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui, în termen de 60 de zile de la primirea cererii, conform prevederilor art. 13 din OG nr. 41/2003.

Sunt necesare motive temeinice care să îndreptățească solicitantului să ceară schimbarea numelui sau a prenumelui pe cale administrativă.

Astfel, în sensul prevederilor art. 4 alin. (2) din O.G.R. nr. 41/2003, sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

• când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
• când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește să îl obțină, făcând dovadă cu privire la aceasta, precum și asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume (posedă diferite acte personale, de studii,de serviciu, militare etc. care nu concordă cu numele prevăzut în actele de stare civilă).
• când, din neatenția ofițerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoașterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate mențiuni greșite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte (de studii, livret militar, carte de muncă, etc);
• când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regulă reunite, și dorește schimbarea acestuia;
• când persoana în cauză poartă un nume de familie de proveniența străină și solicită să poarte un nume românesc;
• când persoana și-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, și dorește să revină la numele dobândit la naștere;
• când părinții și-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinților lor;
• când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalți membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopției, a menținerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiației ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;
• când soții au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite și ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naștere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;
• când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării nașterii, însă, întrucât nu a sesizat instanța pentru încuviințarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieții, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
• când prenumele purtat este specific sexului opus;
• când persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă și solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia;
• alte asemenea cazuri temeinic justificate.

Sunt de asemenea considerate justificate, în sensul prevderilor art.4 alin.(3) din OG nr. 41/2003, și cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

• când persoana în cauză a adoptat minori și dorește ca aceștia să poarte un alt prenume;
• când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, iar soțul supraviețuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naștere;
• când în urma divorțului un fost soț revine la numele de familie purtat anterior și care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorț, și dorește să poarte numele dobândit la naștere;
• când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți celălalt soț se recăsătorește și, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta dorește să poarte numele de familie dobândit la naștere;
• când fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredințați spre creștere și educare, cu consimțământul fostului soț, dat în formă autentică;
• când părinții au divorțat, iar copiii încredințați spre creștere și educare unuia dintre părinți, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia;
• când s-a desfăcut adopția unei persoane căsătorite care are copii minori și în urmă desfacerii adopției persoana în cauza revine la numele de familie avut înainte de adopție;
• când unul dintre soți, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soț, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopție, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopției.

Persoanele îndreptăţite să ceară schimbarea numelui sunt cetățenii români cu domiciliul în țară sau în străinătate (conform prevederilor art.4 alin.(1) al Ordonanței), precum și orice persoană fără cetățenie (apatrid) domiciliată în România, care au capacitate de exercițiu deplină. Persoanele care nu au o asemenea capacitate ori au capacitate de exercițiu restrânsă pot cere schimbarea numelui prin reprezentantul legal sau, respectiv, prin asistarea lor de către ocrotitorul legal.

Cererea de schimbare a numelui se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul solicitantului, în nume propriu ori prin împuternicit cu procură specială, sau prin împuternicire avocaţială; în cazul cetăţeanului român cu domiciliul în străinătate, cererea se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în România, iar dacă nu a avut vreodată domiciliul în România, la D.S.C. – Sector 1.

Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani semnează cererea împreună cu părinţii săi; în cazul în care aceasta este semnată numai de unul dintre părinţi, celălalt părinte va da o declaraţie, în formă autentică, din care să rezulte că este de acord cu schimbarea numelui copilului.

Cererea de schimbare a numelui trebuie sa fie motivată prin unul dintre cazurile menţionate şi sa fie însoţită de următoarele acte:

a) copii de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui;

b) un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;

c) consimţământul, dat în forma autentică, al celuilalt soţ, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei;

d) declaraţia, în formă autentică, al celuilalt părinte, din care să rezulte că este de acord cu schimbarea numelui de familie al minorului;

e) autorizarea instanţei de tutelă în lipsa consimţământului prevăzut la lit. d);

f) cazierul judiciar şi cazierul fiscal ale solicitantului;

g) orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale.

• Copia B.I./C.I.
• Copie paşaport;
• Declaraţii de notorietate (în cazul în care este necesar) date în formă autentică.

Preşedintele consiliului judeţean, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, emite dispoziţia de admitere sau de respingere a cererii de schimbare
a numelui, în termen de 60 de zile de la primirea cererii.
Cererea de schimbare a numelui se publică în M.O. al României, Partea a III-a prin grija şi pe cheltuiala petiţionarului.

Cererea tip, necesară publicării în Monitorul Oficial, se obţine de la Serviciul de Stare Civilă şi va fi vizată de ofiţerul stării civile. (cererea vizată şi însoţită de copii ale certificatelor de stare civilă şi cărţii de identitate se trimite, fie direct – prin poştă, fie prin intermediar la R.A. Monitorul Oficial)

În termen de 30 de zile de la publicarea extrasului în M.O. orice persoană interesată poate face opoziţie la aceste cereri, mai puţin în situaţia în care solicitantul cere schimbarea numelui pentru expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod.

sursa: depabd.mai.gov.ro