Superstiții de Anul Nou: Ce este și ce nu este bine să faci la cumpăna dintre ani. Practici și credințe românești

Superstiții de Anul Nou. Românii sunt legați de o serie de practici și credințe dezvoltate în jurul Anului Nou. Superstițiile pot varia foarte mult de la o regiune la alta.

Să nu duci gunoiul pentru că vei fi dator, să deschizi ușa să iasă anul vechi, să faci demersuri pentru a-ți visa viitorul soț… sunt doar câteva. 

Un inventar mai complet al acestora regăsiți mai jos, pe baza unor informații coroborate de jurnaliștii Agenției Rador.

Superstițiile sunt credințe sau practici iraționale legate de presupusele influențe sau puteri magice ale anumitor obiecte, acțiuni sau fenomene, care sunt considerate a avea impact asupra vieții oamenilor.

Aceste credințe se bazează adesea pe tradiție, mit, sau interpretări subiective ale evenimentelor, și nu pe dovezi științifice sau rationale.

Superstiții de Anul Nou

În ajun de Anul Nou, fetele nemăritate pun într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr și un ban, iar peste noapte se spune că ele ar trebui să-și viseze ursitul.

La miezul nopții, tradiția spune că e bine să deschizi ușa, pentru ca anul vechi să iasă și să-i lași loc celui nou să intre.

Una dintre tradițiile cunoscute de Anul Nou este sărutul sub vâsc, pentru a fi însoțiți de dragoste tot anul care vine.

În noaptea de Revelion este bine să îți pui o dorință și să întâmpini anul care vine cu speranțe mari.

De multe ori, se transmit mesaje de Anul Nou pentru cei dragi.

Din bătrâni se știe că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă, dar și ceva roșu ori o altă culoare veselă, întrucât astfel sunt atrase energiile pozitive.

Conform tradiției, în noaptea de Anul Nou, dar și pe 1 ianuarie nu se plânge. Persoanele care plâng în prima zi a anului, vor avea un an nou plin cu evenimente triste.

Una dintre cele mai cunoscute superstiții spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi a Noului An îți va influența anul care tocmai a început.

Se spune că dacă prima persoană care intră în casă este bărbat, atunci vei avea un an plin de noroc, în schimb, dacă femeia intră prima în casă, Anul Nou va fi plin de ghinion.

Superstiții de anul nou: Brunetele aduc noroc

Conform tradiţiei, persoanele cu părul blond sau roşcat aduc ghinion, în timp ce cele brunete aduc noroc.

O altă superstiție de Revelion este că atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a Noului An, este indicat să nu faci cheltuieli și să nu arunci nimic din casă, nici măcar gunoiul, pentru că, odată cu el, vei arunca și norocul din casă.

Se spune că de Anul Nou nu este bine să ai nicio datorie.

În caz contrar, vei rămâne dator întreg anul. Superstiția spune că cine va dormi în noaptea de Anul Nou, va fi somnoros tot anul.

Vezi și Mesaje de Sfântul Ioan

Tot o superstiție de Revelion este și aceea că în noaptea dintre ani nu este bine să mănânci carne de pasăre, deoarece este aducătoare de ghinion.

Românii obişnuiesc să consume peşte în noaptea dintre ani, pentru a le asigura o trecere lină şi uşoară în anul ce urmează.

Pe de altă parte, carnea de pasăre este aducătoare de ghinion. Acest lucru se datorează faptului că păsările de curte scormonesc pământul şi îl împrăştie, fapt corelat cu împrăştierea prosperităţii şi a binelui din casă.

Superstiții de Anul Nou: să nu dai bani

Din bătrâni se ştie că nu este bine să fie agăţat calendarul anului nou înainte ca cel în curs să se fi sfârşit, pentru că aduce ghinion.

Și tot din bătrâni se spune că nu este bine să dai bani pe 31 decembrie, dar nici pe 1 ianuarie, pentru că, odată cu ei, se duce și sporul la finanțe.

De asemenea, indicat este să ai bani în buzunar la trecerea dintre ani. Bancnotele care au cea mai mare ”putere” sunt cele care încep cu cifra 5.

Tot legat de prosperitatea financiară există și un obicei practicat de gospodine în anumite zone ale țării. Femeile prepară pâini în care pun monede.

În prima zi a anului se trimit mesaje de Sfântul Vasile.

Se crede că cel care va nimeni preparatul care conține bani va avea noroc pe plan financiar tot anul.

Tot pentru noroc, de pe masa de Anul Nou nu trebuie să lipsească strugurii și smochinele, despre care se crede că sunt simbolul belșugului și al vieții împlinite.

Bătrânii susțin că animalele capătă grai omenesc în noaptea de Anul Nou și vorbesc între ele.

Persoana care le va auzi își va găsi sfârșitul în anul respectiv. Tot în noaptea dintre 31 decembrie spre 1 ianuarie, este bine să aprinzi o lumânare sau o candelă lângă o icoană.

Trebuie să o lași aprinsă până se luminează de ziua, acest ritual având rolul de a-l îndupleca pe Dumnezeu să-ți dea un an ușor și luminos.

La români, conform tradiţiei, în noaptea de Anul Nou trebuie să se facă mult zgomot pentru a alunga toate spiritele rele.

Unii români merg chiar mai departe şi obişnuiesc să ţină în buzunar o căpăţâna de usturoi, care are menirea de a-i feri de spiritele rele.

O altă datină spune că în Ajunul Anului Nou trebuie să ai mereu în buzunar câteva boabe de grâu, pentru a fi ferit de foamete tot anul.

În noaptea dintre ani este important să ne punem mereu o dorinţă şi să întâmpinăm anul ce vine cu speranţă şi bucurie în suflet. În prima zi de Anul Nou nu se spală și nu se mătură, deoarece aceste lucruri pot atrage sărăcirea casei.

Superstiții de Anul Nou: sărutatul sub vâsc

Preluat mai nou şi de români, obiceiul sărutatului sub vâsc este practicat în noaptea dintre ani de cuplurile de îndrăgostiţi.

Aceştia cred că astfel vor fi însoţiţi de dragoste întreg anul. Tradiția de a te săruta sub ramura de vâsc își are rădăcinile într-o frumoasă legendă scandinavă legată de Frigga, zeița dragostei și de Balder, zeul soarelui, fiul acesteia.

Într-o noapte, Balder are un vis despre propria-i moarte. Îngrozit, el aleargă la mama lui să-i spună visul. Premoniția fiului ei despre moarte o îngrijorează nespus de mult, întrucât ea știa că odată cu Balder va dispărea și pământul.

Pentru a preveni o astfel de tragedie, Frigga aleargă la toate creaturile aerului, pământului, focului pentru a le smulge promisiunea de a nu face vreun rău fiului ei.

Cu toate acestea, Loki, zeul răului, a aflat că Frigga a uitat să ceară promisiunea unei singure plante.

Aceasta era întâlnită, de obicei, pe ramurile stejarilor și era cunoscută sub numele de vâsc.

Loki a făurit o săgeată otrăvită în vârful căreia a pus o crenguță de vâsc și l-a păcălit pe Hoder să o îndrepte către Balder, fratele acestuia. Zis și făcut.

Fără să stea pe gânduri, Hoder a trimis săgeata otrăvită chiar în inima lui Balder, acesta murind pe loc.

După trei zile, Frigga reușește să-l readucă la viață pe fiul ei, cu ajutorul vâscului. Zeița dragostei a binecuvântat planta și a adus asupra acesteia vraja ca oricine stă sub ea să fie apărat permanent de pericole și să aibă dreptul de a fi sărutat, ca un semn al dragostei.

Așadar, de atunci și până în zilele noastre se păstrează acest obicei.

Se spune că dacă doi tineri îndrăgostiți cad sub vraja acestui obicei, în acel an se căsătoresc, iar dacă doi soți sunt atrași de aceasta vrajă, aceștia vor avea parte de înțelegere, armonie și multă iubire.

În noaptea Anului Nou, în Țara Chioarului (regiune istorică din România, pe teritoriile județelor Cluj și Maramureș), fetele ies în ogradă și numără nouă stele și dacă a noua stea este mai strălucitoare înseamnă că și ursitul ei va fi frumos și voinic, rugând apoi steaua sa-i aducă ursitul.

La miezul nopții, de Anul Nou, fetele iau de pe masă colacul ornamentat care se ține pe masa de sărbători, îl țin pe vârful capului, se așază pe tăietor și așteaptă să audă un sunet dintr-o direcție oarecare și din ce parte vine sunetul, în acea parte își va găsi ursitul.

În Țara Oașului (regiune geografică, istorică și etno-culturală alcătuită din Depresiunea Oașului și din munții care o delimitează, Munții Oaș și Munții Gutâi cu ramificațiile lor, aflată în nordul Transilvaniei, în județele Maramureș și Satu Mare), în vatra focului de la stână se introduc patru potcoave pe care, după ce se înroșesc, se mulg oile peste ele, crezându-se că oile „stricate”, care nu dau lapte, se vindecă datorită funcției magice a fierului. Î

n tinda casei se pune un vas de grâu ca să treacă colindătorii peste el, apoi grâul se dă la păsări și la animale, „să fie cu spor ca și colindătorii”.

În Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimbă porțile unor săteni care s-au certat în cursul anului, determinându-i astfel să vorbească și să se împace.

În zonele Făgăraș și Mureș este obiceiul ca de Anul Nou să se pună pe masă 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte.

Fete și feciori sau perechi de fete și feciori intră pe rând în casă și întorc fiecare dintre ei câte o farfurie și ce se află sub farfurie le arată că așa le va fi ursitul(a) sau că așa le va fi norocul dacă se vor căsători: oglinda = mândrie; paharul de țuică = băutor; pâinea = bogăție; cărbunele = negru la suflet; sarea = sărăcie; creionul = domn; bani = avuție. Se face haz de aceste preziceri.

Se spune că aduce noroc dacă strănuți la miezul nopții, la trecerea dintre ani. Există credința coform căreia în timp ce omul strănută, îi intră sau îi iese prin nări un duh rău sau o părticică din suflet.

De aceea, pentru a nu se întâmpla ceva rău celui ce strănută, se recurge la rostirea unor urări: „Doamne ajută!”, „Să-ți fie de bine!”, „Sănătate!”. Când strănuți de mai multe ori la rând este semn că vei face chef.