Transilvania, noul „El Dorado” imobiliar. Alba Iulia, cea mai mare creștere a vânzărilor de locuințe din România

Mitul ținutului imaginar „El Dorado” a început în anul 1530 prin Munții Anzi, în regiunea unde azi se află Columbia. Conquistadorii spanioli au început să caute tărâmul despre care auziseră că are străzile pavate cu aur. Erau mânați de ideea de avuție și nu mai țineau cont de nimic. Pentru ei, „El Dorado” exista și trebuia găsit!

Cinci secole mai târziu, un „El Dorado” prinde o altă formă în România. După ce „mitul” București a căzut, un altul răsare – Transilvania, locul în care oamenii spun că viața curge altfel. 

Peste 7 milioane de persoane locuiesc în Transilvania, regiune care ocupă 102.000 km pătrați, aproape jumătate din cei 230.000 km pătrați ai țării. De-a lungul istoriei, în zonă culturile s-au amestecat, tradițiile s-au păstrat, iar oamenii au trăit altfel. Aici locuiesc români, maghiari, nemți, francezi, ortodocși, catolici, protestanți, bogați sau săraci. Fiecare își lasă amprenta în acest mix pe care acum mulți îl pun pe lista de „must have”.

Citește și Clujul imobiliar lovește din nou. După garsoniera de 11 mp, o nouă ofertă năucitoare. 13 mp, cu duș și WC la vedere: 27000 euro

Piața rezidențială din Transilvania trece prin cele mai bune momente ale sale din ultimele trei decenii, cu recorduri de livrări, o majorare a numărului de tranzacții și prețuri care înregistrează o evolutie pozitivă față de perioada similară din 2019, potrivit unui raport de piață realizat de către compania de consultanță imobiliară SVN România.

Vânzările de locuințe din primele șapte luni ale acestui an au crescut față de perioada similară din 2019, înregistrând un record absolut la Alba Iulia, unde creșterea a fost de 85 %. În principalele piețe imobiliare din Transilvania, Cluj-Napoca și Sibiu, creșterea a fost de 25,5 % respectiv 24,5 %. La Oradea, numărul de locuințe noi livrate este dublu față de anul trecut.

Nu toți sunt atrași, însă, de marile orașe. Spre exemplu, anul trecut s-a construit mai mult în jurul Sibiului, decât în oraș. Românii încep să se viseze mici prinți Charles, îmbătrânind la umbra unui copac sau în pridvorul unei case vechi săsești, restaurată ori vreun Charlie Ottley care explorează munții și dealurile. Viscri, Criț, Biertan, Mărginimea Sibiului, Sighișoara sau alte micuțe localități din Ardeal sunt mai des în lista lor de căutări decât Magheru, Victoriei, Piața Unirii sau Kiseleff.

În ceea ce privește deplasarea, țara noastră are puțin sub 1.000 km de autostradă construiți în 30 de ani. O bună parte din ei tranzitează această regiune, ceea ce reprezintă un alt mare avantaj al Transilvaniei. Nu avem încă o autostradă care să brăzdeze România de la vest la est, dar avem finalizate sau în lucru două șosele de mare viteză care străbat regiunea. 

A1, te duce de la Sibiu până la Arad. Pe traseu, putem să virăm dreapta, iar de la Sebeș vom merge în curând, tot pe autostradă la Alba Iulia și Cluj-Napoca. Din Cluj se va ajunge ușor și rapid în Târgu Mureș și, în câțiva ani Clujul va fi legat tot prin autostradă de Oradea și granița cu Ungaria. Ba chiar de la vama Borș 2 vom ajunge pe autostradă direct până la Oceanul Atlantic. Rețeaua de drumuri rapide a dus deja la dezvoltarea regiunii, iar în viitor va fi un criteriu important de alegere pentru oameni și investitori.

Citește și Transilvania, noul „El Dorado” românesc. De ce caută românii viața de „dincolo de munți” pe Digi24.ro