VIDEO: Mănăstirea Ponor, supranumită „Athosul românesc”. „O bucățică ruptă din cerul de care este atât de aproape”

În partea central-nordică a județului Alba, la o distanță de aproximativ 40 km de Aiud, la o altitudine de peste 1300 m, pe versantul unui munte se află Mănăstirea Ponor. Mănăstirea de monahi – în care accesul este permis doar bărbaților – este supranumită „Athosul românesc” și îl are ca stareț pe părintele protosinghel Irineu Curtescu. 

La câţiva kilometri mai jos de mănăstirea de călugări există şi una de maici – în care pot intra doar femeile – la care tot părintele Irineu Curtescu este stareț. 

Mănăstirea Ponor – Sfântul Nectarie – de călugări

Mănăstirea Ponor se află la o distanță de circa 5 km de localitatea Ponor, sat atestat documentar pentru prima dată în anul 1648. Aflată în Munții Trascăului, localitatea prezintă un relief specific de munte dezvoltat pe calcare și flis. Varietatea reliefului carstic, prin spectaculozitatea sa, a florei și faunei precum și caracteristicile climatice îl fac atractiv din punct de vedere turistic.

Mănăstirea Ponor îl are ca stareţ pe părintele protosinghel Irineu Curtescu. Ucenic direct al părintelui Paisie Olaru de la Sihla, format în curentul duhovnicesc de la Sihastria, mănăstirea sa de metanie, părintele Irineu, între anii 1990 – 2000, avea sa se nevoiască la Schitul Prodromu din Sfântul Munte Athos. Din cauza unor probleme de sănătate, s-a reîntors în tara, la Mănăstirea Antim din Bucureşti, unde l-a îngrijit pe părintele Sofian Boghiu, în ultimii doi ani de viaţă ai acestuia.

Lucrările la Mănăstirea Ponor au început în anul 2002, cu binecuvântarea IPS Andrei, după ce Comisia tehnică județeană de amenajare a teritoriului, urbanism și lucrări publice din cadrul Consiliului Județean Alba a aprobat documentația pentru construirea mănăstirii.

Ansamblul monahal a fost ridicat pe versantul unui munte, în cadrul lucrărilor fiind folosiți și explozibili pentru a disloca stânca.

Așezământul are forma unei cetăți dreptunghiulare, cu o singură intrare, cu biserica în centru. Complexul cuprinde și un paraclis, o bucătărie, ateliere la parter și chilii la mansardă. Biserica este pictată chiar de către călugări.

Paraclisul e închinat Sfântului Nectarie, iar biserica poartă sfântul hram al Înălțării Domnului.

La Mănăstirea Ponor rânduiala vieții monahale este mai aspră

Principalele activități ale călugărilor sunt rugăciunea și câteva ascultări simple.

Se mănâncă o dată pe zi, la ora 15:00. Luni, miercuri, vineri și sâmbătă seara se face priveghere de toată noaptea. Adică, după vecernia mică de la ora 17:00 urmează un program de odihnă până la 22:30. Atunci începe privegherea, ce durează până dimineața la 07:00 – 08:00.

În restul zilelor, se săvârșesc Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile, Sfânta Liturghie, parastasul de la ora 3:00 noaptea.

Mănăstirea Ponor – cum se ajunge

Accesul se face pe DJ 107 I – Transalpina de Apuseni, dinspre Aiud, până în localitatea Ponor. Drumul este în prezent în reabilitare/modernizare.

De aici, se continuă dreapta încă aproximativ 10 km, pe DC 750C și DC 106.

Mănăstirea Ponor – Sfântul Spiridon – de maici

La circa un kilometru mai jos de Mănăstirea de monahi se află o mănăstire de maici, soră cu cea din vârful dealului, a cărei piatră de temelie a fost pusă la 20 august 2009. Din luna aprilie 2013 au început lucrările de construcție în plan arhitectonic de cetate, cu biserica în centru și cu o singură intrare, pe sub clopotniță, pe latura de vest.

Programul este identic cu cel al mănăstirii de călugări, singura diferență fiind că privegherile au loc în alte zile ale săptămânii: duminică, marți și joi, în timp ce sâmbăta este comună pentru ambele.

Mănăstirea are hramul Sfântul Ierarh Spiridon.

sursa: crestinortodox.ro