VIDEO: Patrick Ciorcilă, organizatorul Sports Festival și Transylvania Open, la Cluj24.ro: La patru ani am votat în locul lui tata

Patrick Ciorcilă afirmă că este un tânăr privilegiat și chiar un om norocos. De asemenea mai spune că sportul pe care l-a practicat aproape un deceniu l-a ferit de tentații. 

Este fiul președintelui celei mai mare bănci din România, Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania. Deși avea totul așternut în față, Patrick a ales un alt drum. 

Acum organizează două evenimente majore, Sports Festival și Transylvania Open. Două evenimente majore în Cluj despre care el spune că i-au dat sens propriei vieți.

Când ești lipsit de bunăstare materială pare să aibă un sens să faci totul pentru a o obține, ba chiar pentru a deveni bogat. Dar când te naști și deja aceste lucruri sunt rezolvate, care e calea de urmat? Cam despre asta e vorba în podcastul realizat de cluj24.ro cu Patrick Ciorcilă.

„Alături de antrenorul meu, începând de la 11-12 ani până la 18, când m-am oprit, asta am făcut non-stop, am jucat tenis. Vorbim despre 7-8 ore dedicate, pe zi, pentru tenis. Vorbim de antrenament, pregătire fizică, recuperare, somn, adică, până la urmă, toate chestiile astea care trebuiau făcute. Și cred că am făcut lucrurile foarte profesionist și corect încă de la o vârstă fragedă.”

„Am avut maturitatea necesară să le zic la ai mei foarte deschis și direct că nu mai pot să dau tot ce pot. Hai să ne oprim, că nu mai simt nevoia. Și le-am zis în continuu că nu vreau să investească în mine în continuare degeaba. Și eu să nu mă duc să dau totul. Mi se părea că îi mințeam pe ai mei sau că îmi furam singurul căciula.”

Am votat în locul lui tata

„În 2000 aveam 4 ani și tata trebuia să meargă la vot și, bineînțeles, toată lumea vota cu Iliescu că era răul mai mic pe vremea respectivă. Și am mers la vot cu tata și tata mi-a zis ulterior, după aia am început să am niște flash-uri cu momentul acela, că nu putea să pună ștampila pe niciunul dintre cei doi.

A zis: nu aveam cum să votez cu nimeni, cu niciunul. Nu pot, nu mă lasă sufletul. Și am mers în cabina de vot împreună, m-a ridicat pe mine și am pus eu ștampila pe Iliescu la momentul respectiv. Și glumeam cu tata că, parcă și tata și eu aș face la fel, dacă azi aș avea copii, cred că aș face exact același lucru în 18 mai!”

„Mi se pare, din păcate, o alegere grea. Nu grea, pentru mine nu e grea, dar nu neapărat ideală în nici o situaţie. Cred că foarte mulți oameni simt chestia asta. Că, la fel, alegem răul mai mic. Asta cred eu pentru 18 mai, că niciuna din situații nu e ideală, dar, până la urmă, trebuie să ieșim la vot.”

Vezi restul discuției, pe Cluj24.ro.