Eveniment
VIDEO: Cum se face un tulnic, „telefonul mobil“ străvechi folosit de moţii din Apuseni. Povestea instrumentului muzical
Tulnicul este un simbol al moţilor, iar pentru confecționarea acestuia este necesară foarte multă îndemânare. Meșterul tradițional Ionel Gligor, coordonator al clasei de „Confecționare Tulnice” din Arieșeni, a prezentat într-un material video realizat de Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba cum se face un tulnic, dintr-o bucată de lemn.
În fiecare casă de pe Valea Arieșului exista în trecut cel puţin un tulnic, la care ştia să cânte fiecare membru al familiei. Instrumentul muzical din Munții Apuseni era utilizat ca și un „telefon mobil”, pentru anunţul unor evenimente sau chemări.
Tradiția confecționării tulnicelor se păstrează încă în satul Pătrăhăițești din comuna Arieșeni, la poalele Vârfului Curcubăta Mică. În acest sat se găsesc meșteri populari care confecționează tulnice, donițe, ciubere și alte obiecte din lemn.
Tulnicul, înlocuitor al telefonului mobil
„Tulnicul în Apuseni provine din moși strămoși. Am auzit de la bunici, de la părinți, s-a folosit aici ca și un înlocuitor al telefonului mobil de azi. Se anunțau, își dau fel și fel de semnale, când să vină de la pădure acasă, când era o problemă în sat, când se întâmpla ceva, aveau fiecare cântări specifice ca să știe pentru ce îi cheamă acasă.
De mic copil veneam la un atelier la un unchi și mă uitam, îmi era atât de dragă meseria. (…) Ca să faci un tulnic ca obiect de vânzare e una, însă pentru ca să faci un tulnic ca să cânte, să fie bun, trebuie să fi foarte atent”, a explicat Ionel Gligor.
Cum se face un tulnic – totul începe cu alegerea lemnului potrivit
Procesul de realizare a unui tulnic începe cu alegerea lemnului. Potrivit meșterului, acesta trebuie să fie orientat după soare pentru că altfel nu creapă bine și trebuie să nu aibă noduri.
Odată ales, lemnul se taie la lungimea dorită – 20 cm, 40 cm, 60 cm, 80 cm, 100 cm, 150 cm, până la 250 cm. În continuare lemnul se direge (ascute) cu securea.
Mai apoi, bucata de lemnul este cioplită și rotunjită pentru a lua forma unui tulnic.
Se folosesc unelte speciale (mezdreale din fier, drepte și rotunde) de diferite mărimi.
Cum se face un tulnic – lemnul se creapă, însă nu pe fibră
Bucata care a luat forma unui tulnic este crepată mai apoi în două, folosind crepătoarea și maiul.
Lemnul nu se creapă însă pe fibră, după cum explică meșterul tradițional.
După ce a fost crepat, meșterul utilizează o altă unealtă, o mezdreală mai mică, concepută pentru a scobi în interiorul tulnicului.
Aceasta are o adâncime care intră, scobește și subțiază lemnul, pentru a forma astfel peretele tulnicului.
„După ce se subțiază se poate sparge. Foarte ușor o spargi. Asta e faza cea mai grea și mai sensibilă la tulnic. Cu cât e mai subțire, cu atât cântă mai bine tulnicul.
Dacă îl lași gros, nu are rezonanță, nu dă tonul cum trebuie, dar nici subțire tare pentru că trece și îl sparge. E un lucru mai greu, necesită foarte multă îndemânare”, explică Ionel Gligor.
Cum se face un tulnic – cercurile tulnicului, din ramuri de brad
Următorul pas este lipirea celor două părți ale tulnicului. Mai apoi, se pun cercuri de fier și se lasă la uscat.
După ce tulnicul s-a uscat, se intră la faza de cercuit. Cercurile se fac din ramuri brad, care se curăță, se ciopesc și se pun la înmuiat.
Pentru gaura tulnicului se folosește un fier, înroșit în foc.
„Îmi place ceea ce fac, este o meserie pe care o îndrăgesc și sunt mândru că am obținut această meserie. Am o clasă de elevi pe care îi învăț să ducă meseria aceasta mai departe”, mai spune meșterul tradițional Ionel Gligor.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News