Zece proiecte iniţiate de Primăria Cugir, în aşteptarea finanţărilor din fonduri europene

Seminarul desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute pe tema absorţiei fondurilor europene, organizat la Senatul României de către europarlamentarii Ramona Mănescu (PNL) şi Victor Boştinaru (PSD), împreună cu preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a repezentat interes şi pentru primarul Cugirului, Adrian Teban. Potrivit acestuia, tema abordată a fost una foarte importantă pentru oraşul Cugir, care aşteaptă finanţare pentru zece proiecte.

 

Reprezentanţii administraţiilor publice locale au discutat cu europarlamentarii, inclusiv din Franţa, Grecia şi Germania, problema incapacităţii absorţiei banilor europeni, România fiind pe ultimul loc în ceea ce priveşte volumul fondurilor atrase. Din spusele edilului şef al Cugirului, banii europeni sunt  singura şansă de dezvoltare a acestei localităţi, în condiţiile actualei crize economice şi faptului că fondurile guvernamentale şi judeţene continuă să ocolească oraşul.

„Din păcate, această singură soluţie este foarte greoaie şi primim răspunsuri foarte târzii. Unele proiecte au fost depuse în urmă cu 2-3 ani şi încă nu au fost semnate contractele de finanţare. Altele, şi în această situaţie sunt majoritatea, au fost declarate eligibile şi conforme, însă nu au mai putut fi finanţate datorită epuizării fondurilor pe axa pe care au fost depuse. Din acest motiv, în cadrul conferinţei am cerut să se facă o realocare a fondurilor pe axele prioritare, astfel încât proiectele aflate pe listele de aşteptare să poată beneficia de finanţare. Totodată, ar trebui simplificate procedurile de accesare, întrucât e păcat de banii pe care primarii îi cheltuiesc din bugetele locale  pentru întocmirea documentaţilor, în speranţa că vor reuşi să atragă acele fonduri europene  care să le permită să rezolve problemele comunităţii”, a spus edilul şef.

Cele mai importante proiecte pentru care Primăria Cugir speră că va obţine finanţare europeană privesc repararea a opt străzi din Cugir, reabilitarea termică a şcolilor şi liceelor din oraş şi reabilitarea şi dotarea ambulatoriului din cadrul spitalului. Sunt trei proiecte care ar rezolva o parte din problemele celor mai importante domenii: sănătate, infrastructură şi educaţie.

Primarul Cugirului consideră că  blocarea diferitelor proiecte şi, implicit, pierderea finanţării europene este cauzată, printre altele, de faptul că toate deciziile sunt luate la nivel ministerial, de către oameni care nu cunosc realităţile locale şi regionale. „Decizia cu privire la priorităţile de dezvoltare regională s-au îndepărtat foarte mult de cetăţean, ele nu se mai iau nici măcar la nivel regional unde erau implicaţi preşedinţii de consilii judeţene şi primarii de municipii şi oraşe. Acum, toarte deciziile se iau în cadrul ministerului, de către oameni care au un contact cu realitatea din ce în ce mai redus”, a precizat primarul liberal, Adrian Teban.

În cadrul seminarului, europarlamentarii Ramona Mănescu şi Victor Boştinaru au prezentat un studiu conform căruia România înregistrează medii sub 15% la absorbţia fondurilor europene, atât la capitolul dezvoltare regională şi coeziune, cât şi la capitolul social. Atât cei doi europarlamentari români, cât şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, au atras atenţia asupra faptului că, în exerciţiul financiar al Uniunii Europene pentru 2014-2020, România va primi mai puţine fonduri, proporţional cu procentul fondurilor rămase neabsorbite.