10 septembrie – Ziua mondială pentru prevenirea suicidului. Rata sinuciderilor a crescut cu 60% în ultimii 45 de ani

Ziua mondială pentru prevenirea suicidului, marcată anual la 10 septembrie, oferă oamenilor din lumea întreagă posibilitatea de creştere a gradului de conştientizare cu privire la suicid şi la prevenirea acestuia.

Această zi este dedicată prevenirii suicidului şi a comportamentului suicidar, potrivit site-ului Asociaţiei Internaţionale pentru Prevenirea Suicidului, www.iasp.info.

În ultimii 45 de ani rata suicidului, la nivel mondial, a crescut cu aproximativ 60%, această fiind una din cele trei cauze principale de deces în rândul peroanelor cu vârstă cuprinsă între 15-44 ani. Totodată, tentativele de suicid sunt până la 20 de ori mai frecvente decât sinuciderea propriu zisă.

Tema din 2021 a Zilei mondiale pentru prevenirea suicidului – „Crearea speranţei prin acţiune” – este un prilej de rememorare a faptului că există o alternativă la sinucidere şi îşi propune să inspire încredere tuturor.

Este, totodată, un prilej de rememorare a faptului că acţiunile noastre, oricât de mari sau de mici ar fi, pot oferi speranţă celor care se luptă cu această problemă.

Prevenirea sinuciderii este adesea posibilă şi putem avea un rol cheie în acest sens.

Prin acţiune putem face diferenţa pentru persoane aflate în cele mai întunecate momente ale vieţii lor – fie ca membru al societăţii, ca şi copil, părinte, prieten, coleg sau vecin.

Potrivit Ministerului Sănătății peste 90% din toate cazurile de sinucidere sunt asociate cu tulburările mintale (în special depresia și consecințele cauzate de consumul de substanțe narcotice), deși suicidul este consecință unui complex de factori socio-culturali și are un risc mai mare de apariție în timpul perioadelor de criză socio-economică, familială sau individuală (de exemplu, pierderea unei persoane dragi, șomajul, probleme de onoare).

Suicidul în rândul adolescenților este un fenomen tragic și constituie a două cauza a mortalității tinerilor cu vîrste cuprinse între 15 și 19 ani. Această este una din problemele grave cu care se confruntă societatea în prezent.

Specialiștii determină un șir de factori, care pot duce la suicid:

• factori familiali (relațiile conflictuale în familie, abuzuri în familie, familii dezbinate, divorțul părinților, moartea unei persoane apropiate;
• performanțele scolare,
• stresorii sociali (lipsa abilităților de comunicare, de exprimare emoțională, de a lega relații); 
• factori individuali (emoționali, cognitivi, comportamentali, de sănătate) , copiii și adolescenții se simt presați de familie din cauza notelor la școală;

Comportamentul suicidar este un semnal de alarmă, dar identificarea copiilor cu risc suicidar este foarte dificilă. În baza studiilor au fost identificate câteva semne ale acestuia

1) decesul unui părinte sau a unei persoane apropiate a unui copil cu vârstă de pînă la 12 ani;

2) comunicarea defectuoasă în familie;

3) lipsa abilităților de rezolvare a problemelor;

4) perioadele de stres și lipsa abilităților pentru a le depăși.

Copiii ascund stările complicate în care sînt și este dificil de a depista problema.

Indicii care nu trebuie ignorate de către părinți, profesori, consilieri:

• o tentativă anterioară de suicid (există riscul unei tentative repetate, inclusiv prin modalități mai puțin evidente, cum ar fi înfometarea sau consumul abuziv de substanțe),
• amenințarea cu sinuciderea (mesajele sinistre trebuie luate în serios și analizate motivele acestora și în nici un caz nu este recomandată amenințarea copilului cu o pedeapsa pentru acele mesaje),
• depresia (dificultatea în cazul acestei situații este că adulții nu recunosc simptomele unei depresii la copii datorită faptului că depresia este considerată o problema a adulților.

Indici ai unei stări depresive la copii sunt:

• lipsa poftei de mâncare,
• tulburări de somn – atât insomnii, cât și somn excesiv,
• scăderea capacității de concentrare,
• scăderea performanțelor școlare;
• stări de apatie,
• dezinteres pentru activitățile plăcute anterior;
• autoblamare excesivă,
• tristețe,
• oboseală accentuată,
• probleme comportamentale la școală.

Prezența acestor semne pe o perioada de minim două săptămâni trebuie să determine adultul să ceară ajutorul specialiștilor.

Trebuie să trezească vigilența părinților faptul dacă copiii vorbesc despre moarte sau manifestă interes față de moarte, se  izolează de prieteni și familie, au tulburări comportamentale, fac abuz de substanțe (alcool sau droguri), sunt marcați de suicidul sau moartea recentă a unei persoane apropiate.

Unul dintre obstacolele cele mai importante în prevenția suicidului este existența unor convingeri și atitudini eronate față de suicid, adulții considerind moartea la copii în general accidentală.

Atunci când se produce tentativă de suicid familia ascunde această din cauza stigmei sociale, astfel unul dintre obiectivele programelor de prevenire a suicidului la nivel comunitar este acceptarea acestuia că o problema reală a copiilor și adolescenților.

Prevenirea suicidului și a tentativelor suicidare necesită o atenție sporită atât din partea comunității medicale, cît și a întregii societăți.

Astfel, în problema prevenirii suicidului, atât în rândul adulților, dar în special la copii și adolescenți, este nevoie de o abordare multisectoriala și implicarea tuturor membrilor societății.

Cu toţii putem juca un rol în sprijinirea celor care se confruntă cu o criză suicidară sau a celor îndoliaţi de o sinucidere, se menţionează pe site-ul https://www.iasp.info/.

Unul din 100 de decese la nivel mondial este rezultatul sinuciderii. Este o problemă care poate să ne afecteze pe fiecare dintre noi. Fiecare sinucidere este devastatoare şi are un impact profund asupra celor din jur.

Cu toate acestea, prin creşterea gradului de conştientizare, reducerea stigmatizării în jurul sinuciderii şi prin încurajarea acţiunilor de informare, putem reduce cazurile de sinucidere în întreaga lume.

Gândurile sinucigaşe sunt complexe. Factorii şi cauzele care duc la sinucidere sunt complexe şi multe. Nu există o abordare unică care să funcţioneze pentru toată lumea.

Ceea ce se ştie este că există anumiţi factori şi evenimente din viaţă care pot face pe cineva mai vulnerabil la sinucidere, iar condiţii de sănătate mintală cum ar fi anxietatea şi depresia pot fi de asemenea factori contributori.

Pandemia influențează creșterea suicidului

Pandemia COVID-19 a contribuit la creşterea sentimentelor de izolare şi vulnerabilitate. Creând speranţă prin acţiune putem arăta persoanelor care se confruntă cu gânduri suicidare că există speranţă, că ne pasă şi că vrem să le sprijinim, mai menţionează sursa citată.

Mulţi dintre cei care au avut tentative de suicid mărturisesc că în momentele de disperare, când nu mai vedeau altă soluţie decât aceea de a-şi lua viaţa, ar fi avut nevoie de implicarea unui apropiat, ar fi avut nevoie ca cineva să le vadă suferinţa şi să-şi ofere sprijinul.

De multe ori, însă, nici măcar nu au fost întrebaţi dacă au vreo problemă sau dacă ar avea nevoie de ajutor.

Tocmai de aceea, pentru că au trecut prin astfel de stări, aceste persoane îşi oferă astăzi sprijinul, desfăşurând, totodată, activităţi de prevenire a suicidului.

AGERPRES