15 aprilie 2022: Ziua mondială a artei. Data a fost aleasă în memoria lui Leonardo da Vinci, ”artistul universal”

Ziua mondială a artei este marcată anual, la 15 aprilie, ca o recunoaştere a contribuţiei oamenilor de artă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale.

Arta se prezintă în nenumărate forme, dar categoriile oficiale, stabilite pentru prima dată în Grecia antică, au fost arhitectura, pictura, sculptura, muzica, literatura şi dansul, cărora li s-a adăugat, în 1911, cinematografia, considerată cea de a şaptea artă.

Data a fost aleasă în memoria pictorului, sculptorului, arhitectului, inventatorului şi umanistului italian Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452 – 2 mai 1519), considerat un simbol al liberei exprimări, un vizionar în lumea artelor, el fiind şi autorul celebrului adagiu „În viaţă, frumuseţea dispare. În artă, nu”.

Instituită la iniţiativa Asociaţiei Internaţionale de Artă, în cadrul celei de a XVII-a Adunări generale din 2011, de la Guadalajara, Mexic, Ziua mondială a artei a fost marcată pentru prima dată în anul 2012, potrivit Agerpres.

Cine a fost Leonardo da Vinci

Leonardo da Vinci, a fost unul dintre cei mai de seamă reprezentanți al Renașterii din perioada de apogeu a acesteia.

Spirit universalist: pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist și scriitor. Leonardo da Vinci este considerat adesea cel mai de seamă geniu din întreaga istorie a omenirii.

Geniul său creator și spiritul său inventiv și-au pus amprenta asupra epocii, fiind considerat arhetipul omului renascentist, un spirit animat de o curiozitate nemaiîntâlnită până atunci, animat de o imaginație fără precedent în istorie. Este considerat unul din marii inovatori ai picturii și unul din cei mai mari pictori din istorie.

Vezi și Cea mai scumpă pictură din lume: 450 de milioane de dolari. Povestea misterioasă a lui ”Salvator Mundi” de Leonardo da Vinci

Deși se fac speculații asupra metodelor sale empirice de studiu, viziunea lui Leonardo da Vinci asupra lumii este mai degrabă logică decât misterioasă.

Leonardo da Vinci era dislexic, ambidextru şi capabil să scrie cu o mână şi să deseneze cu cealaltă, în sensuri diferite, în acelaşi timp.

Leonardo era fascinat de corpul uman și de găsirea acelui loc din trup în care sălășluiește sufletul. A disecat multe cadavre, iar în urma acestor experimente a rezultat unul dintre cele mai faimoase desene ale sale, Omul Vitruvian.

Era obsedat de război. Multe dintre invențiile sale, cum ar fi tancul sau mitraliera, au legătură cu acest domeniu.

A fost primul care a dat o explicație pentru faptul că cerul este albastru. Acesta aparenţă este determinată de felul în care se reflectă lumina Soarelui în atmosfera Pământului.

A dezvoltat noi tehnici de pictură și formule de vopsele. Din acest motiv, unele dintre operele sale s-au deteriorat mai repede decât ar fi trebuit.

Este şi cazul “Cinei cea de taină”, care a început să se dezintegreze aproape imediat ce a fost creată.

În cazul frescei, artistul nu a urmat tehnica tradițională, totodată eficientă, a culorilor pe bază de apă aplicate direct pe gips ud, ci a folosit culori pe bază de ulei pe o suprafață realizată în mare parte din gips, bitum și rășină.

Opera s-a fărâmițat și cojit atât de mult, încât la un moment dat s-a crezut că nu mai poate fi salvată.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News