Accidentul aviatic din Apuseni, în atenţia Parlamentului. Detalii din RAPORTUL intern al Ministerului Transporturilor

Modul în care forţele de intervenţie au acţionat în cazul accidentului aviatic din Apuseni, în 20 ianuarie 2014, va fi analizat în Comisia de Apărare din Senat. Preşedintele acesteia, Cornel Dobriţoiu, a declarat că va fi abordată inclusiv oportunitatea unei comisii de anchetă. Potrivit unui raport intern al Ministerului Transporturilor, oficialii acestuia nu au considerat necesară, în momentul respectiv întrunirea comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă.

UPDATE: PDL a depus, miercuri, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o sesizare penală faţă de modul în care autorităţile politice ale statului au gestionat accidentul aviatic din Munţii Apuseni. În sesizarea penală de 60 de pagini depusă de PDL sunt expuse indiciile temeinice şi argumentaţia juridică privind întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de neglijenţă în serviciu (art. 298 Cod Penal) şi infracţiunii de ucidere din culpă (art. 192 alin 1,2 şi 3 Cod Penal), precizează PDL.

Publicitate

Şefii structurilor asupra cărora se exercită controlul parlamentar al Comisiei pentru Apărare din Senat – Interne, Apărare şi STS - vor fi audiaţi în legătură cu accidentul aviatic din Apuseni.

"Senatorii au fost de acord ca în proxima şedinţă a Comisiei să facem o analiză a cadrului legal care să asigură intervenţia coordonată a instituţiilor statului cu atribuţii de căutare-salvare şi apoi să stabilim un program de audieri în aşa fel încât să creştem, nu numai rolul de control al Comisiei parlamentare, pentru că, în ceea ce priveşte controlul, s-au reţinut unele carenţe", a spus Dobriţoiu.

“Săptămâna viitoare vom face analiza cadrului legal. La solicitarea senatorilor din Comisie s-a dorit extinderea ariei de audieri asupra tuturor şefilor structurilor asupra cărora se exercită controlul parlamentar al Comisiei pentru Apărare, siguranţă naţională şi ordine publică – Interne, Apărare, STS", a precizat liberalul.

În raportul intern al Ministerului Transporturilor se prezintă şi o discuţie între oficialii ISU Cluj şi cei ai ROMATSA, care nu ştiau cum să interpreteze coordonatele avionului prăbuşit.

Raportul prezintă stenograma covorbirii dintre supervizorul de trafic aerian şi un oficial al ISU Cluj:

Convorbire supervizor trafic aerian cu ISU Cluj:
Supervizor: Vă salut, de la centrul de dirijare al zborurilor.
ISU Cluj: N-am uitat de dvs., dar încă nu au ajuns colegii acolo.
Supervizor: Dar coordonatele geografice aveţi dumneavoastră de acolo?
ISU Cluj: Am
Supervizor: Mi le spuneţi şi mie?
ISU Cluj: Un moment. Latitudine 46,6023. Longitudine 22,98421.
Supervizor: Dar de unde le aveţi pe acestea?
ISU Cluj: De la STS.
Supervizor: Au un format care nu ne este familiar nouă. Când aveţi veşti, vă rog să mă sunaţi.
Convorbire supervizor trafic aerian cu ISU Cluj
Supervizor: Spuneţi-mi, coordonatele acelea pe care mi le-aţi transmis dvs sunt într-un format care nouă nu ne este familiar. Nu aveţi o transformare în format cu minute, secunde?
ISU Cluj: Nu.
Supervizor: Şi nu ştiţi cum se transformă?
ISU Cluj: Nu ştiu. Mie de la STS mi-au dat coordonatele acestea.

Concluzii: NU sunt întrunite condiţiile pentru convocarea comitetului

În cazul accidentului aviatic din 20 ianuarie 2014 nu sunt întrunite condiţiile pentru convocarea comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă.

Comitetul ministerial se convoacă în situaţia accidentelor majore care pot scoate din uz sau produce disfuncţionalităţi infrastructurilor de transport şi totodată pot afecta starea de normalitate socială sau economică, potrivit art. 6 alin. 3 din OMTI nr. 1587/30.12.2012, care detaliaza prevederile HG nr. 741-2008.

Decizia de a executa misiunea a aparţinut în exclusivitate pilotului comandant, în condiţiile atmosferice care erau menţionate în buletinul meteo, respectiv givraj moderat.
Prin urmare, pilotul comandant este singurul în măsură să ia decizia de decolare, aterizare, continuarea zborului, întreruperea acestuia prin aterizare pe un aeroport de rezervă sau întreruperea zborului prin întoarcerea pe aeroportul de decolare în orice moment în care consideră că este periclitată siguranţa zborului sau a pasagerilor.
În momentul pierderii imaginii avionului de pe radarele ROMATSA şi a contactului radio cu Centrul de Informare a Zborurilor şi cu Centrul de Dirijare ROMATSA, aeronava se afla în afara spaţiului aerian controlat, respectiv a zonei de acoperire radio, cu menţiunea expresă că pilotul nu a declarat în niciun moment STARE DE URGENŢĂ.

Reamintim că, marţi, ancheta în cazul accidentului aviatic din Apuseni a fost transferată de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Alba Iulia, Secţia Penală, către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia parchetelor militare. Motivul este faptul că "din actele de urmărire penală realizate până în prezent a rezultat că se impune audierea unor persoane din cadrul unor instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiei de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă, persoane având calităţi ce atrag competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia parchetelor militare", după cum au transmis reprezentanţii PCA Alba Iulia.

De asemenea, procurorul general al Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, a declarat, marţi, la Sibiu, că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există “suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru“.

surse: mediafax.ro, realitatea.net

Citeşte şi Accidentul aviatic din Apuseni: ANCHETA, preluată de procurorii militari din Bucureşti. Vor fi audiate persoane din instituţii centrale