Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

ANM: Caracterizarea climatică a lunii mai, cea mai călduroasă și mai instabilă lună a primăverii. Temperaturi și precipitații


Publicat

primavara

Potrivit meteorologilor, luna mai este cea mai călduroasă, dar şi cea mai instabilă lună a primăverii. Deseori, în această lună, perioade cu zilele însorite şi calde (uneori chiar caniculare) alternează cu perioade cu zile reci și ploioase, iar ploile au adesea caracter torenţial.

Aceste modificări bruşte ale vremii se produc din cauza poziției centrilor barici de pe continentul european, ţara noastră fiind influenţată fie de cicloni mediteraneeni sau de dorsala anticiclonului azoric, fie de maximul barometric est-european sau, mai rar, chiar de anticiclonul nord-african.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961 – 2020 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961 – 2020) are valori mai mari de 18 grade Celsius în extremitatea sud-vestică a Olteniei.

Valori medii lunare între 16 şi 18 grade Celsius sunt caracteristice zonelor de câmpie (Câmpia de Vest, Câmpia Română, Câmpia Moldovei) și luncă, zonelor joase din Dobrogea şi a celor din Delta Dunării.

Valori medii între 12 şi 16 grade Celsius se întâlnesc în Dealurile Vestice, în Maramureș, Bucovina, în cea mai mare parte a Transilvaniei, în Subcarpații Olteniei și Munteniei, dar şi în zonele subcarpatice ale Moldovei și în Podişul Central Moldovenesc.

În zona montană, dar şi în depresiuni intramontane, valorile temperaturii medii se situează între 6 şi 12 grade Celsius.

La altitudini de peste 1700 m, mediile de temperatură sunt între 2 și 6 grade Celsius şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2500 m altitudine) se înregistrează, în medie, temperaturi sub 2 grade Celsius.

Temperatura maximă absolută a lunii mai în România este 40,8 grade Celsius, înregistrată la Mărculeşti (jud. Călăraşi), în 27 mai 1950.

În aceeaşi zi, s-au înregistrat maximele absolute la stațiile meteorologice București-Filaret (36,6 grade Celsius) și București-Afumați (35,5 grade Celsius).

Potrivit meteorologilor, în perioada 25-28 mai 1950, mai ales în jumătatea de sud a României, în Transilvania, în centrul şi sudul Moldovei, temperatura maximă absolută a depăşit 32,0 grade Celsius la peste 35 de staţii meteorologice.

Printre anii cu cele mai calde luni mai (temperatura medie lunară peste 16 grade Celsius) se enumeră: 2003, 2018, 1996, 1968, 2007 etc.

Temperatura minimă absolută a lunii mai în România este -16,0 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 14 şi 15 mai 1940.

Temperaturi minime foarte scăzute, în luna mai, s-au mai înregistrat şi în anii: 2007, 1995, 1988, 1976, 1965, 1952.

Anul 2007 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 37, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, mai ales în zilele de 2 şi 3 mai, în cea mai mare parte, valorile fiind sub 0,0 grade Celsius, iar în zona montană sub -11,0 grade Celsius (-11,2 grade Celsius la Călimani şi -11,8 grade Celsius la Ceahlău Toaca).

Printre anii cu cele mai reci luni mai (temperatura medie lunară sub 13 grade Celsius) se enumeră: 1991, 1980, 1978, 1961, 1970 etc.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna mai se remarcă prin creşterea intensităţii acestora, ca urmare a apariţiei averselor de ploaie, însoţite uneori şi de descărcări electrice.

Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2020 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din luna mai sunt mai mici de 50 mm doar în Dobrogea.

În Câmpia Română şi Câmpia de Vest, în Podișul Moldovei și vestul Transilvaniei, mediile de precipitaţii sunt cuprinse între 50 şi 75 mm.

În cea mai mare parte a Transilvaniei, în Maramureș, în Bucovina, în zonele subcarpatice și în zonele montane joase, precipitațiile medii multianuale se situează în întervalul 75-125 mm.

În zona montană înaltă din Carpații Meridionali și din nordul Carpaților Orientali acestea depăşesc 125-150 mm.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din mai (tabelul 1), înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 367,6 mm, la Vf. Omu, în anul 1941.

La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din mai (tabelul 2) este de 259,7 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1971.

În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, aceasta fiind 247,7 mm. La Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a cantității de precipitaţii este 233,4 mm, înregistrată în 2012.

Menţionăm şi câțiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna mai, multe dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor: 1970, 1971, 1991, 2012, 2019 etc. . Ani cu luni mai secetoase sunt: 1986, 2000, 1982, 1992, 1969 etc. .

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 146,7 mm, înregistrată la Sinaia Oraş, în 24 mai 1993.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Rabla Clasic și Rabla Plus, pregătite de start. Schimbările programului din 2022. Sumele maxime la care ajung bonusurile

Publicat

În februarie se dă startul Rabla clasic 2022 și Rabla Plus 2022, programe ce anul acesta vin la pachet cu schimbări. Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus pe 2022 vor debuta pe data de 4 februarie și vor avea cel mai mare buget de până acum, de peste 1,2 miliarde de lei.

Ministrul Mediului a anunțat că ele vor avea o valabilitate de 3 ani și vor beneficia de un buget-record ce va depăși 1 miliard de lei.

Rabla 2022: Două autovehicule la casare în loc de unul

În premieră, românii vor putea preda spre casare două vehicule, în loc de unul și astfel, vor primi un ecotichet în valoare de 45 de mii de lei.

Pentru mașinile mai vechi de 15 ani și cu norma de poluare Euro 3 sau inferioară, se va acorda un bonus suplimentar în valoare de 1.500 de lei. Prima de casare va fi de 3000 de lei.

Astfel suma primită de la Guvern poate ajunge la 51 de mii de lei, anunță Tanczos Barna. Sunt impuse însă și noi condiții. Mașina casată trebuie să fie înmatriculată în România de minimum 6 ani.

Iar cei care vor să-și cumpere o mașină electrică vor trebui să o caseze pe cea veche, pentru a intra în posesia ecobonusului de 45 de mii de lei.

Cel mai mare buget din istoria programelor

Potrivit Ministerului Mediului, bugetul din acest an este de 1,24 miliarde lei, fiind astfel cel mai mare buget alocat din istoria programelor (fără suplimentări ulterioare).

RABLA Clasic beneficiază de 560 milioane lei, iar RABLA Plus de 680 milioane lei.

O schimbare importantă ține de faptul că din 2022 și cei care vor să-și ia o mașină 100% electrică trebuie să caseze o mașină veche pentru a putea beneficia de ecobonusul de 45.000 lei pentru mașina nouă.

Până acum nu era obligatoriu să predai o mașină veche pentru a-ți lua o electrică nouă cu subvenție

Rabla 2022: buget record pentru casarea autoturismelor vechi

Una dintre noutățile programului Rabla Clasic este introducerea unui ecobonus de 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare Euro 3 și inferioară.

O altă noutate este introducerea posibilității casării a două autovehicule uzate pentru achiziționarea unuia nou, cuantumul finanțării fiind de 7.500 de lei pentru casarea unui autovehicul și 12.000 lei pentru casarea a două autovehicule. Rămâne obligativitatea casării a cel puțin un autovehicul în cadrul Programului.

Tot prin Rabla Clasic, dacă dai la casare două autoturisme (9.000 de lei prima de casare), ambele mai vechi de 15 ani (ecobonusuri pentru vechime, a câte 1.500 lei fiecare, deci încă 3.000 lei), la care se mai pot adăuga un ecobonus de 1.500 de lei pentru emisii scăzute şi unul de 3.000 de lei de pentru achiziţionarea unei maşini hibrid, se ajunge la un total de 16.500 de lei.

Rabla PLUS 2022: Primele de casare

  • Pentru casarea unui singur autovehicul, prin Rabla Clasic, se acordă o primă de 6.000 de lei, plus 1.500 de lei bonus de vechime peste 15 ani, adică 7.500 lei în total.
  • dacă dai la casare două autoturisme (9.000 de lei prima de casare), ambele mai vechi de 15 ani (ecobonusuri pentru vechime, a câte 1.500 lei fiecare, deci încă 3.000 lei), la care se mai pot adăuga un ecobonus de 1.500 de lei pentru emisii scăzute şi unul de 3.000 de lei de pentru achiziţionarea unei maşini hibrid, se ajunge la un total de 16.500 de lei.

„Rabla clasic este un program care atinge majoratul. Anul acesta se împlinesc 18 ani de când acesta a fost lansat și a adus o contribuție semnificativă în ceea ce privește întinerirea parcului auto: peste 700.000 de autoturisme noi au fost introduse în traficul național. Este pentru prima dată când planificăm implementarea acestor programe pe 3 ani.

Ne-am consultat cu asociațiile producătorilor, importatorilor și comercianților auto și ne dorim să asigurăm predictibilitate în implementarea politicilor publice în acest domeniu și să scoatem din circulație cel puțin 250.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani până în 2026”, a declarat joi ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos.

Modificările în programele Rabla și Rabla Plus

O altă modificare adusă programului este că valabilitatea notei de înscriere va fi de 300 zile de la emiterea acesteia, față de 240 zile cât este în prezent.

În plus, se elimină termenul de 60 zile de casare/radiere a autovehiculului uzat, solicitanții având posibilitatea de a-l casa/radia până la emiterea facturii autovehiculului nou.

Se introduce obligativitatea casării unui autovehicul uzat pentru achiziționarea unui autovehicul nou.

Totodată, se introduce un bonus de 1.500 lei/autovehicul, acordat pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3.

Astfel, pentru fiecare autovehicul nou, va exista posibilitatea casării a maximum 2 autovehicule uzate, cuantumul finanțării urmând a fi:

pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării unui autovehicul uzat

  • – maximum 46.500 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)
  • -maximum 21.500 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate:

  • maximum 51.000 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)
  • maximum 26.000 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

Legat de prima de casare pentru achiziția unei motociclete, aceasta va fi de 7.500 lei în cazul în care autovehiculul casat are o vechime mai mare de 15 ani, cu normă de poluare nu mai mare de Euro 3 sau 6.000 lei, în cazul casării unui alt tip de autovehicul uzat.

Ministerul vrea să lanseze și ”Rabla pentru instituții publice”

Ministrul a anunțat și lansarea unui program destinat instituțiilor publice, cu un buget de 600 milioane lei, prin care primăriile și autoritățile publice vor putea achiziționa doar mașini electrice sau hibrid plug-in. În cadrul acestui program, va fi asigurată o finanțare de 80% din valoarea achiziției.

„În 2022, vom avea un sistem informatic destinat persoanelor juridice care se vor înscrie în RABLA Clasic sau RABLA Plus, pentru că și autoritățile publice trebuie să fie încurajate spre achiziții verzi și eco-mobilitate.

Dacă ne uităm la cifre, în 2021 au fost achiziționate, în cadrul RABLA Plus, 8500 mașini de către persoane fizice și 7728 mașini de către persoanele juridice, cifre care arată interesul românilor pentru achiziția unor autoturisme mai prietenoase cu mediul.

Cetățenii interesați să se înscrie în programul RABLA trebuie să știe că vechimea autovehiculului uzat eligibil în program trebuie să fie de cel puțin 6 ani de la data primei înmatriculări în România, față de 8 ani cât este în prezent.

Totodată, se diminuează cu 5 grame valorile cantităților de emisii de CO2/KM aferente pragului de eligibilitate și pragului de obținere a ecobonusului”, a declarat președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Fülöp Lóránd-Árpád.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

LUNI: ”Alexandru Ioan Cuza în patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia”. Expoziție de obiecte, legate de Mica Unire

Publicat

Luni, 24 ianuarie 2022, ora 12.30, la Sala Unirii va fi vernisată expoziția ”Alexandru Ioan Cuza în patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia”. Vor fi expuse o serie de obiecte legate atât de Unirea de la 24 ianuarie 1859, dar de domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Reformele domnitorului ori crearea unor instituții au fost marcate prin baterea unor monede sau medalii, care să susțină proiectul unionist și de modernizare al Principatelor Române. S-a apelat în acest sens la ateliere de gravură celebre din Franța (Stern, Farochon, Caque) ori locale (Șaraga din Iași, Carniol din București), precizează organizatorii.

În patrimoniul muzeului albaiulian au intrat câteva astfel de piese care amintesc înființarea azilului de orfani de către Elena Cuza (1862), inaugurarea Manufacturii de Arme din Dealul Spirii (1863), medaliile postume care marcau decesul lui Alexandru Ioan Cuza (1873), un an de la moarte (1874) ori cele jubiliare legate de împlinirea a 40 de ani de la abdicare (1906) sau 50 de ani de la Unirea principatelor (1909). Interesant că ultimele piese au fost corelate cu domnia lui Carol I, cei doi fiind reprezentați împreună pe avers și revers.

Acestor monede comemorative li se adaugă câteva vase de porțelan sau sticlă care poartă monograma Principatelor Unite, dar și o litografie contemporană cu reprezentarea familiei Cuza. Este o piesă de popularizare, care, asemenea icoanelor tipărite pe hârtie, era frecvent întâlnită în casele locuitorilor obișnuiți din mediul urban și rural.

Reformele lui Cuza și povestirile larg răspândite legate de domnitorul cel drept și bun cu cei săraci și-au găsi ecou nu doar în imagini litografiate, ci și în literatura scrisă. O piesă de teatru prezentată de elevi la serbările școlare, intitulată Cuza-Vodă, a fost cea scrisă de Eufrosina O. Mironescu și tipărită în 1925 la celebra editură a Librăriei Socec&Co, un exemplar al cărții fiind expus și cu această ocazie.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

LUNI: „Orchestra Română de Folclor pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza”. Documentar prezentat de Centrul de Cultură Alba

Publicat

Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba prezintă luni, 24 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, documentarul „Orchestra Română de Folclor pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza”.

Centrul de Cultură „Augustin Bena”, instituție subordonată Consiliului Județean Alba, și Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași prezintă, luni, 24 ianuarie 2022, o producție documentară unică în spațiul cultural românesc: „Orchestra Română de Folclor pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza”.

Citește AICI: 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Producție documentară unică în spațiul cultural românesc

Proiectul este dedicat Unirii Principatelor Române și este un film documentar care dezvăluie într-un mod plăcut Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa și Palatul Culturii din Iași, două monumente arhitecturale cu importanță deosebită în istoria României.

Prezentarea filmului va avea loc luni, 24 ianuarie 2022, ora 19.00, pe paginile de Facebook ale instituțiilor implicate în proiect.

Coloana sonoră a acestui documentar este formată din suite românești interpretate de Orchestra Română de Folclor. Aceasta este prima orchestră de uniune națională și a fost înființată cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, în anul 2021, în cadrul unui amplu proiect de promovare a zilei naționale și a patrimoniului cultural imaterial pe plan internațional. La acea dată, concertul „Alba unește România”, susținut de orchestră în Palatul Cultural din Blaj, a fost distribuit către misiunile diplomatice ale României din 33 de țări.

Orchestra Română de Folclor reunește artiști din toate zonele istorice ale României

Orchestra Română de Folclor își are nucleul la Alba Iulia, capitala de suflet a tuturor românilor, fiind constituită din artiști instrumentiști profesioniști din toate zonele istorice ale României. Orchestra ia parte la proiectele de importanță națională și internațională ale Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba. Inițiatorul și dirijorul Orchestrei Române de Folclor este Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” și discipol al maestrului Gheorghe Zamfir.

„Sărbătorim în acest an Unirea Principatelor Române printr-un proiect unic în spațiul cultural românesc. Orchestra Română de Folclor, prima orchestră de uniune națională, se va afla pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, într-o îmbinare de muzică și imagini. Este un film documentar care, pe ritmurile unor suite românești, dezvăluie publicului Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa și Palatul Culturii din Iași. Vă oferim cu drag acest nou proiect cultural și sperăm să fie pe gustul tuturor celor care iubesc cultura, muzica și istoria românilor”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Mica Unire

Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea, fiind legată de personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. 24 ianuarie 1859 este momentul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române Unite, fiind actul istoric ce a reprezentat primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

ACCIDENT GRAV pe DN1 la intrare în Aiud dinspre Turda. O mașină a intrat într-un cap de pod și s-a răsturnat. Trafic BLOCAT

Publicat

Trei persoane au fost rănite, una dintre acestea grav, după ce o mașină s-a lovit de un cap de pod și s-a răsturnat, vineri seara, pe DN1 Unirea (Turda) – Aiud.

Potrivit IPJ Alba, accidentul s-a petrecut la intrare în Aiud.

Traficul rutier este blocat în zona accidentului.

Revenim cu amănunte.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate