Anul Nou 2023 pentru credincioșii ortodocși de rit vechi. Un milion de români celebrează noul an în noaptea de 13 spre 14 ianuarie

Anul Nou pe rit vechi 2023: Este prilej de sărbătoare pentru etnicii ucraineni, ruși, lipoveni, sârbi sau armeni din România. La două săptămâni după petrecerile “oficiale” de Revelion, este sărbătoare pentru ortodocşii de rit vechi.

Aceştia sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie, după calendarul Iulian.

De ce se sărbătorește Anul nou de rit vechi

Credincioşii creştini de rit vechi fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat, precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte.

Mii de români sărbătoresc pe 14 ianuarie trecerea la Noul An pe stil vechi. O parte dintre credincioșii ortodocși și-au păstrat vechile tradiții și sărbătoresc Crăciunul și Anul Nou după vechiul calendar Iulian, chiar dacă majoritatea populației de azi sărbătorește aceste sărbători după noul calendar.

În România în 6 martie 1919, s-a adoptat oficial Calendarul Gregorian, astfel că 1 aprilie, a devenit 14 aprilie 1919.

Calendarul vechi vechi rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani. De aici apare și diferența de 13 zile la care s-a ajuns acum între cele două calendare.

Cine sărbătorește Anul nou pe stil vechi

Pentru sârbi, ucraineni, ruşi şi lipoveni, această noapte înseamnă mese întinse până la ziuă, muzică şi multă veselie.

Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.

În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi. Potrivit recensământului numărul ruşilor lipoveni este de 29.774, al ruşilor – de 8.914, al sârbilor – 22.518. În România trăiesc și 1.780 de armeni.

În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi pocnesc din bice. Aceştia ură din casă în casă cu talăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat.

Citește și Mesaje de Anul Nou 2023 * Felicitari de Anul Nou 2023 * Mesaje de Revelion 2023 * Mesaje haiose de Anul Nou 2023 * URĂRI de La Mulți Ani 2023

Apoi, flăcăii încing şi dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri. Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urari pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodăriei.

Potrivit tradiţiei, flăcăii din comună, îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi purtând măşti care întruchipează diferite figuri mitologice, cântă şi dansează pentru a întâmpina noul an cu voie bună.

Se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări, cozonaci, cârnaţi şi sarmale.

Obiceiuri de Anul Nou pe stil vechi

În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Anul Nou pe stil vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe.

Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.

O veche tradiţie în comunităţile sârbeşti din Timişoara spune că cei care se lasă acoperiţi înainte de miezul nopţii de fustele ţigăncilor vor avea noroc tot anul. Desigur, în schimbul norocului pe un an, ţigăncile solicită răsplata în bani.

Sârbii din Banat obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie în noul an, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul.

Rusii din Galaţi mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători: un fel de clătite cu brânză sau cu carne, varzari, piroste, găluşti din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare. În rest, şi rusoaicele învârtesc de sărbători cozonac, cârnaţi şi sarmale.

Diferenţa între cei care respectă sărbătorile de rit vechi şi cei care urmează calendarul gregorian constă în faptul că sărbătorile pe stil nou cu dată fixă sunt celebrate cu 13 zile mai devreme. Singura sărbătoare pe stil nou care respectă vechiul calendar iulian este Paştele, însă deşi are ca punct de reper data din calendarul iulian, aceasta se stabileşte în funcţie de calendarul nou.

Tradiții Anul Nou 2023 pe stil vechi

• Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.
• Ca să fii sănătos tot anul, trebuie ca pe 14 ianuarie să te speli pe față cu apa în care este pus un bănuț de aur sau de argint.
• La sărbătoarea din prima zi a anului se spune că fecioarele își pun punți pentru a visa bărbatul cu care se vor căsători. Aceste punți tradiționale sunt făcute din rămurele de măr dulce, fiind plasate în locuri ascunse.
• Potrivit tradiției, dacă puntea este plină de brumă, atunci fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac, relatează traditii-superstitii.ro.
• Pe 14 ianuarie, la sate se mai păstrează obiceiul ca fetele nemăritate să pună busuioc la fântână, iar dacă a doua zi găsesc promoroacă pe busuioc, atunci se vor mărita în acea iarnă.
• La sărbătoarea din prima zi a anului se obișnuiește ca tinerele să scrie pe două bilețele numele lor și al persoanei iubite cu care și-ar dori să se mărite.

Cele două bilete se pun sub pernă, înainte de culcare, iar dimineața se scoate unul dintre bilete. Dacă fata nimerește numele celui iubit, atunci se vor căsători în acel an, însă dacă scoate biletul cu numele său, atunci nunta nu va avea loc.