VIDEO: Apuseni offline. Cum se descurcă oamenii de la munte în era digitală, fără internet și computer și cum arată viitorul

În Apuseni, drumul urcă uneori mai abrupt decât îl poate urma semnalul de internet. „Digitalizarea” este, în multe zone rurale, un cuvânt fără înțeles pentru oamenii în vârstă, care formează majoritatea populației rămase în satele risipite printre păduri și dealuri. Acolo, oamenii trăiesc la distanțe mari nu doar unii față de alții, ci și față de instituții.

Un drum la primărie nu înseamnă doar câțiva kilometri pe hartă, ci și o coborâre la propriu din vârf de munte, cu bocancii prin noroi și, uneori, cu o plasă plină cu acte.

De câțiva ani, autoritățile vorbesc despre digitalizare, platforme electronice și dosare fără șină. Sunt însă zone rurale de munte din județul Alba unde mulți localnici nu au nici conexiune stabilă la internet, nici telefoane sau computere moderne și nici cunoștințe legate de folosirea lor.

În aceste condiții, chiar și cei care au acces la ele, le folosesc în special pentru a vorbi cu copiii plecați în străinătate, sau la oraș, mai degrabă decât pentru a depune cereri la primărie sau documente la ANAF.

În plus, apar probleme legate de securitatea online: oamenii mai în vârstă nu sunt familiarizați cu aceste lucruri.

Totuși, în unele comune, primarii au făcut pași timizi, dar sesizabili, spre o minimă digitalizare a serviciilor.

Eforturile lor vizează mai ales investițiile în digitalizarea școlilor și mici funcționalități pentru site-urile proprii.

În comunitățile mici, angajații primăriilor sunt în continuare cei care îi ajută pe oameni să își gestioneze relația cu autoritățile.

Oamenii se adresează acestora nu doar cu probleme locale ci și pentru sfaturi care vizează alte instituții: ANAF, casele de pensii, evidența populației și multe altele.

„Nu știu. Tot aud la televizor, dar nu știu ce înseamnă. N-am internet, numa televizor am. La telefon știu să răspund, dar nu știu să sun” ne spune Florentina Brata, o femeie de 82 de ani, prima persoană întâlnită pe strada, altfel pustie, din Ocoliș.

Ca ea sunt mulți alți oameni în vârstă din Apuseni. Pentru ei, ziua în care vor utiliza aplicații pentru a-și rezolva probleme în raport cu autoritățile, este departe, după cum ar putea să nu vină niciodată.

Apuseni offline: Fără internet și fără computer, la Ocoliș

„Digitalizarea este un concept destul de bun, dar aplicabil în anumite situații. Pot să spun că la nivelul comunei mele nu am nevoie de digitalizare extraordinar de puternică, cum e la orașe, având în vedere că majoritatea dintre noi interacționăm cu oamenii din sat în fiecare zi, fiind oameni mai puțini, și nu este infrastructura de care am avea nevoie pentru a funcționa un serviciu digitalizat.

Dacă nu avem semnal, vă dați seama cam cum putem să le asigurăm servicii digitale la oameni, dacă ei nu au acces la internet.

O parte nu au nici cunoștințele de operare pentru sistemele pe care noi le folosim”, a spus Alin Jucan, primarul comunei Ocoliș.

Alin Jucan adaugă că primăria are în lucru o platformă pe care cetățenii vor putea depune petiții și cereri online. El adaugă însă că oamenii sunt obișnuiți să interacționeze telefonic sau față în față și sună la primărie atunci când au o problemă.

Primarul a mai spus că 90% din pensii se încasează cash. „Omul nu beneficiază de conturi sau aplicații bancare ca să poată să plătească pe ghișeul.ro sau în alte părți. Atunci preferabil e să plătească cash. Pensia vine cu poștașul și bunicuța cu batista”, a adăugat el.

Oamenii întâlniți în sat confirmă ce spune primarul. Au telefoane fără internet, cu butoane, iar pensia le vine cash. Tot cash plătesc și la magazin, și taxele la primărie, și berea la cârciumă.

Lupșa: Table inteligente și aplicații educative în școli, populație îmbătrânită în satele de munte

„Avem sat la 25-26 de kilometri de la primăria comunei Lupșa ca distanță. Eu zic că este necesară digitalizarea, dar în zonele rurale, unde populația este foarte îmbătrânită, chiar dacă are acces primăria la toată dotarea pentru digitaliare, există posibilitatea să nu aibă cetățeanul dotarea necesară”, a spus primarul Radu Penciu.

„Le-am oferit numărul de cont și copiii ne-au virat banii, contravaloarea impozitului, în contul primăriei”, adaugă el după ce a fost întrebat cum își plăesc impozitele, oamenii răspândiți în satele de pe munte, aflați la distanțe mari.

Lucrurile stau diferit în cazul noii generații. Comuna mai are 188 de copii care învață la școlile din comună. Acolo au acces la internet și la tehnologie: table inteligente și aplicații educative.

„Am considerat că nu trebuie să fie nedreptățiți pentru a avea acces la orice informație și pentru a putea concura cu o școală din mediul urban”, a mai spus Radu Penciu.

„Fiind aici, în mijlocul Apusenilor, oarecum izolați din punct de vedere geografic, ne confruntăm cu o așa-zisă distanțare spațială. Dar, în aceeași măsură, faptul că am primit aceste instrumente pe care le folosim activ în ceea ce înseamnă învățare este un beneficiu major pentru noi, pentru școala noastră” spune Dana Goia, învățătoare la Școala Gimnazială ”Petru Șpan”, din Lupșa.

„Colegii s-au adaptat bine la tehnologie. Am avut emoții la început. Mare parte dintre noi suntem trecuți de o anumită vârstă, credeam că o să ne fie greu, dar se pare că ne-am adaptat bine”, a adăugat directoarea instituției.

Nu doar zona rurală se confruntă cu lipsa accesului la digitalizare, mai ales a populației vârstnice. Într-o situație similară sunt și orașe precum Baia de Arieș, o fostă localitate minieră, locuită în prezent în principal de oameni în vârstă, sau satele răspândite pe dealuri, care aparțin de Câmpeni sau Abrud.

Acolo, chiar dacă există internet, cei mai mulți dintre oameni nu știu folosi instrumente care le-ar putea ușura viața.

• De menționat că nu există statistici oficiale legate de gradul de alfabetizare digitală al populației din zona respectivă și nici legate de infrastructura disponibilă.

Mulți primari recunosc, în discuții neoficiale, că o alfabetizare digitală ar fi necesară, însă deocamdată nimeni nu s-a încumetat să o facă.

În concluzie, digitalizarea în Apuseni e ca primăvara la munte: vine greu, dar când ajunge, ar putea schimba totul, cel puțin pentru generațiile tinere.

Până atunci însă, oamenii de acolo trăiesc între două lumi. Cei mai în vârstă se descurcă în continuare în lumea hârtiilor și ștampilelor și cei mai tineri învață, încet, că se poate și altfel.

Articol realizat de Ovidiu Hațegan, Cristian Panu și Daniel Bloss.

Material realizat în proiectul „DigITup” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea EDGE Institute.