Apocalipsa Meteo: Cum se va încălzi România în următorii 50 de ani: ierni fără zăpadă, caniculă, secetă și furtuni ca la tropice

Undeva în România, pe ogoarele de lângă staţiunea de cercetare şi dezvoltare agricolă de la Şimnic, de lângă Craiova, oamenii au început deja să semene, în aceste zile, grâul. Faptul că acest lucru se întâmplă în luna februarie este doar un detaliu al unei manifestări cu mult mai vaste şi care se insinuează lent în vieţile noastre.

Practic, vine Apocalipsa, scriu jurnaliștii de la Digi24, într-o analiză complexă legată de schimbarea vremii în România.

Citește și: Meteorolog român: Nu căldura trebuie să ne îngrijoreze, ci lipsa precipitațiilor. Când vine primăvara

Vestea bună e că nu vorbim despre cea din Biblie, plină de călăreți, demoni și trâmbițe. E doar una „meteo”, mai degrabă tăcută și deosebit de caldă.

Poartă numele științific de „încălzire globală”, fenomen aparent de neevitat și care nu mai poate fi ignorat, în condițiile în care, potrivit oamenilor de știință de la ONU, clima se schimbă în mod accelerat și periculos:

• Anul 2019 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România.
• Tornade răsărite aparent de nicăieri, taman la Călărași.
• Temperaturi de 22 de grade înregistrate în mijlocul lunii ianuarie. 
• În ultimii ani au apărut în Câmpia de Vest plante specifice stepei, cum ar fi colilia. 

Un studiu recent publicat de specialiștii Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din București confirmă, cu date științifice, toate aceste temeri: temperaturile anormal de mari, dublate de perioadele lungi de secetă urmate de ploi și vijelii haotice, nu fac decât să compromită recoltele. 

Specialiștii spun totuși că dacă facem suma precipitaţiilor anuale căzute, constatăm că această cantitate a crescut. Problema e că repartizarea lor nu e uniformă. De pildă, avem perioade foarte lungi de secetă şi perioade foarte scurte de furtuni, unde cad 60-70, au fost şi 200 de litri pe metru pătrat.

Iar „intensitatea precipitațiilor” va crește și ea, în viitor, mai cred specialiștii. 

• Pentru viitorul apropiat (2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă luna a anului de până la aproape de 4 ° C și o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 18 %,  în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu.

Dacă nu se iau măsuri, veștile devin tot mai rele, după anul 2050.

• În acest caz, în condițiile scenariului pesimist, creșterea medie a temperaturii pentru România poate atinge aproximativ 8 ° C în lunile de vară (august), iar reducerea medie a cantității lunare de precipitații ajunge, vara, până la 33 % în intervalul 2061-2090, comparativ cu intervalul 1961-1990 – dr. Roxana Bojariu.

În traducere, opt grade „în plus” în lunile de vară înseamnă că există toate șansele ca, în zilele de vară să se depășească, lejer, 40 de grade, la umbră. 

Conform ANM, în orașele mari, temperatura poate fi și cu 10 grade mai mare, comparativ cu zonele rurale, din vecinătate.

Articol complet pe: Digi24.ro