BACALAUREAT 2014: SUBIECTE şi BAREME la Limba Română, REAL şi UMAN. Eseuri despre poeziile lui Eminescu, Arghezi, Barbu sau Stănescu

Cei peste 2.600 de candidaţi aşeptaţi să participe la proba scrisă de luni la Limba şi literatura română în cadrul sesiunii de vară a examenului de Bacalaureat au primit subiecte diferite în funcţie de profil şi filieră. Absolvenţii filierei teoretice – profilul umanist şi cei ai filierei vocaţionale – profilul pedagogic au avut acelaşi tip de subiecte, iar absolvenţii filierei teoretice – profil real, ai filierei tehnologice şi ai filierei vocaţionale – toate profilurile cu excepţia celui pedagogic au primit alte tipuri de subiecte.

Citeşte şi BACALAUREAT 2014: PATRU elevi din Alba eliminaţi din examen. Au folosit telefoane mobile cu căşti wireless la proba scrisă de Limba Română

Citeşte şi BACALAUREAT 2014 în ALBA, sesiunea a doua: Modele de SUBIECTE şi calendarul examenului

Dintre cei 2.644 de elevi înscrişi la proba de Limba şi literatura română a sesiunii de vară din examenul de Bacalaureat 2014 din judeţul Alba, doar 2.537 de candidaţi s-au prezentat în săli, respectiv 107 de tineri au absentat de la prima probă scrisă.

Candidaţii care au susţinut proba la Colegiul Economic din Alba Iulia au avut de rezolvat subiecte în cadrul cărora au primit o poezie de Mihai Eminescu (potrivit elevilor, aceștia au avut de ales între „Luceafărul” și Floare albastră” de Mihai Eminescu), un text argumentativ despre campaniile care promovează un stil de viaţă sănătos şi un text la prima vedere, “Omul din vis” (Cezar Petrescu), pe baza căruia au avut de răspuns la unele cerinţe.

Citeşte şi BACALAUREAT 2014: MODELE de SUBIECTE şi calendarul examenelor. Detalii despre probe și teste

Majoritatea elevilor care au ieşit din sala de examen au spus că la partea a treia se aşetaptau la un roman şi în niciun caz la Mihai Eminescu. Chiar dacă cu două minute înainte au ieşit de la susţinerea examenului, întrebaţi ce subiecte au avut de rezolvat unii au spus că nu mai ţin minte. Alţii au ieşit optimiştii şi au spus că se aşteaptă să primească pentru ce au scris o notă de 7,50 sau 8,00.

Proba scrisă de Limba şi literatura română

Filiera teoretică – profil real; filiera tehnologică; filiera vocaţională – toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)

–          se acordă 10 puncte din oficiu; timpul de lucru efectiv de 3 ore.

Vezi BAREM_Limba romana_real_tehn_2014

Subiectul I:

Citeşte următorul text:

„M-am deşteptat ochii uzi. Visul măcutremura încă. Mi-am răsucit oasele dureroase.

Bătea soarele amiezii în fereastră. Pe măsuţa de noapte aşteptat ceaiul răcit şi pachetul cu cărţile lui Ordeanu. N-am auzit când a intrat servitoarea.

Cărţile lui Iorgu Ordeanu? Am sărit în mijlocul camerei. Ce era adevărat din câte se întâmplaseră astă-noapte? Ce era vis? .. Am smuls haina de pe spătarul scaunului şi am răscolit buzunarele. Îmi era frică, acum că şi ceea ce a fost adevărat s-a întâmplat numai prin somn.

Dar de la piept, din toate buzunarele, scoteam mâna plină de hârtii, amestecate cu ţigări, cu plicuri de chibrituri, hârtii de o mie şi de cinci sute, nenumărate, împăturite, motolite, sute şi altele… şi altele… Le-am răsturnat pe un ziar desfăcut, deasupra patului. În frig, cu picioarele goale pe podelele reci, am început să le număr… Acum nu-mi făceau nicio bucurie. Erau mai multe decât aveam nevoie, mai multe decât îmi trebuiau să-mi răscumpăr libertatea, dar nicio bucurie nu mi-o găseam înaintea lor. Ce însemnau? Mă uitam la câte-o hârtie du filigrană albastră…. Pentru asta se zbat oamenii, se ucid, se vând tinereţi? Cu asta poţi cumpăra liniştea şi pâinea, şi iubirea? … Când nu o ai, pentru asta suferi (…)?

Mi se părea deodată straniu şi nebunesc că lumea poate trăi cu această amăgire, că oamenii găsesc simplă şi firească puterea acestui petec de hârtie, pe care îl puteam rupe mărunt şi-l puteam aprinde cu flacăra chibritului, şi-l puteam desfiinţa într-o clipită… Fiindcă nu aveam asta, suferisem fiindcă le aveam, în sfârşit, eram să fiu mai fericit şi mai bun, şi mai om? … Şi fiindcă Iorgu Ordeanu a risipit şi cea din urmă hârtie, are să îndure şi el foamea şi frigrul, şi madam Faingold are să-l scoată în stradă? Ce-o fi făcând acum? …

Mi-am amintit că-i făgăduisem să fiu la unsprezece la el. (…) M-am uitat la ceas. Aproape amiaz`. Am tras repede hainele, am pornit, alergând aproape.

Era un soare rece de iarnă afară, cu sclipiri de oţel în bulgării de zăpadă. Oraşul părea nefiresc de curat, aerisit, înnoit”.

(Cezar Petrescu, Omul din vis)

Redactează pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:

1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: straniu şi făgăduisem (2 puncte)

2. Explică rolul cratimei în secvenţa: câte-o hârtie (2 puncte)

3. Construieşte un enunţ în care să foloseţit o locuţiune/expresie care să conţină substantivul os  (2 puncte)

4. Precizează două motive literare, prezente în textul dat (4 puncte)

5. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat (4 puncte)

6. Transcrie, din textul dat, două secvenţe, care conturează dimensiunea temporală (4 puncte)

7. Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect, în textul dat (4 puncte)

8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului epic (4 puncte).

9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, secvenţa: Mi se părea deodată straniu şi nebunesc că lumea poate trăi cu această amăgire, că oamenii găsesc simplă şi firească puterea acestui petec de hârtie, pe care îl puteam rupe mărunt şi-l puteam aprinde cu flacăra chibritului, şi-l puteam desfiinţa într-o clipită… Fiindcă nu aveam asta, suferisem fiindcă le aveam, în sfârşit, eram să fiu mai fericit şi mai bun, şi mai om? … (4 puncte)

Subiectul al II-lea (30 de puncte): Scrie un text argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul campaniilor de promovare a unui stil de viață sănătos.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

– să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri (8 puncte)

– să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propiei opinii despre problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente aferente ipotezei, formularea unei concluzii pertinente (16 puncte)

– să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie, de punctuație) și precizarea privind numărul de cuvinte (6 puncte)

Subiectul al III-lea (30 de puncte): Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinți tema și viziunea despre lume, reflectate într-un text poetic studiat, aparținând lui Mihai Eminescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

– prezentarea a două imagini artistice/idei poetice din textul studiat, relevante pentru viziunea despre lume;

– ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema și viziunea despre lume (imaginar poetic, titlu, incipit, relații de opoziție, motiv poetic, laitmotiv, opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat).

Proba scrisă de Limba şi literatura română

Filiera teoretică – PROFIL UMANIST; filiera tehnologică; filiera vocaţională – profilul pedagogic)

–          se acordă 10 puncte din oficiu; timpul de lucru efectiv de 3 ore.

Vezi BAREM_ Limba romana_uman_2014

Subiectul I (30 de puncte): Citește următorul text:

„Dar înainte de toate trebuie să reamintesc de acel moment al vieții mele, care a fost un punct de plecare al întâmplărilor ce vor urma în aceste destăinuiri. A fost clipa, atât de dramatică pentru mine, când am văzut întâia oară pe Alba. Însă minutul acela, care mi-a întors după răsuceala lui atâția ani de mai târziu, eu n-am știut că femeia gravă și mândră, înaltă și încremenitor de frumoasă, care a trecut pe lângă mine, purta numele Alba, nici că purta numele distins de familie, pe care am aflat mai târziu că-l poartă, și nici că în viața noastră cărările ni se vor încrucișa iarăși așa cum ni s-au încrucișat.

Și deodată s-a lăsat acea tăcere, comunicându-se dini grup în grup ca o fulgerătoare contagiune: trecea ea, Alba. Cu pas de sus, cu o privire care nu se oprea nicăieri, ea parcurgea talazurile de tineret, care se dau în lături ca valurile Mării Roșii dinaintea pasului lui Moise. Fetele înseși și-au strâns florile lor albastre, castanii și întunecare, și-n semne de firesc omagiu le-au aruncat asupra ei, până când a ocolit colțul: în ochii celor mai multe nu era invidia, ci mândria și încrederea în propriul lor viitor, de care nu le mai despărțeau acum decât încă vreo două-trei examene. Dar trecătoarea cea minunată nu s-a uitat niciun moment, la niciuna și la niciunul; numai eu am izbutit să întorc spre mine un moment ochii ei de nesigură culoare, dar în orice caz teribil de întunecați, și chiar să smulg un zîmbet, ce spun, un adevărat început de râs, depe floarea buzelor ei.

Dar cum? Dumnezeule, sinistru succes!

Eu o văzusem încă mult mai departe, dar când a ajuns în dreptul meu, pentru întâia oară mi s-a întâmplat în viață, mâna a început să îmi tremure ca apucată de-un frig nervos și deodată marile dicționare, de peste 2.000 de pagini al lui Bailly […] și cel de peste 4.50o0 al lui Quicherat, au început să-mi joace sub braț: până să întind mâna cealaltă să le opresc, cînd ea era la un pas de mine, Bailly a și apucat spre caldarâm, de care s-a oprit cu o detunătură spăimântătoare și pe urmă a pornit și Quicherat cu restul de cărți. Ea m-a privit înminunată de această întâmplare și gravitatea ei s-a scuturat de mai multe ori în acele zbucniri de râs pe care totuși se silea să le oprime.

A devenit oare mai mândră de ea însăși plecând mai departe? Pentru că era evident, după focul din obrajii mei și după urechile mele, pe care le simțeam ca două vâlvătăi, ea și-a dat seama care a fost cauza penibilei stângăcii. (Gib. I. Mihăescu, Donna Alba)

Redactează pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:

1. Numește câte un sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: adevărat și se vor încrucișa – 2 puncte

2. Explică rolul cratimei în secvența: și-n semne – 2 puncte

3. Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului mare – 2 puncte

4. Preciează două motive literare, prezente în textul dat – 4 puncte

5. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat – 4 puncte

6. Selectează două secvențe din textul dat care conturează dimensiunea temporală – 4 puncte

7. Prezintă rolul interogărilor retorice în textul dat – 4 puncte

8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului epic – 4 puncte

9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, următoarea secvență din textul dat: Cu pas de sus, cu o privire care nu se oprea nicăieri, ea parcurgea talazurile de tineret, care se dau în lături ca valurile Mării Roșii dinaintea pasului lui Moise. Fetele înseși și-au strâns florile lor albastre, castanii și întunecare, și-n semne de firesc omagiu le-au aruncat asupra ei, până când a ocolit colțul: în ochii celor mai multe nu era invidia, ci mândria și încrederea în propriul lor viitor, de care nu le mai despărțeau acum decât încă vreo două-trei examene. – 4 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte): Scrie un text argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanţa activităţilor de îndrumare a lecturii elevilor.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

– să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri (8 puncte)

– să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propiei opinii despre problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente aferente ipotezei, formularea unei concluzii pertinente (16 puncte)

– să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie, de punctuație) și precizarea privind numărul de cuvinte (6 puncte)

Subiectul al III-lea (30 de puncte): Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinți tema și viziunea despre lume, reflectate într-un text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stănescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

– prezentarea a două imagini artistice/idei poetice din textul studiat, relevante pentru viziunea despre lume;

– ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema și viziunea despre lume (imaginar poetic, titlu, incipit, relații de opoziție şi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figure semantice/tropi, elemente de prozodie etc).

– susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat.

Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte, ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte: aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct, respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Probele scrise la Bacalaureat 2014 continuă marţi, 1 iulie, cu cea de maghiară (limba maternă), pentru 66 de tineri. De asemenea, marţi, 1 iulie, în judeţul Alba se organizează proba scrisă opţională pentru elevii care au studiat în limba franceză, în cadrul unui program francofon, la Colegiul “Horea, Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia şi Colegiul Naţional “Avram Iancu” din Cîmpeni. Sunt aşteptaţi să susţină proba la istorie sau geografie în limba franceză aproximativ 15 elevi de la fiecare dintre cele două colegii. Proba nu este obligatorie şi după susţinerea acesteia se va obţine un certificat de competenţe.

Proba obligatorie a profilului este programată în 2 iulie, la care sunt înscrişi 2.010 candidaţi (Matematică) şi 694 elevi (Istorie). Pentru proba la alegere a profilului, din 4 iulie, candidaţii înscrişi din judeţul Alba sunt: la Biologie 1.106, Geografie 1.003, la Informatică 175, la Chimie 120, Fizică – 118, Logică 103, Sociologie 58, Psihologie 26, Filosofie 11, Economie 2.

Pentru sesiunea de vară a Bacalaureatului 2014 au fost stabilite 13 centre de examen (în care se susţin probele scrise):

Alba Iulia: Colegiul Naţional “Horea, Cloşca şi Crişan”, Colegiul Economic “Dionisie Pop Marţian”, Colegiul Tehnic “Alexandru Domşa”, Colegiul Tehnic “Apulum”

Sebeş: Colegiul Naţional “Lucian Blaga”

Cugir: Colegiul Naţional “David Prodan”

Blaj: Colegiul Naţional “Inochentie Micu Clain”

Aiud: Colegiul Tehnic Aiud

Ocna Mureş: Liceul Teoretic “Petru Maior”

Abrud: Grup Şcolar “Horea, Cloşca şi Crişan”

Cîmpeni: Colegiul Naţional “Avram Iancu”, Liceul Tehnologic Silvic

Baia de Arieş: Grup Şcolar “Dr. Lazăr Chirilă”

Centrele de evaluare din judeţul Alba în care se corectează lucrările sunt Colegiul Militar Liceal “Mihai Viteazul” Alba Iulia, Liceul Tehnologic Sebeş şi Liceul Tehnologic “Timotei Cipariu” Blaj.

CALENDAR BACALAUREAT 2014, sesiunea iunie-iulie 2014

30 iunie: Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă

1 iulie: Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă

2 iulie: Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă

4 iulie: Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă

7 iulie: Afişarea rezultatelor (până la ora 12.00)

7 iulie: Depunerea contestaţiilor (orele 12.00 – 16.00)

8 – 10 iulie: Rezolvarea contestaţiilor

11 iulie: Afişarea rezultatelor finale.