Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

Bacalaureat 2022: Subiectele la ISTORIE – proba obligatorie a profilului. Eseu despre evoluția spațiului românesc, sec. XIX-XX

Publicat

sala clasa liceu examen

Bacalaureat 2022: Absolvenții de liceu au susținut marți proba obligatorie a profilului – Matematică sau Istorie. Au avut la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor.

Mai jos, subiectele la istorie.

La istorie au dat examen elevii de la filiera teoretică, profil umanist, toate specializările, filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările – profil sportiv, toate specializările – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor – profil teologic, toate specializările.

Vezi și BACALAUREAT 2022: Subiectele la Matematică – mate-info, științele naturii și tehnologic. Ce au avut de rezolvat elevii la examen

Subiecte BACALAUREAT 2022 – ISTORIE

Subiectul I: texte suport

  • T. Judt, din Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945
  • I. Kershaw, din Drumul spre iad. Europa, 1914-1949.

A. „De îndată ce a devenit clar că partidele comuniste nu urmau să câștige puterea prin alegeri cu adevărat libere, intimidarea, infiltrările și presiunile, pentru asigurarea dominației prin alte mijloace, au devenit inevitabile. Însă toate acestea nu puteau decât să adâncească separarea față de acele zone ale continentului care nu căzuseră sub dominația sovietică.

Citește și Bacalaureat 2022: SUBIECTE la Geografie, Chimie, Fizică, Anatomie, Biologie, Informatică

Un fapt important a fost acela că partidele comuniste nu erau îndeajuns de populare încât să obțină sprijin majoritar la alegerile libere din Europa de Vest. În plus, pe măsură ce practicile de acaparare a puterii în Europa de Est […] au devenit ținte ușoare pentru criticile […] partidelor politice anticomuniste și ale Aliaților occidentali, susținerea comunismului a scăzut tot mai mult în cea mai mare parte a Europei de Vest. Divizarea [Europei] a fost inevitabilă. Premisele existau încă de la început, din 1945, într-o primă instanță fiind vorba despre nevoia sovieticilor de o zonă […] alcătuită din state-satelit aflate sub conducere comunistă […]. Această stare de fapt a fost consolidată în 1947, când Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției Europei, liderul sovietic insistând asupra faptului că Europa de Est avea să urmeze o cu totul altă cale – sub dominația Uniunii Sovietice.”

(I. Kershaw, Drumul spre iad. Europa, 1914-1949)

B. „Precaut ca de obicei și în relații încă bune cu puterile occidentale, Stalin […] a favorizat formarea guvernelor «de uniune națională» […]. Înainte de sfârșitul războiului sau imediat după aceea, fiecare țară din Europa de Est avea un asemenea guvern de coaliție. […] În fiecare guvern de coaliție […] comuniștii încercau să dețină ministerele-cheie: Ministerul de Interne […], Ministerul Justiției […], Ministerul Agriculturii […].Impunerea puterii sovietice în Europa de Est reflectă un parcurs comun tuturor țărilor din zonă. Calculele lui Stalin nu țineau cont de specificul național. Acolo unde comuniștii puteau spera să dobândească puterea prin mijloace legale sau aparent legale, Stalin nu avea nimic împotrivă, cel puțin până în toamna anului 1947. […] Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România – pe de o parte, fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice, iar pe de altă parte, fiindcă mișcarea comunistă locală era slabă, dar mai ales pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice în Europa.”

(T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945)

Cerinţe:

  • 1. Numiţi o instituție politică precizată în sursa B.
  • 2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentul din anul 1947.
  • 3. Menţionaţi liderul politic și un spațiu istoric precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
  • 4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări pentru asigurarea dominației politice.
  • 5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
  • 6. Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate în perioada 1948-1962.
  • 7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.

Subiectul II (30 de puncte) – text suport: fragment din Ioan Aurel Pop și I. Bolovan, din Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova.

„În persoana […] lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), Poarta [Imperiul Otoman] spera să fi găsit un domn potrivit cu noile vremuri. Imediat după ocuparea tronului Moldovei, Dimitrie Cantemir a încercat să pună capăt luptelor dintre grupările boierești […], a înnoit Sfatul Domnesc, în care a introdus persoane care-i împărtășeau opiniile. […] Deciziile luate în Sfatul Domnesc au fost, în general, favorabile micii boierimi; marea boierime i s-a arătat ostilă. […]

Pe plan extern, […] Dimitrie Cantemir s-a îndreptat către Rusia lui Petru cel Mare. […] Tratativele moldo-ruse s-au încheiat în aprilie 1711 prin Tratatul de la Luțk. Prevederile acestuia, cuprinse în 16 articole, reglementau viitorul statut al țării față de Rusia și pe acela al domnului față de boieri. Moldova urma să se alăture luptei antiotomane, iar în orașele și cetățile moldovene urmau să fie instalate trupe rusești; țara era pusă sub protecția țarului, domnia urmând a deveni ereditară în familia Cantemireștilor. […] Tratatul a fost păstrat secret până la declanșarea operațiunilor de război, din mai 1711 […]. Trupele rusești, inferioare numeric celor turcești, […] au trecut prin mari dificultăți. Țarul a fost nevoit să inițieze tratative de pace cu turcii. Acestea au fost finalizate la 23 iulie 1711 […]. Ca urmare, trupele țariste și-au început retragerea din Moldova. Alături de ele a părăsit țara și Dimitrie Cantemir […].

Regimul fanariot a fost inaugurat după înfrângerea armatelor țarului Petru I și a domnului moldovean la Stănilești (1711) […]. Turcii l-au instalat în fruntea Moldovei pe Nicolae Mavrocordat (1711-1715). Același domn avea să deschidă seria «domniilor fanariote» și în Țara Românească. […] Învestirea și numirea domnului de către sultan evidențiază degradarea statutului domniei față de secolele anterioare, integrarea sa în sistemul administrativ otoman. […] În «veacul fanariot», domnia a fost extrem de instabilă […], în general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani.”

(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Cerinţe:

  • 1. Numiţi statul condus de Dimitrie Cantemir, precizat în sursa dată.
  • 2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată.
  • 3. Menţionaţi domnul fanariot și o caracteristică a domniei în „veacul fanariot‟, la care se referă sursa dată.
  • 4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la politica internă din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir.
  • 5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Tratatului de la Luțk, susținându-l cu două informaţii selectate din sursă.
  • 6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

Subiectul III

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:

  • precizarea unui fapt istoric desfășurat de români în perioada 1851-1859 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta
  • menţionarea a două măsuri adoptate de statul român în plan intern, între anii 1862-1870
  • prezentarea unui fapt istoric desfășurat de România în contextul „crizei orientale‟ din a douajumătate a secolului al XIX-lea
  • formularea unui punct de vedere referitor la implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă: se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

sursă: edupedu.ro

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Părinții femeii ucise de rechin în Egipt, devastați de durere. ”Bagajul era pregătit, s-a dus să facă ultima baie”

Publicat

Părinții femeii din Suceava, care a murit după ce a fost atacată de rechin în timp ce se afla în vacanță în Egipt, au răbufnit la adresa autorităților. Oamenii spun că au fost anunțați foarte târziu că este vorba despre fiica lor și  că au aflat despre situație de la televizor.

”La ora 15:00 am văzut noi prima oară știrea pe TV, dar fără multe date. Că… o româncă. O româncă a pățit așa și așa… a fost atacată de rechini” și nu stiu ce…

După circa o oră „o româncă de 40 de ani”. A dat vârsta. După altă oră, sau jumătate de oră, a venit poliția la ușă. Au cerut date suplimentare aparținătorilor.

Oricum, fiind ultima zi în care ea putea să înoate, vă dați seama, tot bagajul era pregătit, și a făcut ultima baie. Practic a fost ultima baie.

După ce au luat datele polițiștii, tot duminică vorbesc, m-a sunat consulul. M-au avertizat polițiștii că „o să vă sune din Egipt” ambasadorul, consulul, cine o fi…

Și într-adevăr așa a fost. Mi-a confirmat clar că este vorba de fata noastră.

Dacă până atunci stăteam în friguri și… poate e altcineva… Așa, a venit poliția, după aceea și consulul a sunat…” a spus tatăl acesteia, la Digi24.ro.

”Azi trebuia să se întoarcă și ieri, duminică, s-a dus să facă ultimul înot. Am văzut la televizor și mi-a sărit inima din loc! Duminică s-a dus la ultimul înot și s-a dus la moarte!

Suferea grozav că nu are pe nimeni, că nu o iubește nimeni și a plecat plângând. Așa ne-am despărțit”, a spus mama Roxanei.

Aceasta a avut o presimțire. Spune că a încercat să o contacteze pe Roxana, imediat ce  a auzit știrea la televizor.

”Când am văzut la televizor știrea cu rechinul mi-a sărit inima din loc. Am rugat-o pe o vecină care are un telefon performant să-i trimită un mesaj. N-a mai răspuns. Emilia, vecina, m-a liniștit, că probabil nu a luat telefonul la plajă, că nu merge internetul… ce să nu meargă… Joi am vorbit ultima dată cu ea…”

Turista ucisă de rechin în Egipt, o mare iubitoare a mării

Femeia atacată de rechin în Egipt era funcționară la Direcția de Finanțe din Suceava. Era pentru a treia oară când mergea în vacanță în Hurghada, Egipt.

De această dată, tatăl ei își aduce aminte că se gândeau să anuleze, mai ales că Roxana pleca singură şi se simţea stingheră pe aeroport printre familiile cu copii.

Nu a renunțat însă pentru că marea îi plăcea prea mult. De altfel, pe contul ei de Facebook sunt afișate o mulțime de fotografii de la mare. Se pare că era și o amatoare de scufundări și o înotătoare foarte bună.

Problema rechinilor din Egipt, minimalizată de autorități

Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Roxana nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care, la doar 600 de metri distanţă, mai ucisese o turistă din Austria.

Autoritățile egiptene au încercat să minimizeze incidentul, pentru a nu afecta fluxul de turiști în zonă.

Mai mulți dintre turiștii  români sosiți în țară în ultimele zile din Hurghada spun că nu li s-a explicat motivul pentru care nu au mai fost lăsați în apă.

”Ba că e poluată cu motorină, ba că sunt radiații, în fine…  s-a încercat un fel de mușamalizare. Telefoanele mai multor persoane care au filmat incidentul cu turista cealaltă, austriacă, au fost luate și filmările realizate au fost șterse, așa am auzit” a spus un turist român aflat în Egipt în aceeași perioadă cu Roxana.

Mai mult, potrivit unor surse citate de presa din România, o fetiță ar fi văzut rechinul înainte de atac dar a fost luată în râs de salvamari, care i-au spus că e doar un delfin.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Ford Puma, primul autoturism electric fabricat în România, va intra în producție din 2024. Anunțul premierului Ciucă

Publicat

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, că transferul fabricii Ford Craiova către Ford Otosan vizează în principal producerea de alte patru noi tipuri de autovehicule, iar din 2024 va fi produs primul autovehicul complet electric.

Este vorba de Ford Puma, cel mai bine vândut autoturism Ford din Europa, care va beneficia în 2024 de o versiune complet electrică, produsă la fabrica din România.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă participă marți, 5 iulie,  la Craiova,  la evenimentul prilejuit de preluarea oficială a fabricii Ford Craiova de către Ford Otosan.

El s-a întâlnit cu președintele Ford Europa, Stuart Rowley, managerul general Ford Otosan, Güven Özyurt, precum și cu președintele Ford România, Josephine Payne.

Președintele Ford Europa și managerul general Ford Otosan i-au ridicat premierului Nicolae Ciucă problema infrastructurii pentru mașinile electrice.

„Este un transfer care vine cu o investiție de 490 de milioane de euro în următorii trei ani. E o investiție care vizează în mod deosebit producerea de alte patru noi tipuri de vehicule.

Începând cu anul 2024 va fi produs primul autovehicul complet electric”, spune premierul Nicolae Ciucă, potrivit Mediafax.

El afirmă că „aceste investiții noi vin cu o serie întreagă de obligații, de angajamente, să putem să susține această tranziție de la motoare pe combustie la cele complet electrice”.

„Practic, Ford Craiova vine și sprijină proiectele guvernamentale pentru a ne atinge obiectivele pentru o tranziție verde pentru a reușit să asigurăm ca din 2035 să producem autovehicule care vor avea emisii de dioxid de carbon zero și ne ajută ca pe orizontală să putem dezvolta capacități de producție.

Avem de nevoie de stabilitate, de predictibilitate, de investiții.

Pot spune că la nivelul guvernului există un angajament asumat prin PNRR, astfel încât până la finele anului 2026 să realizăm 18.000 de stații de încărcat: 13.000 din fonduri europene, iar 5.000 din bugetul de stat”, a mai transmis premierul Ciucă.

Ford Otosan va investi 490 milioane de euro la Craiova: Ce alte autovehicule se vor produce în România

În luna martie, constructorul auto Ford a informat că la fabrica de la Craiova va produce noua generaţie a modelului Courier, atât în varianta Transit (transport marfă), cât şi în varianta Tourneo (transport persoane), ce va intra în producţie în 2023, cu o versiune complet electrică din 2024.

Potrivit reprezentanților Ford, capacitatea totală de producţie a fabricii de la Craiova va creşte de la 250.000 vehicule/an la 272.000 de vehicule/an.

Fabrica Ford Otosan din Craiova joacă un rol cheie în planurile de electrificare ale Ford în Europa, iar prin această preluare, unitatea de producţie din România va beneficia de experienţa şi expertiza vastă a Ford Otosan în electrificare, proiectare de vehicule comerciale, inginerie şi producţie, potrivit Agerpres.

sursa foto: Facebook Ford Romania

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Reducerea vârstei de pensionare pentru polițiști și militari. Inițiativă pentru modificarea Legii pensiilor militare, la Senat

Publicat

Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care își desfășoară activitatea în condiții deosebite s-ar putea pensiona mai devreme, potrivit unui proiect legislativ înregistrat recent la Senat. 

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 21 alin. (1) din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în data de 8 iunie 2022.

Pensii Armată și Poliție: Ce prevede inițiativa legislativă

Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la PSD, proiectul vizează modificarea legislației astfel încât polițiștii și funcționarii publici cu statut special să poată beneficia de perioade suplimentare la vechimea în muncă, de 4 luni pentru fiecare an lucrat după data de 1 aprilie 2001. 

În prezent, Legea nr. 223/2015 privind Pensiile militare de stat prevede că polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au lucrat cel puțin 6 ani în condiții de muncă deosebită, beneficiază de o reducere a vârstei de pensionare de doar 1 an pentru cei 6 ani lucrați.

În continuare, pentru fiecare an lucrat peste cei 6 ani, beneficiază de o reducere de 3 luni la an. Astfel, polițiștii și funcționarii publici cu statut special sunt condiționați să aibă minim 6 ani lucrați în condiții deosebite de muncă, pentru a beneficia de reducerea vârstei de pensionare.

De asemenea, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, persoanele care au lucrat în condiții de muncă deosebite, ulterior datei de 1 aprilie 2001, beneficiază de perioade suplimentare la vechimea în muncă, de 4 luni pentru fiecare an lucrat, fără a fi stipulată vreo condiție.

Întrucât prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice reprezintă cadrul general în materie și nu se aplică polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special (acestora fiindu-le aplicată Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat), inițiatorii proiectului propun modificarea legislației pentru a elimina „orice tratament preferențial în favoarea unor persoane sau chiar discriminare”.

Pensii Armată și Poliție: Ce prevede acum Legea nr. 223/2015 cu privire la polițiștii și militarii care lucrează în condiții deosebite

Articolul 21

(1) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:

Pensii Armată și Poliție: Cum se va modifica legea

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Atenționare COD GALBEN de inundații în ALBA și alte județe din țară până miercuri noaptea. Zonele vizate

Publicat

Județul Alba și alte zone din țară se află sub atenționare Cod Galben de inundații până miercuri, la ora 24.00.

Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 48 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de atenție, potrivit INHGA.

COD GALBEN: până miercuri, 6 iulie, ora 24.00

pe râurile din bazinele hidrografice:

  • Arieş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj)
  • Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Târnava (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad)

  • Vişeu – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Iza – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Lăpuş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Maramureş)
  • Someşul Mare – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Bistriţa Năsăud)
  • Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Cluj)
  • Someş – afluenţii mici aferenţi sectorului aval SH Dej (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare)
  •  Crasna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Sălaj şi Satu Mare)
  • Mureş – bazin amonte S.H. Glodeni (judeţele: Harghita şi Mureş)
  • Bega Veche – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Bega – bazin amonte S.H. Făget şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Făget (judeţele: Timiş şi Arad)
  • Timiş – bazin amonte S.H. Teregova şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Teregova (judeţele: Caraş Severin şi Timiş)
  • Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Caraş Severin şi Timiş)
  • Cerna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Gorj şi Caraş Severin)
  • Dunăre – afluenţii mici aferenţi sectorului amonte S.H. Gruia (judeţele: Mehedinţi şi Caraş Severin)
  •  Desnăţui  – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Mehedinţi şi Dolj)
  • Jiu – bazin amonte S.H. Sadu şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadu – amonte S.H. Rovinari, Gilort – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Motru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj)
  • Râul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Covasna şi Braşov)
  • Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sebeş Olt (judeţele: Sibiu, Vâlcea, Argeş, Gorj, Olt şi Dolj)
  • Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa)
  • Ialomiţa – bazin amonte S.H. Moroeni şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Moroeni – amonte S.H. Siliştea Snagovului (judeţele: Dâmboviţa, Prahova şi Ilfov)
  • Prahova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Prahova şi Buzău)
  • Buzău – bazin amonte Ac. Siriu şi afluenţii aferenţi sectorului aval Ac. Siriu – amonte S.H. Baniţa (judeţele: Braşov, Covasna, Buzău şi Prahova)
  • Suceava – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Suceava)
  • Moldova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava şi Neamţ)
  • Bistriţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava, Neamţ, Harghita şi Bacău)
  • Putna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Vrancea).

sursă: inhga.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax