Băncile au formulat peste 150 de excepţii de neconstituţionalitate la Legea dării în plată. CCR le va dezbate din septembrie. La ce se referă sesizările

În septembrie, Curtea Constituţională va dezbate cel puţin 151 de excepţii de neconstituţionalitate formulate de instituţii bancare, cu privire la Legea dării în plată.

Însă până la revenirea magistraţilor din vacanţa judecătorească, numărul acestora ar putea creşte.

Deocamdată, Raiffeisen Bank a depus cele mai multe sesizări (35), urmată în “clasament” de Bancpost (26 ), Banca Transilvania (24) şi Banca Românească (21). Au mai făcut sesizări şi reprezentanţii BRD (9), Piraeus (9), OTP (6), Credit Europe (4), BCR (4),  Alpha Bank (3), ING (2), Garanti Bank (2), Intesa Sanpaolo Bank (1), Unicredit (1) şi ERB (1).

Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată. Băncile ar putea invoca astfel elemente de neconstitutionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituţie.

Altă prevedere contestată este cea prin care darea în plata devine posibilă prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate şi cu privire la articolele care stabilesc paşii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare în plată, precum şi cu privire la criteriile de eligibilitate.

Nicio bancă nu a ridicat însă critici de neconstituţionalitate cu privire la exceptarea programului „Prima Casă” din lege.

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai. Potrivit acesteia, când titularul creditului nu mai poate plăti ratele, va trimite o notificare băncii prin care anunţă că vrea să îi transmita dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator băncii, iar banca nu va mai avea dreptul să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci ar rămâne doar cu casa. Nu se va putea duce către alte proprietăţi ale debitorului sau către alte venituri ale acestuia.

sursa: hotnews.ro