INTERVIU cu primarul Blajului, Gheorghe Rotar: Cum a ajuns ”Orașul Bosch” campion la investiții. Jocurile de putere din PNL Alba

VIDEO. INTERVIU cu primarul Blajului, Gheorghe Rotar: dezvăluiri despre jocurile de putere din PNL Alba și cum a ajuns ”Orașul Bosch” campion la investiții din bani publici. Primarul municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar, a venit pentru prima dată în studioul Alba24 la emisiunea ”Testul de Sinceritate” realizată de Claudiu Makkai

Primarul Blajului a mărturisit despre cum a reușit să transforme orașul, dintr-o comunitate cu 24% șomaj într-un pol industrial și social al județului.

Rotar a povestit despre negocierile pentru aducerea Bosch la Blaj și a răspuns acuzațiilor că ar fi fost „favorizat” la împărțirea banilor Consiliului Județean.

Primarul Blajului a făcut și dezvăluiri din culisele politicii liberale din Alba și a explicat modalitatea prin care fiul său a ajuns în funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

VEZI VIDEO:

De la 24% șomaj la „orașul Bosch”

Rotar a rememorat momentul 2004, când a intrat în administrația locală ca viceprimar: Blajul avea o rată a șomajului de 24,3%, iar din 144 de străzi doar 31 erau modernizate. Prioritățile stabilite atunci au fost două: atragerea unui mare investitor care să creeze locuri de muncă și reabilitarea infrastructurii rutiere.

Punctul de cotitură a fost rolul jucat de IAMU Blaj, care colabora cu Bosch încă din 1992. Nemții au constatat că la Blaj există tradiție și expertiză în mecanică fină, generații de muncitori calificați, iar locul a intrat pe lista scurtă a posibilelor investiții.

Bosch a ales în final Blajul în detrimentul unor orașe precum Sibiu și Mediaș. Primarul subliniază că terenul a fost cumpărat de companie din mediul privat, nu de la primărie, iar municipalitatea, împreună cu Consiliul Județean, a asigurat utilitățile și drumul de acces, în baza unui acord de parteneriat. „Nu le-am făcut nicio concesie”, spune Rotar, precizând că acuzațiile politice de la acea vreme nu au avut suport real.

Astăzi, pe platforma Bosch de la Blaj lucrează peste 3.000 de oameni din întreaga zonă Târnavelor, iar investiția a devenit pilonul dezvoltării economice a municipiului.

Cum a ratat Alba Iulia o altă mare investiție Bosch

În interviu, Rotar dezvăluie și un episod mai puțin cunoscut: în 2012, când Bosch a decis să-și extindă capacitatea de producție în România, Blajul a fost considerat prea mic, însă edilul a încercat să convingă grupul german să vină la Alba Iulia.

A dus conducerea Bosch la o locație de lângă șoseaua de centură a municipiului, însă, în final, investiția a ajuns la Jucu, lângă Cluj. „Mi-ar fi plăcut ca acea investiție să fie la Alba Iulia. Ar fi consolidat poziția Blajului și banii, locurile de muncă rămâneau în județ”, spune Rotar. El apreciază că dimensiunea orașului și proximitatea universităților tehnice din Cluj au cântărit decisiv.

A fost favorizat Blajul la împărțirea banilor de la Consiliul Județean?

Primarul răspunde și la acuzațiile ( inclusiv din interiorul PNL) că Blajul ar fi fost avantajată la alocările de fonduri județene. Sunt mulți primari PNL care spun despre investițiile făcute la Blaj că ” Orice primar care primește banii pe care i-a primit Rotar de la Consiliul Județean putea face la fel”.

Dar primarul Blajului a prezentat cifre care contrazice ”folclorul de partid” din ultimii cinci ani:

Totalul investițiilor la Blaj în ultimii 5 ani: 257 milioane de lei.

• • • Fonduri europene: 42,67% (109 milioane lei)
    • Surse proprii + credite: 31,5% (80 milioane lei)
    • Consiliul Județean: aproximativ 6,7% fără sala polivalentă; cu sala (cofinanțare 50–50%), ponderea urcă la circa 15%
    • Finanțare națională: 9,88%

„Nu am trăit din banii altora. Banii de la Consiliul Județean și din fonduri naționale au completat ceea ce am făcut noi din surse proprii și europene”, spune Rotar, care consideră ajutorul CJ „normal și corespunzător” pentru un oraș care deservește, de fapt, o zonă de aproximativ 54.000 de locuitori.

Indicatori de calitate: sănătate, școli, infrastructură, ordine publică

Rotar explică și filozofia de administrare a orașului: o listă de „indicatori de calitate”:  spital, școli, infrastructură, cultură, sport, ordine publică – pe care administrația îi evaluează constant pentru a decide unde sunt necesare investiții.

Primarul amintește că, din 2018-2019, nicio stradă din Blaj nu mai este fără infrastructură completă (apă, canal, gaz, curent, internet, asfalt, rigole), iar investițiile în cartierele sărace, inclusiv cele locuite de romi, au dus la schimbări vizibile în comportament și integrare.

Austeritate, impozite și un buget „strâns la maximum”

Discuția ajunge și la măsurile de austeritate și la discuțiile privind reducerile de cheltuieli din administrațiile locale. Rotar afirmă că Blajul este deja „strâns la șurub” de ani buni:

• • • organigrama este sub plafonul legal (108 angajați din 204 posibili),
    • salariile nu sunt la maximul grilei,
    • costurile de funcționare sunt reduse, pentru a lăsa loc investițiilor.

Singura pârghie reală de ajustare în fața unor posibile tăieri naționale rămâne diminuarea investițiilor, spune primarul. În privința impozitelor locale, Blajul este cu circa 30% peste minimul grilei, iar Rotar consideră că marea problemă nu este creșterea în sine, ci faptul că ajustările nu au fost făcute gradual, în ultimii ani.

Sala Polivalentă și Volei Alba Blaj – investiție socială, nu de profit

Despre Sala Polivalentă din Blaj, Rotar precizează că este singura sală polivalentă din județ, construită integral din resurse proprii și ale Consiliului Județean, nu prin CNI. Costul total: 12,6 milioane de euro, din care 11,3 milioane sală propriu-zisă și restul amenajări exterioare și sisteme moderne.

Primarul spune că inițial ar fi preferat ca sala să fie la Alba Iulia, pentru a juca acolo meciurile din Liga Campionilor, însă cum proiectul nu a avansat, s-a trecut la „planul B”: sala la Blaj, cofinanțare 50–50 cu CJ Alba.

Echipa Volei Alba Blaj este prezentată ca un proiect de imagine și identitate, construit pe disciplină și seriozitate: din 2014, salariile se plătesc pe 20 ale lunii, fără nicio zi de întârziere, lucru rar și în Europa. „Nu există jucătoare valoroasă care să nu își dorească să vină la Volei Alba Blaj. Problema este dacă ne permitem să o plătim”, spune Rotar.

Totuși, edilul avertizează că, dacă în viitor costurile cu echipa ar afecta dezvoltarea orașului, va fi obligat să ia în calcul reducerea finanțării sau chiar desființarea echipei – variantă pe care speră să nu fie nevoit să o aplice.

Culisele PNL Alba și „cazul” George Rotar

În plan politic, primarul răspunde la două teme sensibile:

„Resetarea” PNL Alba: sugerată public de europarlamentarul Mircea Hava. Rotar nu este de acord, susținând că organizația a obținut rezultate foarte bune la alegerile locale (președinția și majoritatea în Consiliul Județean), iar eventualele scăderi la prezidențiale și parlamentare țin în mare măsură de candidați, nu de filiala județeană.

Alegerea fiului său, George Rotar, ca vicepreședinte al Consiliului Județean Alba: primarul spune că nu a făcut presiuni politice.

El detaliază că, pentru zona Târnavelor, la data respectivă s-a propus un post de vicepreședinte, iar în Biroul Permanent Local al PNL Blaj au existat doi candidați eligibili, ambii consilieri județeni. Doamna Bălău s-a retras, invocând motive familiale, iar George Rotar a fost votat în unanimitate. Ulterior, toți primarii din zona Târnavelor și-au exprimat susținerea.

„George își dorește administrația. Eu îl susțin ca pe orice copil, în limita posibilităților și a situațiilor oferite. Este un mandat pe termen, nu pe viață: dacă va face lucruri bune, cariera lui continuă, dacă nu, coboară”, spune primarul.

Ce urmează pentru Blaj: proiecte pe bani europeni și infrastructură majoră

În finalul interviului, Gheorghe Valentin Rotar trece în revistă principalele proiecte aflate în derulare sau pe cale să înceapă, multe finanțate prin PNRR și fonduri europene:

• • • eficientizarea energetică a spitalului (ambele clădiri);
    • reabilitarea și eficientizarea blocurilor;
    • construirea unui parc fotovoltaic care să asigure energie verde pentru întreaga comunitate;
    • instalarea a circa 101 stații de încărcare pentru mașini electrice;
    • producerea de energie pentru Sala Polivalentă, astfel încât din toamnă să nu mai consume niciun kilowatt din rețeaua națională;
    • o creșă nouă în construcție;
    • stadionul de la Tiur (500 de locuri), cu tribune în lucru;
    • DN 14B – conexiunea Blajului cu Autostrada A10 – aflat în faza de proiect tehnic, cu licitație de execuție preconizată după finalizarea proiectării;
    • varianta ocolitoare a Blajului;
    • amenajarea Lacului Chereteu;
    • un proiect de mobilitate urbană, de aproximativ 8 milioane de euro, aflat în procedură de evaluare.

Primarul spune că speră ca, „dacă vor fi asigurate resursele financiare de la CNAIR”, în decembrie anul viitor să se circule pe varianta ocolitoare a Blajului, dar subliniază, realist, că nu are nicio garanție fermă în acest sens.