Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Bătălia pentru Roșia Montană: Declarațiile Directorului general al IGR la Comisia Specială contestate de reprezentanții RMGC


Publicat

Directorul Institutului Geologic Român (IGR), Ştefan Marincea, a adus critici dure proiectului minier de la Roşia Montană, în cadrul comisiei speciale parlamentare. Acesta a afirmat  că au fost falsificate hărţile bazinului Văii Corna şi că acolo există fracturi terestre. În replică, reprezentanţii RMGC resping “acuzaţiile defăimătoare” ale directorului IGR şi aduc precizări.

Marţi, în şedinţa comisiei parlamentare speciale, Ştefan Marincea a spus că ”Bazinul acesta al Văii Corna este plin de fracturi. În trei variante prezentate de companie ale hărții, în diferite materiale, în unul sunt falii, în al doilea sunt falii, în al treilea dispar faliile, or o falie este o fractură care afectează scoarţa terestră şi nu dispare aşa de uşor. Aceasta este o faptă penală, dar eu nu am bani să mă bat cu avocaţii acestei companii. Altfel aş face o plângere penală, pentru că este fals în acte. Iei o bază cartografică şi o modifici. În Canada, o companie şi-a pierdut licenţa de explorare datorită unui fenomen similar”.

“Susţin cu argumente ştiinţifice că modul modul de prezentare a analizelor de către companie este viciat. Au venit cu un proiect de Papua Guinee pentru ţara mea”, a mai spus Marincea.

“Sunt atât de multe fisuri în acest proiect încât dacă îmi venea la evaluare pentru o ţară africană, cred că-l trimiteam înapoi cu zero puncte. E un proiect de nota 5 pentru că partea de explorare reprezintă un efort remarcabil, care se va amortiza la finalizarea proiectului. Proiectul are şi note bune, dar care sunt  insuficient revelate. În momentul când au luat probe tehnologice, sunt convins că au făcut conţinuturile multielement, au făcut flotare şi oxidare” a precizat Marincea.

Întrebat de către preşedintele Comisiei Roşia Montană, Darius Vâlcov, despre faptul că Institutul Geologic Român a dat un aviz favorabil pentru acest proiect, atunci când institutul era condus de un alt director general, Marincea a precizat: ”Un predecesor de-al meu, care nu este un patriot, a fost adus din exterior, nu am fost de acord cu el, mi-a fost impus. El a semnat că nu există falii. Ei bine, sunt burduşite de falii. Am freatic şi falii, nu pot să pun deşeuri periculoase. Avizul pe care l-a dat fostul director este un fals grosolan, e o situaţie penală din partea lui. Parchetul s-a autosesizat”, a declarat Marincea.

Ştefan Marincea a declarat, pentru Mediafax, că fostul director general al Institutului Geologic a modificat constatările echipei care s-a dus pe teren timp de patru zile.

„Raportul Instititului Geologic al României a fost constant împotriva formei actuale a proiectului şi pentru neacordarea avizului de mediu. A fost un hiatus pe care îl vom analiza, când fostul director general a modificat afirmaţii din echipa care s-a deplasat pe teren timp de patru zile, timp în care nu se pot cartografia geologic, investiga 363 de hectare. Deci nu se putea investiga pe baza unei excursii de patru zile că nu există fracturi şi fisuri sub acel uriaş bazin de decantare”, a explicat Marincea.

El le-a spus parlamentarilor din Comisia specială privind Roşia Montană că preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale „nu este corect informat” şi că prin procedeul ales de companie „toate celelalte elemente se vor pierde în şlamul cianurat”.

Directorul general al Institutului Geologic din România le-a vorbit parlamentarilor din comisie şi despre efectele de mediu : „Am auzit de o istorie frumoasă că nu va cădea niciodată pasărea dacă trece pe deasupra bazinului cianurat. Hai să fim serioşi, în cazul în care avem o vară secetoasă oxidarea sulfocianurilor va duce la o descompunere hazardoasă a unei mase mari şi la emisii masive de acid ciarhidric pe care compania nu le-a luat în considerare”, a apreciat Ştefan Marincea.

 

Ce spun reprezentanţii Roșia Montană Gold Corporation:

 

“Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) își reafirmă respectul pentru toate instituțiile statului român și pentru specialiștii români, inclusiv pentru Institutul Geologic Român (IGR) și experții săi. De asemenea, RMGC tratează cu toată seriozitatea opiniile pe marginea proiectului minier, fie ele împotriva sau în favoarea acestuia. Suntem însă nevoiți să respingem ferm acuzaţiile defăimătoare ale directorului general al Institutului Geologic al României (IGR), dl. Ştefan Marincea, referitoare la falsificarea hărţilor bazinului Văii Corna şi la siguranţa iazulului de decantare din acest amplasament.

Referitor la punctele de vedere exprimate de directorul IGR în faţa Comisiei speciale a Parlamentului în data de 8 octombrie 2013, RMGC face următoarele precizări:

1. RMGC a folosit cu bună credinţă harta geologică achiziţionată de la IGR, care nu indică niciun fel de fractură majoră care să  afecteze stabilitatea barajului şi a iazului de decantare.

RMGC a folosit cu bună credinţă Harta geologică (foaia Abrud, scara 1:50.000) achiziţionată chiar de la IGR şi întocmită în anul 1979, care în zona Corna nu prezintă niciun fel de falie majoră care să afecteze stabilitatea barajului şi a iazului de decantare.

RMGC a folosit de asemenea harta geologică întocmită de Facultatea de Geologie a Universităţii Bucureşti: această instituţie, în urma cartărilor geologice şi structurale efectuate în teren în anul 2010, a confirmat absenţa faliilor majore în perimetrul respectiv.

Respingem categoric acuzaţia falsificării vreuneia dintre hărţi prin ştergerea faliilor, acuzaţie formulată de către directorul general al IGR.

2.  Siguranța barajului de la Roșia Montană a fost unanim recunoscută la nivel național de către Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB) și confirmată prin acordul de funcționare în siguranță

Investigațiile geologice și geotehnice, realizate inclusiv în  urma a 57 de foraje geologice și geotehnice, a nenumărate puţuri geotehnice, teste geotehnice în teren şi în laborator, pe tot bazinul Văii Corna, au confirmat că nu există nicio zonă prin care apele s-ar putea infiltra în subsol, datorită existenței unui strat de argilă care are până la 12 metri grosime și care, prin compactare, conferă o impermeabilitate ridicată subsolului Văii Corna.

Concluzia tuturor acestor studii, rapoarte și expertize realizate de cele mai prestigioase instituții de specialitate, printre care Institutul Norvegian de Geotehnică – recunoscut ca autoritate în domeniu la nivel mondial – a fost că Valea Cornei este un amplasament sigur pentru baraj și iazul de decantare al sterilelor.

Menționăm că autoritatea națională unanim recunoscută la nivel național, Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB), a emis acordul de funcționare în siguranță pentru barajul de la Roșia Montană.

3. RMGC acţionează şi a acţionat întotdeauna cu bună credinţă şi deplină respectare a cadrului legal. Practicile noastre de afaceri exclud orice tentativă de a eluda sau încălca dispoziţiile legale”, se arată într-un comunicat de presă RMGC transmis presei.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

6 Comentarii

6 Comentarii

  1. IOANA

    marți, 29.10.2013 at 13:02

    Rosia Montana este un proiect benefic nu numai pentru comuna, ci si pentru orasele din jurul comunei precum Abrud, Bucium, Campeni, Zlatna, si asa mai departe . Nu trebuie sa omitem faptul ca minerit s-a facut din mosi stramosi in Rosia Montana, de ce ar trebui sa negam asta pentru mici interese ale altora? Rosia Montana Gold Corporation aduce un aport de 78% din intreaga actiune pentru statul roman. Asta inseamna o sansa de a merge inainte si de a pune in valoare comuna Rosia Montana!

  2. Pingback: RMGC îl dă în judecată pe fostul şef al Institutului Geologic, Ştefan Marincea, pentru afirmaţii false şi defăimătoare. Cere despăgubiri în instanţă de 100 de lei | Alba24

  3. Rusu Mirel

    duminică, 17.11.2013 at 23:57

    Principalul punct forte al proiectului este faptul ca vom genera cateva mii de locuri de munca, intr-o zona unde somajul este 80%, intr-o zona din care pleaca oameni. Astfel, proiectul minier va crea peste 2.300 de locuri de munca directe pe perioada etapei de constructie a minei, 880 de locuri de munca directe in timpul exploatarii si 3.600 de locuri de munca in total (directe si indirecte) pe
    perioada operarii.

  4. Raul

    joi, 28.11.2013 at 12:06

    Proiectul RMGC prevede restaurarea si conservarea cladirilor din centrul istoric, multe dintre ele aflate intr-o stare avansata de degradare, si amenajarea zonei pentru locuit si in scopuri turistice. Pana in prezent, RMGC a cheltuit 17 milioane de dolari pentru cercetarea si restaurarea patrimoniului local si va mai investi 70 de milioane de dolari pentru punerea in valoare a patrimoniului din Rosia Montana.

  5. Alex

    joi, 28.11.2013 at 12:08

    RMGC investeste in patrimoniu mai mult decat o face statul roman. Fara sa scoata un gram de aur, a pus bazele celui mai mare program de cercetare arheologica din Romania si a restaurat deja prima casa din Rosia Montana – casa nr 325. Pana sa vina RMGC in zona nici nu se stiau prea multe de patrimoniul cultural din Rosia.

  6. Marcel

    joi, 28.11.2013 at 12:09

    Proiectul RMGC prevede restaurarea si conservarea cladirilor din centrul istoric, multe dintre ele aflate intr-o stare avansata de degradare, si amenajarea zonei pentru locuit si in scopuri turistice.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Paradox în ”Sănătate”: Bugetul CNAS creşte anual, dar pacienţii nu-şi pot face nici măcar analizele uzuale pe bilet de trimitere

Publicat

”Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.000 de persoane“ sau” Luna aceasta s-au terminat fondurile. Putem să vă programăm peste 6 luni”.

Cam acestea sunt răspunsurile pe care le primesc pacienții atunci merg cu bilet de trimitere la laboratoarele care au contract cu CNAS.

Iar atunci când problemele de sănătate nu suferă amânarea unei investigații ești nevoit să scoți din buzunar o grămadă de bani pentru un RMN sau chiar pentru un set de analize uzuale.

Același lucru ți se poate întâmpla și pacienților internați în secțiile din spitale. De multe ori li se spune că medicamentele de care au nevoie pentru tratamentul în spital s-au terminat, că secția respectivă și-a epuizat bugetul, iar pacienții sunt nevoiți să-și cumpere medicamentele dintr-o farmacie privată.

Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii para­clinice (ecografii, RMN, altele) a crescut anul trecut la 824 mil. lei, plus 4% faţă de anul anterior şi mai mult decât dublu faţă de 365 mil. lei în 2013, arată datele pu­blice. În continuare însă în laboratoarele private nu mai sunt fonduri, scrie ZF.ro

În plus, pacienţii trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunare deoarece tarifele pentru analizele me­di­cale au crescut în laboratoarele private. De ce mai plă­tim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de tri­mi­te­re este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

„Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.500 de persoane cu bilet de trimitere“, a spus un operator din call-centerul Synevo, cel mai mare operator de laboratoare din ţară.

Bugetul CNAS tot mai mare, analizele medicale pe bilet de trimitere tot mai rare

„Pacienţii suferă la fel de mult ca înainte când vine vorba de accesul la analizele medicale pe bilet de trimitere, deşi bugetul Casei este în creştere“, a spus Cezar Irimia, preşedinte al Alianţei Pacienţilor Cronici.

Laboratoarele de analize medicale sunt divizii profitabile pentru cei mai mari jucători de pe piaţa serviciilor medicale private, generând peste 20% în cifra de afaceri jucătorilor de top.

„Există interes din partea furnizorilor privaţi să obţină cash de aceea fac liste de aşteptare pentru cei cu bilet de trimitere. (…) Casa ar trebui să verifice şi să vadă raportările“, a spus pentru zf.ro, Florin Buicu, membru în Comisia de Sănătate.

De ce mai plătim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de trimitere este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

Cea mai uzuală analiză de sânge, hemoleucograma, costă între 34 şi 45 de lei în laboratoarele private, deşi Casa de Sănătate evaluează şi decontează această analiză cu 14 lei, potrivit datelor publice.

Mai mult, preţul pentru un exsudat nazal sau faringian (cu antibiogramă la nevoie) se ridică în prezent între 44 lei şi chiar 70 de lei (inclusiv pentru copii), tariful decontat de Casă fiind de 15 lei.

Altfel spus, preţurile practicate de laboratoarele private au ajuns să fie chiar şi de peste patru ori mai mari decât cele decontate de Casă, instituţie care îşi face bugetul din contribuţiile asiguraţilor.

sursa: ZF.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Romania a cumpărat cea mai scumpă energie electrica din Europa, pentru consumul zilei de miercuri: Peste 1.300 de lei/MWh

Publicat

România a cumpărat cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană , pe piața spot, plătind peste 1.300 de lei/MWh.

Prețul facturilor la electricitate pe care îl vor plăti românii până la aplicarea masurilor anunțate de autorități vor deveni astfel tot mai mari.

România și Ungaria au cumpărat marți, pentru consumul zilei de miercuri, cea mai scumpă energie electrică din Europa.

Astfel, pentru un MWh s-a plătit peste 1.300 de lei, potrivit datelor centralizate de un siteul EnergyLive.cloud . Pentru ambele țări este și cea mai mare cotație la care cumpăra energia.

Prețul mediu zilnic al pieței spot a ajuns la nivelul de 263,89 de euro/MWh pentru România și Ungaria, cu aproape 30 de euro pentru următorul preț, cel plătit de Slovenia. De altfel, țările din Europa Centrală și de Est, cu excepția Poloniei, au plătit cel mai mult pentru achiziționarea energiei.

La polul opus, Germania a cumpărat marți energie pe 60 de euro, iar Polonia cu aproape 80 de euro/MWh.

Din iunie, pieţele de energie electrică ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Ungaria, Cehia, Slovacia şi România) au fost legate de pieţele din vestul Europei, mecanismul Multi-Regional Coupling (MRC).

Interconectarea a permis cuplarea pieţei spot din România la cele din Germania, Austria şi Polonia.

Acestea nu sunt prețurile pe care le plătește acasă fiecare consumator, ci prețurile cu care se tranzacționează energia pe bursele de profil. De acolo cumpără furnizorii, care mai departe vând către populație și firme.

La prețul final se mai adaugă tarifele de transport și distribuție, dar și contribuțiile pentru cogenerare și energie verde, plus taxa pe valoarea adăugată (TVA)

România producea în data de 19 octombrie ora 19,00 un total 6307 MWpotrivit datelor Transelectrica.

  • 32.12% Hidro – 2026 MW
  • 22.65% Cărbune – 1429 MW
  • 22.26% Nuclear – 1404 MW
  • 21.32% Hidrocarburi – 1345 MW
  • 1.14% Biomasa – 72 MW
  • 0.51% Eolian – 32 MW
  • 0.00% Fotovoltaice – 0 MW
Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Economist al BNR: Oare închiderea minelor nu a contribuit la criza prețurilor la energie? Ce facem cu gazul din Marea Neagră

Publicat

România are resurse energetice vaste dar statul nu permite exploatarea lor, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), în articolul său „În apărarea pieţelor”.

Acesta consideră că este ironic şi trist faptul că, pe de o parte, preţul gazelor a explodat dar, pe de altă parte, statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră.

„Să intervină Statul!” se aude tot mai des în spaţiul public.

„Sunt condiţii extraordinare!”, „Să plafoneze Statul preţurile!” răspund alte voci, cu şi mai mult entuziasm.

Sunt trei evoluţii recente care mi-au atras atenţia, cu ajutorul cărora putem demonstra uşor, într-o manieră facilă, de ce vocile greşesc, şi de ce însăşi intervenţia etatistă este sursa, şi nicidecum soluţia, problemelor.

Le abordez mai jos, punct cu punct.

„Mâna invizibilă” a pieţelor libere, cea care aliniază cererea cu oferta, funcţionează de-o vecie şi acţionează asupra a milioane de produse prin miliarde de tranzacţii, aşezând lucrurile cum nici un planificator central (sau birocrat, sau conducător, sau dictator, sau cel mai puternic calculator/inteligenţă artificială) nu o poate face.

Şcoala de gândire economică austriacă ne spune că pieţele fac asta cu ajutorul ordinii spontane, pentru că se formează spontan, continuu, prin interacţiunea voluntară a miliarde de indivizi, vânzători sau cumpărători, cu priorităţi, preferinţe, resurse şi posibilităţi tehnologice diferite, şi asta fără ca unii să se coordoneze cu alţii, într-o manieră cât mai dispersată, şi fără intervenţia unei entităţi centrale care să coordoneze procesul.

O piaţă liberă va căuta continuu să identifice şi satisfacă în cel mai bun mod dorinţele consumatorilor, iar prin concurenţă şi sistemul de stimulente va căuta să ofere cele mai bune produse la cele mai bune preţuri”, scrie Cristian Popa.

Explozia prețurilor: oare închiderea minelor nu a contribuit la actuala criză?

În aceea ce priveşte preţurile gazelor şi electricităţii, Popa menţionează că acestea au explodat în Europa, şi nu numai, pe fondul unei cereri mari datorată revenirii consumului şi a ofertei reduse.

„Soluţia vehiculată de etatişti este plafonarea prin lege a preţurilor, deci „să rezolve Statul!”, de parcă aşa vor apărea mai multe gaze şi mai multă electricitate din neant.

Dar legile economiei funcţionează independent de legile date în Parlament. Preţurile plafonate ar descuraja realizarea de investiţii în capacităţi de producţie, nicidecum invers, deci nu ar rezolva problema de bază, ar fi un calmant, care nu ar vindeca boala.

Ce nu ne spun etatiştii este că, deşi ne uităm la Stat pentru soluţii, este foarte posibil chiar Statul să fi generat problemele din prima fază.

Oare închiderea minelor şi a centralelor electrice pe cărbune nu a contribuit la actuala criză a preţurilor energetice în care ne aflăm?

Oare introducerea sistemului de certificate CO2 nu a dus la creşterea costurilor, închiderea şi falimentarea unor centrale pe cărbune şi astfel la preţuri mai mari?

Reducerea poluării şi înverzirea sistemului energetic este probabil necesară, însă ceva trebuie înlocuit cu altceva, doar eliminarea duce la penurie, eliminarea unei surse de energie trebuie să fie însoţită de dezvoltarea altora noi, şi asta folosind tot mecanisme competitive ale pieţei, căci altfel se ajunge la consecinţe neintenţionate, precum pene de curent sau preţuri uriaşe”, spune Cristian Popa.

Potrivit autorului, statul, încercând să rezolve o problemă, a cauzat alta, sau chiar mai multe, probabil neintenţionat.

România, resurse vaste

„O altă situaţie, de data aceasta specifică ţării noastre, este că deşi avem în România resurse energetice vaste, Statul nu permite exploatarea lor. Este ironic şi trist că pe de o parte preţul gazelor a explodat, dar pe de altă parte Statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră, deci nu permite companiilor private să exploateze aceste gazele.

Însă, în acelaşi timp, Statul se oferă, binevoitor, să plafoneze preţurile, sau să le subvenţioneze, cu bani din taxele încasate… tot de la noi. Iar noi rămânem la întrebarea de ce cresc preţurile.

Ne permitem oare să lăsăm aceste resurse minerale de miliarde de euro neexploatate sub Marea Neagră? Este România atât de bogată încât să importe gaze mai degrabă decât să le exploateze pe ale ei?

La iarnă, când va fi frig, sau când vor veni facturile, ne vom gândi probabil cu jind la acele gaze„, susţine Cristian Popa.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Șoseaua ocolitoare a municipiului Blaj: 230.000 de lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic

Publicat

Varianta ocolitoare a municipiului Blaj – unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din zonă – a ajuns la faza elaborării studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic. Realizarea șoselei ocolitoare urmărește decongestionarea traficul rutier prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația. 

Primăria Blaj a achiziționat recent servicii de elaborare a studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic pentru „Varianta ocolitoare a municipiului Blaj”. Achiziția s-a făcut prin cumpărare directă, pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Valoarea studiul geotehnic a fost de 100.000 de lei, ofertantul fiind Geo-Tech SRL din județul Harghita.

Serviciile de elaborare a studiului de fezabilitate, documentație și avize au costat 130.200 de lei, ofertantul fiind Birou Proiectare Bodea SRL din Alba Iulia.

Potrivit documentației, investigațiile geotehnice se vor executa prin foraje adânci de 15-20 metri pe zonele cu consolidări și viaducte sau poduri și foraje scurte pe traseu.

Gheorghe Rotar: Șoseaua ocolitoare de la Blaj va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și parcare tip park&ride

În urmă cu un an, primarul din Blaj, Gheorghe Valentin Rotar a transmis că realizarea șoselei ocolitoare a municipiului este o investitie cu dublu rol în ceea ce privește traficul rutier.

„În primul rând va decongestiona traficul rutier în oraș și va fluidiza circulația spre orașele din jurul Blajului și spre zona industrială, urmând a contribui la dezvoltarea urbanistică și economică a zonei cât și la creșterea calității vieții, prin reducerea gradului de poluare în oraș.

În al doilea rând, șoseaua ocolitoare a Blajului va a avea și rolul de coridor de mobilitate urbană, care va face legătura între străzile Clujului și Eroilor cu zona Petrisat, cu ieșire la capătul străzilor Simion Bărnuțiu (spre Târnăveni) și Mihail Kogălniceanu (spre Mediaș).

Această investiție va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și o zonă de parcare tip park&ride. Este un proiect necesar, în condițiile creșterii numărului de mașini din Blaj, un proiect care decongestionează traficul rutier din oraș, prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați doar în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația, atunci când vor călători în afara orașului”, a explicat Gheorghe Valentin Rotar.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate