Bătălii pro şi contra Proiectului Roşia Montană, câştigate în instanţă

Tribunalul Cluj a respins, vineri, cererea înaintată de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu și Asociația „Alburnus Maior” de suspendare a hotărârii Consiliului local nr. 1/2009 (HCL 1/2009) cu privire la planul de urbanism general (PUG) al comunei Roşia Montană şi planul de urbanism zonal (PUZ) pentru Zona de dezvoltare industrială Roşia Montană, se arată într-un comunicat remis de RMGC.

Totodată, compania minieră și Consiliul Local al Roșia Montană au atacat cu recurs sentința din 24 mai 2011 a Tribunalului Alba de anulare a HCL 1/2009 privind PUG și PUZ. Conform legii, de la data declarării recursului până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acestuia, sentința Tribunalului Alba este suspendată.

În consecință, în acest moment documentația PUG și PUZ este în vigoare, perfect valabilă și aplicabilă, mai precizează reprezentanţii companiei.

RMGC au câștigat nouă procese importante în ultimele cincisprezece luni. Recent, Tribunalul Bucureşti a respins o cerere de suspendare a certificatului de urbanism emis cu privire la Proiectul Roşia Montană, formulată de Greenpeace şi Centrul de Resurse Juridice.

“Ca urmare a câștigării proceselor din ultimele luni şi a reînceperii analizei raportului de evaluare a impactului asupra mediului, ne exprimăm încrederea că vom dovedi, dincolo de orice îndoială, faptul că Proiectul Roşia Montană este viabil și solid și a fost elaborat la cele mai înalte standarde internaţionale, astfel încât să devină un model de operaţiune minieră. Atât din punct de vedere tehnic, cât şi din perspectiva dezvoltării comunităţii locale, ne propunem ca mina de la Roşia Montană să fie un model pe care orice proiect minier ulterior îl va urma”, a declarat Dragoş Tănase, director general al RMGC.

Pe baza sentinţei iniţiale a Tribunalului Alba, contestată de RMGC, Fundaţia Culturală Roşia Montană a solicitat oprirea proiectului

Fundaţia Culturală Roşia Montană a solicitat, anterior, Ministerului Mediului şi Pădurilor să oprească orice procedură de evaluare sau analiză privind proiectul minier Roșia Montană și să trimită întreaga documentație titularului RMGC. Solicitarea a venit ca urmare a hotărârii Tribunalului Alba din 24 mai, de suspendare imediată a procesului de evaluare a Studiului privind impactul asupra mediului pentru proiectul minier propus a fi dezvoltat în Roșia Montană de către RMGC.

Fundația Culturală Roșia Montană (FCRM) a obținut în instanță anularea Planului Urbanistic General al comunei Roșia Montană și a Planului Urbanistic Zonal – zona de dezvoltare industrială Roșia Montană. „Consecința firească a acestei hotărâri a Tribunalului Alba este suspendarea imediată a procesului de evaluare a Studiului privind impactul asupra mediului pentru proiectul minier propus a fi dezvoltat în Roșia Montană de către RMGC, evaluare ce este în curs la nivelul Ministerului Mediului și Pădurilor, în Colectivul de analiză tehnică” s-a arătat într-un comunicat FRM.

Tribunalul Alba a admis în 24 mai 2011, cererea prin care FCRM solicita anularea hotărârii nr. 1 din ianuarie 2009 a Consiliului local al comunei Roșia Montană, județul Alba, prin care se confirmă cu efecte retroactive, hotărârile nr. 45 și 46 din 19 iulie 2002 ale Consiliului Local Roșia Montană, cu privire la aprobarea PUG şi PUZ al comunei Roşia Montană. „Cele două planuri de urbanism aprobate de Consiliului local declarau zona Roșia Montană zonă monoindustrială cu specific minier, făcând astfel imposibilă inițierea oricărei alte activități care ar fi putut sprijini dezvoltarea economică a zonei, inclusiv a activităților de turism”, se arăta în comunicatul făcut public de FRM.

Precizăm că, în ianuarie 2008, Curtea de apel Alba Iulia a constatat nelegalitatea hotărârilor nr. 45 și 46 ale Consiliului Local Roșia Montană, (în baza art. 46 alin. 1 și 2 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale) ca urmare a faptului că au fost luate cu participarea unor consilieri care erau în același timp angajați ai Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) și al căror interes patrimonial este “evident și de natură a le afecta obiectivitatea și imparțialitatea în procesul de deliberare”. „Prin urmare, hotărârea nr. 1/2009 care reprezintă un act administrativ de confirmare a unor hotărâri (45 și 46 din iulie 2002) declarate nule de drept de către instanță, este, la rândul ei, nulă de drept”, a precizat FRM.

GINA STANCIU

FLAVIA NICOLAE