Cine poate fi pus în carantină, izolare sau internat. Proiectul de lege adoptat de Guvern. DOCUMENT integral

Proiectul ce include baza legală pentru aplicarea măsurilor de carantină și izolare a fost adoptat luni de Guvern, iar acest va fi dezbătut de Parlament în regim de urgență.

Prin actul normativ, se definesc termenii de „carantină” și „izolare”, dar și cadrul pentru luarea măsurilor sanitare în situații deosebite, de risc epidemiologic și biologic.

Potrivit proiectului, vor putea intra în carantină persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen. Izolarea se poate dispune doar pentru persoanele purtătoare de agenți patogeni ai bolilor infecto-contagioase.

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență,a  declarat, la finalul ședinței de Guvern că termenul de ”carantina persoanelor” se va referi la persoane sănătoase, iar termenul ”izolare” se va referi la persoanele bolnave sau infectate

LEGE privind instituirea unor măsuri in domeniul sănătății publice in situații de risc epidemiologic si biologic

Art. 1 Prezenta Lege reglementează unele măsuri de sănătate publică necesar a fi aplicate cu caracter temporar, în situații de risc epidemiologic și biologic pentru prevenirea introducerii și limitarea răspândirii bolilor infecto-contagioase pe teritoriul național.

Art. 2 În înțelesul prezentei legi se definesc următorii termeni:

a) „carantina persoanelor” reprezintă o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infecto-contagioase, constând în separarea fizică a persoanelor sănătoase, suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spații special desemnate de către autorități, la domiciliu sau în locația declarată de către persoana carantinată.

b) „carantina bunurilor” reprezintă o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infecto-contagioase, prin care se urmărește separarea bagajelor, containerelor, mijloacelor de transport sau altor bunuri suspecte de contaminare.

c) „carantina zonală” reprezintă o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, prin care se urmărește separarea fizică a persoanelor și activităților, inclusiv limitarea circulației, dintr-un perimetru afectat de o boala infecto-contagioase, de perimetrele învecinate, astfel încât să se prevină răspândirea infecției sau contaminării în afara acestui perimetru.

d) „izolarea” reprezintă o măsură care constă în separarea fizică a persoanelor bolnave cu o boală infecto-contagioasă sau a persoanelor purtătoare ale unui agent patogen în vederea monitorizării stării de sănătate, aplicării unui tratament adecvat în scopul vindecării și reducerii gradului de contagiozitate;

e) „risc iminent” reprezintă o amenințare imediată sau probabilitatea ridicată de apariție și răspândire a unui agent patogen în populația umană care poate avea un impact grav asupra sănătății și vieții omenești în lipsa unor măsuri de prevenire și limitare a acestora.

f) „contaminare” înseamnă prezența unui agent patogen pe suprafața corpului uman sau animal, în sau pe un produs preparat pentru consum sau pe alte obiecte, incluzând mijloace de transport, ce poate constitui un risc epidemiologic sau biologic;

g) „eveniment neobișnuit sau neașteptat” înseamnă manifestarea unei boli sau o situație ce creează un potențial pentru apariția unei boli infectocontagioase sau unei expuneri la un agent biologic necunoscut;

h) „dovadă ştiinţifică” reprezintă informația ce oferă un element de probă bazată pe metode științifice stabilite şi acceptate;

i) „infecţie” reprezintă pătrunderea şi dezvoltarea sau multiplicarea unui agent infecțios în corpul uman sau animal care poate constitui un risc de sănătate publică;

j) „măsuri de sănătate” înseamnă procedurile specifice de prevenire, limitare și răspuns aplicate în vederea împiedicării răspândirii bolii sau a contaminării;

k) „persoana bolnavă” înseamnă persoana care suferă de o boala infecto-contagioasă sau care este afectată de o suferință fizică susceptibilă de a constitui un risc epidemiologic sau biologic pentru sănătatea publică;

l) „risc epidemiologic” înseamnă probabilitatea de apariție a unui eveniment generat de un agent patogen care poate afecta sănătatea grupurilor populaționale, cu posibilitatea răspândirii pe plan național, european sau internațional.

m) „risc biologic” însemnă probabilitatea apariției unui efect asupra sănătății umane cauzat de răspândirea accidentala sau intenționată a unui agent patogen cu rată mare de transmisibilitate și mortalitate.

n) „suspect de infectare sau contaminare” înseamnă acele persoane, bagaje, mărfuri, containere, mijloace de transport, bunuri sau colete poștale considerate ca fiind expuse, sau posibil expuse, unui risc epidemiologic sau biologic şi care pot fi o posibilă sursă de răspândire a bolii.

o) „urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională” înseamnă un eveniment neobişnuit care, conform Regulamentului Sanitar International constituie un risc de sănătate publică prin răspândirea internaţională a bolii şi cere un potenţial răspuns internaţional coordonat.

p) „epidemie” reprezintă extinderea unei boli infectocontagioase într-un timp scurt prin contaminare la un număr mare de persoane dintr-un perimetru.

q) „pandemie” reprezintă extinderea unei epidemii pe mai mult de un continent.

r) „boala transmisibilă” este boala determinată de invazia țesuturilor organismului de către agenți patogeni, multiplicarea acestora și reacția țesuturilor gazdă la aceștia și la toxinele pe care le produc și care se poate transmite de la o sursă/mediu la o persoană și de la o persoană la alta.

s) ”grup populațional” reprezintă un grup de persoane care prezintă una sau mai multe caracteristici comune (ex.: localitate de domiciliu, loc de muncă, diagnostic de boală și altele).

Art. 3

(1) Măsurile prevăzute la art. 5 se aplică pentru grupuri populaționale care sunt susceptibile de a prezenta risc epidemiologic și biologic pentru sănătatea publică. Măsurile și grupurile populaționale se stabilesc în funcție de: agentul patogen, calea de transmitere, rata de transmisibilitate și zona geografică afectată.

(2) Carantina în spatii special desemnate de către autoritățile competente se realizează în următoarele situații:

a) în situația în care persoanele pentru care se instituie măsura de carantina declară că nu își pot asigura condițiile de separarea fizică la domiciliu sau locația declarată.

b) în situația nerespectării măsurii de carantina la domiciliu sau în locația declarată.

(3) Cheltuielile ocazionate de carantină în spațiile special desemnate pentru situațiile prevăzute la alin (2) lit. a) se suportă din bugetul Ministerului Sănătății, aprobat cu această destinație

(4) Persoanele care nu au respectat măsura de carantina la domiciliu sau în locația declarată au obligația de a suporta cheltuielile ocazionate de carantina în spațiile special desemnate. Cheltuielile ocazionate urmare a dispunerii măsurii de carantină se plătesc de către Ministerul Sănătății, din bugetul aprobat cu această destinație și se recuperează de la persoanele obligate a le suporta.

(5) Normele metodologice pentru stabilirea cheltuielilor prevăzute la alin. (3) și (4) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de maxim 45 de zile de intrarea în vigoare a prezentei legi

Art. 4

(1) Situațiile de risc epidemiologic si biologic pentru care se instituie măsurile prevăzute la art. 5 sunt următoarele:

a) epidemie declarata prin ordin al Ministrului Sănătății;

b) urgența de sănătate publică de importanță internațională declarată de Directorul General al Organizației Mondiale a Sănătății;

c) pandemie declarată de Directorul General al Organizației Mondiale a Sănătății.

d) eveniment neobișnuit sau neașteptat identificat și constatat de structurile aflate în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență sau de către instituțiile aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

(2) Prin excepție de la alin. (1) în cazul în care, într-un caz individual, un medic constată riscul de transmitere a unei boli infecto contagioase cu risc de transmitere comunitară, acesta poate decide izolarea în unitatea sanitară și informează direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București.

Art. 5

(1) Carantina persoanelor în spații special desemnate, la domiciliu sau la o locație declarată se instituie pentru o durată stabilită conform datelor științifice oficiale disponibile, cu privire la persoanele sănătoase, suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, care:

a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, conform datelor epidemiologice transmise la nivel național, european și internațional de către organismele competente în domeniu;

b) au venit în contact cu persoane confirmate cu o boala infecto-contagioasă.

(2) Carantina bunurilor se instituie pentru bunurile suspecte de contaminare, mijloacele de transport sau alte bunuri suspecte, până la decontaminare sau distrugere, după caz. Procedura de decontaminare sau distrugere se stabilește prin ordin al ministrului sănătății.

(3) Carantina zonală se instituie pentru persoanele aflate și activitățile derulate în perimetrul afectat de situațiile de risc epidemiologic sau biologic prevăzute la art. 4, pentru o durata conform datelor științifice disponibile la nivel internațional.

(4) Izolarea în unitatea sanitară sau locațiile în care personalul unităților sanitare desfășoară activitate medicală specifică, se instituie pentru persoanele cu semnele și simptomele sugestive pentru bolile infecto-contagioase stabilite prin hotărâre a Guvernului sau persoanele purtătoare de agenți patogeni ai acestor boli, pentru care se impune internarea obligatorie, conform reglementarilor în vigoare, pentru o durată conform datelor științifice oficiale și în funcție de evoluția patologiei respective pentru fiecare pacient.

(5) Izolarea la domiciliu sau locația declarată, se poate dispune doar pentru persoanele purtătoare de agenți patogeni ai bolilor infecto-contagioase stabilite prin hotărâre a Guvernului, în funcție de rata de transmisibilitate și contagiozitate și capacitatea unităților sanitare, conform reglementarilor în vigoare, pentru o durată conform datelor științifice oficiale și în funcție de evoluția patologiei respective pentru fiecare pacient.