Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Cine poate fi pus în carantină, izolare sau internat. Proiectul de lege adoptat de Guvern. DOCUMENT integral


Publicat

Proiectul ce include baza legală pentru aplicarea măsurilor de carantină și izolare a fost adoptat luni de Guvern, iar acest va fi dezbătut de Parlament în regim de urgență.

Prin actul normativ, se definesc termenii de „carantină” și „izolare”, dar și cadrul pentru luarea măsurilor sanitare în situații deosebite, de risc epidemiologic și biologic.

Potrivit proiectului, vor putea intra în carantină persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen. Izolarea se poate dispune doar pentru persoanele purtătoare de agenți patogeni ai bolilor infecto-contagioase.

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență,a  declarat, la finalul ședinței de Guvern că termenul de ”carantina persoanelor” se va referi la persoane sănătoase, iar termenul ”izolare” se va referi la persoanele bolnave sau infectate

LEGE privind instituirea unor măsuri in domeniul sănătății publice in situații de risc epidemiologic si biologic

Art. 1 Prezenta Lege reglementează unele măsuri de sănătate publică necesar a fi aplicate cu caracter temporar, în situații de risc epidemiologic și biologic pentru prevenirea introducerii și limitarea răspândirii bolilor infecto-contagioase pe teritoriul național.

Art. 2 În înțelesul prezentei legi se definesc următorii termeni:

a) „carantina persoanelor” reprezintă o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infecto-contagioase, constând în separarea fizică a persoanelor sănătoase, suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spații special desemnate de către autorități, la domiciliu sau în locația declarată de către persoana carantinată.

b) „carantina bunurilor” reprezintă o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infecto-contagioase, prin care se urmărește separarea bagajelor, containerelor, mijloacelor de transport sau altor bunuri suspecte de contaminare.

c) „carantina zonală” reprezintă o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, prin care se urmărește separarea fizică a persoanelor și activităților, inclusiv limitarea circulației, dintr-un perimetru afectat de o boala infecto-contagioase, de perimetrele învecinate, astfel încât să se prevină răspândirea infecției sau contaminării în afara acestui perimetru.

d) „izolarea” reprezintă o măsură care constă în separarea fizică a persoanelor bolnave cu o boală infecto-contagioasă sau a persoanelor purtătoare ale unui agent patogen în vederea monitorizării stării de sănătate, aplicării unui tratament adecvat în scopul vindecării și reducerii gradului de contagiozitate;

e) „risc iminent” reprezintă o amenințare imediată sau probabilitatea ridicată de apariție și răspândire a unui agent patogen în populația umană care poate avea un impact grav asupra sănătății și vieții omenești în lipsa unor măsuri de prevenire și limitare a acestora.

f) „contaminare” înseamnă prezența unui agent patogen pe suprafața corpului uman sau animal, în sau pe un produs preparat pentru consum sau pe alte obiecte, incluzând mijloace de transport, ce poate constitui un risc epidemiologic sau biologic;

g) „eveniment neobișnuit sau neașteptat” înseamnă manifestarea unei boli sau o situație ce creează un potențial pentru apariția unei boli infectocontagioase sau unei expuneri la un agent biologic necunoscut;

h) „dovadă ştiinţifică” reprezintă informația ce oferă un element de probă bazată pe metode științifice stabilite şi acceptate;

i) „infecţie” reprezintă pătrunderea şi dezvoltarea sau multiplicarea unui agent infecțios în corpul uman sau animal care poate constitui un risc de sănătate publică;

j) „măsuri de sănătate” înseamnă procedurile specifice de prevenire, limitare și răspuns aplicate în vederea împiedicării răspândirii bolii sau a contaminării;

k) „persoana bolnavă” înseamnă persoana care suferă de o boala infecto-contagioasă sau care este afectată de o suferință fizică susceptibilă de a constitui un risc epidemiologic sau biologic pentru sănătatea publică;

l) „risc epidemiologic” înseamnă probabilitatea de apariție a unui eveniment generat de un agent patogen care poate afecta sănătatea grupurilor populaționale, cu posibilitatea răspândirii pe plan național, european sau internațional.

m) „risc biologic” însemnă probabilitatea apariției unui efect asupra sănătății umane cauzat de răspândirea accidentala sau intenționată a unui agent patogen cu rată mare de transmisibilitate și mortalitate.

n) „suspect de infectare sau contaminare” înseamnă acele persoane, bagaje, mărfuri, containere, mijloace de transport, bunuri sau colete poștale considerate ca fiind expuse, sau posibil expuse, unui risc epidemiologic sau biologic şi care pot fi o posibilă sursă de răspândire a bolii.

o) „urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională” înseamnă un eveniment neobişnuit care, conform Regulamentului Sanitar International constituie un risc de sănătate publică prin răspândirea internaţională a bolii şi cere un potenţial răspuns internaţional coordonat.

p) „epidemie” reprezintă extinderea unei boli infectocontagioase într-un timp scurt prin contaminare la un număr mare de persoane dintr-un perimetru.

q) „pandemie” reprezintă extinderea unei epidemii pe mai mult de un continent.

r) „boala transmisibilă” este boala determinată de invazia țesuturilor organismului de către agenți patogeni, multiplicarea acestora și reacția țesuturilor gazdă la aceștia și la toxinele pe care le produc și care se poate transmite de la o sursă/mediu la o persoană și de la o persoană la alta.

s) ”grup populațional” reprezintă un grup de persoane care prezintă una sau mai multe caracteristici comune (ex.: localitate de domiciliu, loc de muncă, diagnostic de boală și altele).

Art. 3

(1) Măsurile prevăzute la art. 5 se aplică pentru grupuri populaționale care sunt susceptibile de a prezenta risc epidemiologic și biologic pentru sănătatea publică. Măsurile și grupurile populaționale se stabilesc în funcție de: agentul patogen, calea de transmitere, rata de transmisibilitate și zona geografică afectată.

(2) Carantina în spatii special desemnate de către autoritățile competente se realizează în următoarele situații:

a) în situația în care persoanele pentru care se instituie măsura de carantina declară că nu își pot asigura condițiile de separarea fizică la domiciliu sau locația declarată.

b) în situația nerespectării măsurii de carantina la domiciliu sau în locația declarată.

(3) Cheltuielile ocazionate de carantină în spațiile special desemnate pentru situațiile prevăzute la alin (2) lit. a) se suportă din bugetul Ministerului Sănătății, aprobat cu această destinație

(4) Persoanele care nu au respectat măsura de carantina la domiciliu sau în locația declarată au obligația de a suporta cheltuielile ocazionate de carantina în spațiile special desemnate. Cheltuielile ocazionate urmare a dispunerii măsurii de carantină se plătesc de către Ministerul Sănătății, din bugetul aprobat cu această destinație și se recuperează de la persoanele obligate a le suporta.

(5) Normele metodologice pentru stabilirea cheltuielilor prevăzute la alin. (3) și (4) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de maxim 45 de zile de intrarea în vigoare a prezentei legi

Art. 4

(1) Situațiile de risc epidemiologic si biologic pentru care se instituie măsurile prevăzute la art. 5 sunt următoarele:

a) epidemie declarata prin ordin al Ministrului Sănătății;

b) urgența de sănătate publică de importanță internațională declarată de Directorul General al Organizației Mondiale a Sănătății;

c) pandemie declarată de Directorul General al Organizației Mondiale a Sănătății.

d) eveniment neobișnuit sau neașteptat identificat și constatat de structurile aflate în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență sau de către instituțiile aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

(2) Prin excepție de la alin. (1) în cazul în care, într-un caz individual, un medic constată riscul de transmitere a unei boli infecto contagioase cu risc de transmitere comunitară, acesta poate decide izolarea în unitatea sanitară și informează direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București.

Art. 5

(1) Carantina persoanelor în spații special desemnate, la domiciliu sau la o locație declarată se instituie pentru o durată stabilită conform datelor științifice oficiale disponibile, cu privire la persoanele sănătoase, suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, care:

a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, conform datelor epidemiologice transmise la nivel național, european și internațional de către organismele competente în domeniu;

b) au venit în contact cu persoane confirmate cu o boala infecto-contagioasă.

(2) Carantina bunurilor se instituie pentru bunurile suspecte de contaminare, mijloacele de transport sau alte bunuri suspecte, până la decontaminare sau distrugere, după caz. Procedura de decontaminare sau distrugere se stabilește prin ordin al ministrului sănătății.

(3) Carantina zonală se instituie pentru persoanele aflate și activitățile derulate în perimetrul afectat de situațiile de risc epidemiologic sau biologic prevăzute la art. 4, pentru o durata conform datelor științifice disponibile la nivel internațional.

(4) Izolarea în unitatea sanitară sau locațiile în care personalul unităților sanitare desfășoară activitate medicală specifică, se instituie pentru persoanele cu semnele și simptomele sugestive pentru bolile infecto-contagioase stabilite prin hotărâre a Guvernului sau persoanele purtătoare de agenți patogeni ai acestor boli, pentru care se impune internarea obligatorie, conform reglementarilor în vigoare, pentru o durată conform datelor științifice oficiale și în funcție de evoluția patologiei respective pentru fiecare pacient.

(5) Izolarea la domiciliu sau locația declarată, se poate dispune doar pentru persoanele purtătoare de agenți patogeni ai bolilor infecto-contagioase stabilite prin hotărâre a Guvernului, în funcție de rata de transmisibilitate și contagiozitate și capacitatea unităților sanitare, conform reglementarilor în vigoare, pentru o durată conform datelor științifice oficiale și în funcție de evoluția patologiei respective pentru fiecare pacient.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Pensiile vor crește cu 14% de la 1 septembrie. Punctul de pensie ajunge la 1442 de lei, iar indemnizația minimă crește cu 96 lei

Publicat

foto: captura video/ Digi24
Pensiile vor crește cu 14% de la 1 septembrie, reiese din proiectul rectificării bugetare întocmit de Guvern. Inițial, potrivit legislației muncii, pensia trebuia să crească cu 40% la 1 septembrie 2020.

Acest procent a fost însă abandonat din momentul în care România a fost pusă sub ordonanțele militare de distanțare socială, iar situația bugetului s-a deteriorat rapid pe urma întreruperii mai multor tipuri de activități economice.

Citește și Vechimea în muncă va putea fi cumpărată. Persoanele care nu au cotizat suficient pentru pensie vor putea plăti pentru 6 ani

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a ieșit din conferința de presă în care a prezentat liniile mari ale rectificării bugetare, fără a mai răspunde la întrebările jurnaliștilor. Au fost invocate defecțiuni tehnice. Pe cursul prezentării evitase să spună cifra de majorare a pensiilor de la 1 septembrie.

Cu cât se măresc pensiile la 1 septembrie

Potrivit proiectului de buget întomit de Guvern ​”Se propune ca începând cu 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie să fie majorată cu 14%, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei.
 
Totodată, se propune majorarea începând cu aceeași dată a indemnizației minime sociale pentru pensionari, cu 14%, de la 704 lei la 800 lei”, se arată în nota de fundamentare.

Citește și Noi prevederi pentru pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, în proiectul Legii Salarizării. Ce alegere pot face

De asemenea, se propune ca măsura de aplicare devansată a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022, pentru personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ să se aplice de la 1 septembrie 2021.

Aprobarea acestor măsuri conduce la reducerea semnificativă a necesarului de finanțare pentru majorarea pensiilor și salariilor personalului didactic, atât în anul 2020 (de la 11,2 miliarde lei la 3,6 miliarde lei) cât și în anul 2021 (de la 34,3 miliarde lei la 19,3 miliarde lei) precizează surse din guvern citate de economica.net.
 
”Pensiile vor creşte în 2020 cu cea mai mare sumă pe care au văzut-o românii vreodată şi care se pune în plus la punctul de pensie”, a declarat, joi, ministrul Finanţelor Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă privind rectificarea bugetară.

”Punctul de pensie, valoarea punctului va avea cea mai mare creştere, cea mai mare sumă pe care o vom vedea în plus la punctul de pensie, pe care am avut-o vreodată.

PSD, niciodată, nu a mărit pensiile cu această sumă, deşi a avut perioade de creştere economică una după alta, trei ani de zile, nu datorită lor ci datorită contextului economic internaţional şi tot nu au mărit pensiile cu această sumă”, a precizat Cîțu.
 

surse: economica.net, hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Modificări ce vor fi aduse programului IMM Invest: De la anul se spune „adio” subvenționării dobânzilor

Publicat

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) intenționează să modifice programul IMM Invest. Deși a fost deja anunțată majorarea plafonului la 20 miliarde lei, se pare că actul normativ conține și alte modificări. Una dintre cele mai importante este legată de subvenționarea dobânzii.

Conform proiectului publicat în dezbatere de MFP, dacă Comisia Națională de Strategie și Prognoză prevede o creștere economică mai mare în 2021 decât în 2020 (ceea ce e mai mult decât posibil, având în vedere că 2020 este cel mai afectat din cauza restricțiilor din prima parte a anului), atunci nu se mai acordă granturile pentru plata dobânzilor. Deci, cu acest act normativ s-ar spune „adio” subvenționare.

„Perioada de acordare a grantului pentru plata dobânzii este de 8 luni de la data acordării creditului. Acordarea grantului pentru anul 2020 se realizează conform schemei de ajutor de stat prevăzută la art.II, iar pentru anii următori se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege doar în condiţiile în care creşterea economică estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză se situează sub nivelul creşterii economice din anul 2020. Acordarea grantului se realizează în condiţiile respectării prevederilor legislaţiei din domeniul ajutorului de stat în vigoare”, se precizează în proiectul de OUG.

Modificări aduse:

– implementarea unei perioade standard de subvenționare a dobânzii de 8 luni de la data acordării creditului, pentru crearea unor condiții egale pentru toți beneficiarii ce accesează programul;

– crearea posibilității microîntreprinderilor și întreprinderilor mici pentru accesarea creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru de valori mai mari, de până la 5 milioane lei;

– eliminarea cerinței prin care beneficiarii programului se obligau să nu disponibilizeze personalul existent până la data de 31 decembrie 2020;

– creșterea perioadei până la data de 31 octombrie 2021 până la care pot fi efectuate plățile reprezentând grantul în cadrul schemei de ajutor de stat concomitent cu creșterea bugetului și plafonului de garantare al schemei;

– creșterea plafonului total al garanțiilor ce pot fi acordate în cadrul Programului la suma totală de 20 miliarde lei pentru acomodarea solicitărilor de credite existente;

– suplimentarea bugetului schemei de ajutor de stat aferent granturilor până la suma de 1,106 milioane lei, aproximativ 228,42 milioane euro, în condițiile creșterii plafonului total al garanțiilor care pot fi acordate în anul 2020 la suma de 20.000.000.000 lei

sursa: hotnews.ro, mfinanțe.gov.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Lovitură pentru samsarii de locuri de muncă: Muncitorii români din Germania vor semna contracte de muncă direct cu angajatorii

Publicat

Lucrătorii români care muncesc în industria cărnii în Germania vor semna, de la 1 ianuarie 2021, contracte de muncă direct cu angajatorii germani, şi nu cu companii care intermediază forţa de muncă, a transmis, joi, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii  a scris pe contul ei de facebook că modificarea condiţiilor de muncă pentru aceşti lucrători români din Germania se datorează implicării omologului său german, Hubertus Heil, în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor români.

„Imediat după discuţiile purtate cu ocazia deplasării mele în Germania în luna mai, ministrul Heil s-a implicat în pregătirea (între timp şi adoptarea) unor schimbări ambiţioase în legislaţia germană a muncii, în primul rând, prin întărirea responsabilităţii angajatorilor faţă de angajaţi. În industria cărnii se lucra prin intermediari, folosindu-se contracte de antrepriză. Se vor schimba lucrurile; de la 1 ianuarie – cetăţenii străini inclusiv românii vor avea contract de muncă individual direct cu angajatorul, proprietarul firmei astfel acesta fiind direct responsabil de condiţiile de muncă ale tuturor angajaţilor”, a scris Violeta Alexandru.

Autorităţile germane vor obliga angajatorii germani să înregistreze cu acurateţe orele lucrate de lucrătorii români.

„Mulţi dintre românii care lucrează în străinătate îmi scriu despre faptul că nu le este respectat programul de muncă din contractele de muncă. În Germania se va introduce un control strict al programului de muncă. Evidenţa orelor de muncă se va ţine electronic. S-a început în industria cărnii. Este bine şi pentru angajator pentru că are o evidenţă strictă a prezenţei la serviciu, dar mai ales pentru angajaţi pentru că vor putea evalua la finalul lunii sau la finalul contractului, după caz care este toată activitatea depusă şi care sunt drepturile salariale cuvenite mai ales în situaţia în care efectuează ore suplimentare”, a notat Violeta Alexandru.

Ministrul român al Muncii a explicat că i-a propus omologului german introducerea în toate contractele de muncă pentru lucrătorii români a unor standarde minime care să aibă ca efect eliminarea completă a posibilităţii ca muncitorii români să nu înţeleagă anumite condiţii din document, după cum se plâng în prezent mulţi angajaţi români din Germania că se întâmplă.

„Va creşte numărul de controale cu o atenţie aparte cu privire la condiţiile de cazare şi la cele de muncă. Ştiu din România – în prea multe situaţii, legislaţia e bună, punerea ei în practică este marea provocare.

Discutăm împreună despre stabilirea unor standarde minime în privinţa condiţiilor de cazare, aspecte ce urmează a fi verificate de instituţiile de control.

Rămân la părerea că este responsabilitatea primordială a părţilor semnatare ale unui contract (angajat şi angajator) să agreeze asupra condiţiile contractuale.

Ministrul Muncii apel pentru românii care lucrează în străinătate

Aici adresez, din nou, un apel, către toţi românii care pleacă în străinătate, să citească contractul înainte de plecarea spre locul de muncă, să se asigure că sunt clare condiţiile de: plată salariu, acoperire a costurilor de cazare şi masa, plată transport repatriere inclusiv, dacă doresc să specific acest lucru, pentru condiţiile în care, din cauze neimputabile lor, doresc să rezilieze acel contract.

Pentru a preîntâmpina orice problemă, am ridicat în discuţie posibilitatea discutării unui contract cu standarde minimale care să determine cele două părţi să nu mai omită să clarifice, de la începutul colaborării, aceste aspecte importante, invocate des în ultima vreme”, a precizat Violeta Alexandru.

Ministrul român al Muncii a făcut aceste precizări la scurt timp după videoconferinţa la care a participat împreună cu omologul său german, Hubertus Heil, după ce ministrul german şi-a anulat, miercuri seară, vizita programată în România, din cauza evoluţiei cazurilor de covid-19 din Bucureşti.

Mai jos declarația completă a ministrului muncii Violeta Alexandru:

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Măsuri speciale de SFÂNTA MARIA, în Alba: Mii de credincioși, așteptați la mănăstirile cu hramul Adormirea Maicii Domnului

Publicat

În jur de 3.000 de credincioși sunt așteptați în acest weekend, la mănăstirile din Râmeț, Dumbrava și Oașa, cu ocazia marii sărbători a creștinilor, Sfânta Maria. 

Sărbătoarea este în plină pandemie de coronavirus și, din această cauză, autoritățile, alături de reprezentanții bisericii au impus un set de reguli pentru ca evenimentul să se desfășoare în condiții de maximă siguranță sanitară. 

Citește și MESAJE de Sfânta Maria. Felicitări pentru familie, prieteni și cunoscuți. Urări în versuri, haioase sau serioase

Nicolae Albu, prefectul de Alba, a declarat pentru alba24.ro că 260 de agenți de poliție, alături de jandarmi vor asigura paza și buna desfășurare a evenimentului religios. Aceștia sunt împărțiți la toate lăcașele de cult unde este sărbătorit hramul Adormirii Maicii Domnului.

Potrivit unor estimări, la Mănăstirea Râmeț sunt așteptați în jur de 1.500 de credincioși, la Dumbrava 1000, la biserica din Cugir 150, iar la Oașa în jur de 200.

Vezi și Reguli și condiții la mănăstirile din Alba, de Sfânta Maria. Fără cazare, iar masca de protecție, obligatorie

Slujbele se vor desfășura în aer liber, cu respectarea distanțării fizice între credincioși. Reprezentanții Arhiepiscopiei din Alba Iulia fac un apel către pelerini ca aceștia să respecte distanțarea de 1,5 metri între persoane.

Deoarece slujbele se vor ține în aer liber, nu este obligatorie masca de protecție, dar aceasta va fi obligatorie în interiorul bisericii, dacă credincioșii vor să se roage la icoane. Totuși, purtarea măștii, chiar și în spații deschise, unde sunt adunări mari de oameni este recomandată.

De asemenea, nu vor exista icoane în afara bisericii și nici nu se vor împărți pachete sau iconițe credincioșilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate