Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: COMORILE Apusenilor. Cascade, lacuri, peșteri. Minuni ale naturii care merită văzute cel puțin o dată în viață

Publicat

Una dintre cele mai atractive destinaţii turistice din România este reprezentată de zona Munților Apuseni. Fauna, flora, relieful și tradițiile care încă se păstrează în Țara Moților completează seria de motive care-l descriu drept un loc pe care niciun turist nu ar trebui să-l rateze.

Ghețarul de la Scărișoara, Poarta lui Ionele, Ghețarul Vârtop, Peștera Urșilor, Cascada „Vălul Miresei” sau Lacul Tarnița sunt printre cele mai cunoscute obiective turistice din zonă.

scarisoara

Printre cele mai cunoscute obiective turistice din Munţii Apuseni  se numără  Gheţarul de la Scărişoara sau Uriaşul de Gheaţă. Acesta se găsește în Parcul Natural Apuseni, la distanţă de doi kilometri de Gârda de Sus.

În anul 1938, peştera a fost declarată monument al naturii din România. Aceasta are o lungime de 700 de metri, cu portalul înalt de 24 de metri şi o vechime de 3.800 de ani. Atracţiile Gheţarului din Scărişoara sunt: Sala Mare, Biserica şi o sală cu stalagmite de gheaţă.

De la Valea Arieşului Mare din Câmpeni sunt 32 de km, pe DN 75, până în Gârda de Sus, iar din Albac 14 kilometri până în Gârda de Sus, apoi circa 10 km, urmând indicatoarele, pentru a ajunge la Ghețar.

poarta lui ionele

În Munţii Apuseni, spre Bihor se află un alt loc deosebit de pitoresc, cunoscut sub numele de Peştera Poarta lui Ionele. Portalul înalt de 17 metri face din aceasta una dintre peşterile “înfricoşătoare” ale Apusenilor. Gelologii o descriu ca fiind sculptată în calcare albe, alătuită dintr-o galerie cu traseu frânt. La intrarea în peşteră, se află un pârâu care ţâşneşte din stâncă.

Peștera Poarta lui Ionele este situată în versantul drept al Văii Ordâncușa, la o altitudine de 800 de metri, în calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul forestier ce pornește din centrul comunei spre Peștera Scărișoara pe Valea Ordâncușa.

Un loc ideal de vizitat pentru cei care iubesc istoria veche și misterele sale este, fără doar şi poate, Gheţarul de la Vârtop, din comuna Arieşeni.

Celebra locuinţă a omului preistoric îţi dă fiori de cum intri, printre bolovanii umezi de la gura peşterii, iar misterul ia amploare când pregăteşti lanterna pentru a pătrunde într-o lume de vis.

ghetarul vartop

Gheţarul de la Vârtop mai este numit şi „Peştera Minunată”, pentru că deţine o mulţime de formaţiuni extrem de diverse şi, în acelaşi timp, bine conservate. Aceasta nu este ramificată, însă oferă un decor divers şi intim, ca ambianţă a încăperilor.

Chiar dacă nu este foarte lung, culoarul peșterii este o adevărată aventură pentru cei care vor să îl străbată: urcușuri şi coborâșuri, mers strecurat, aplecat, în genunchi, printre pereţii umezi ai culoarelor.

Peştera a devenit faimoasă în anii ’70, când au fost găsite urme de picior aparţinând unor oameni de Neanderthal, care sunt împietrite şi au o vechime de 62.000 de ani.

Ca să ajungi la Ghețar alegi drumul, care trece prin Cîmpeni, la Gârda , apoi, continui pe drumul ce pleacă din centrul localităţii până la Gârda Seacă, de unde mergi până în satul Casa de Piatră. De la ultima casă, accesul se face pe o cărare nemarcată, ce intră în pădure.

pestera pojarul politei FLICKR

Peştera Pojarul Poliţei din Gârda de Sus. În apropierea peșterii se găsesc două lacuri, Izbucul Tăuzului și Cotețul Dobreștilor, o destinație-surpriză, nu neapărat pentru înotători, ci pentru scafandri, căci lacul ajunge la adâncimea de 85 de metri, iar apele sale reci îți permit să te pierzi în ele.

Situată în partea de sud-est a Munţilor Bihor, pe stânga Pârâului Gârdişoara, peştera este înconjurată de o mulţime de brazi şi copaci înalţi, iar aleea care te duce până la ea traversează o poiană parcă de basm.

Pentru a ajunge la peșteră alegi drumul ce ajunge, prin Cîmpeni, la Gârda de Sus, pe DC 130. Acesta se desprinde la dreapta din DJ 750, după care continuă pe DC 130, cale de 18 km pe Valea Ordâncuşii, până ajunge în satul Gheţar. De acolo urci pe o potecă marcată, care se bifurcă într-o poiană.

cascada de la vidra

Una dintre podoabele Apusenilor şi o altă frumuseţe a judeţului Alba este Cascada de la Vidra, un rai cu apă şi verdeaţă. Aceasta este una din principalele atracţii ale Munţilor Apuseni, fiind cunoscută şi sub numele de Cascada Pişoaia, Nemeş sau Nemneş.

Apa este în cădere de la aproximativ 18 metri înălţime, cu un front de despletire a firului de apă de 25 de metri. Spectacolul pe care îl oferă apa se îmbină perfect cu formaţiunile calcaroase. Nu ai cum să o ratezi, dacă mergi pe drumul spre Muntele Găina.

Cascada se află în partea de sud a Munţilor Bihor, pe cursul Arieşului Mic. De la ieşitra din Câmpeni, virezi la stânga pe DJ 762 şi, după 13 km, vei ajunge în satul Nemeş comuna Vidra, de unde se desprinde un drum în sud, peste Arieşul Mic, care duce la Cascadă.

valul miresei

Cascada Răchiţele. Căderea de ape mai este cunoscută şi ca „Vălul Miresei” şi măsoară peste 30 de metri. Iarna, când peretele stâncos îngheaţă, zona cascadei este un loc excelent pentru escaladă pe gheaţă.

Ca multe dintre locurile superbe din munţi, şi acestă cascadă are parte de o legendă a ei. Se spune că, demult, o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agăţat pe stânci.

Acolo, nuntaşii s-au oprit şi au început să plângă, astfel formându-se cascada. În realitate, însă, numele de „Vălul Miresei” vine de la asemănarea puternică dintre forma cascadei şi celebra piesă vestimentară purtată de femei în ziua nunţii.

Localitatea Răchițele se situează în Munții Apuseni, la poalele Masivului Vlădeasa. Este accesibil din orașul Huedin, care este situat pe șoseaua  E 60, între orașele Cluj-Napoca și Oradea.

Din centrul orașului Huedin se urmează traseul: Călata – Mărgău – Răchițele. Drumul este asfaltat până în Răchițele, fiind practicabil și iarna. La Cascada Răchițele (Vălul Miresei) se ajunge pe un drum forestier, spre dreapta din centrul satului Răchițele.

cheile rametului

Cheile Râmeţului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii. Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, de aici vom continua pe drumul pietruit încă 4 km.

pestera-ghetarul-de-la-focul-viu

Peştera Gheţarul de la Focul Viu. Este o peşteră din Munţii Bihorului, aflată pe Valea Galbenă, care iese în evidenţă prin spectaculoasele sale grupuri de stalagmite în care se răsfrâng razele soarelui.

Accesul este posibil cu autoturismul, pe drumul forestier Bălăleasa-Valea Seacă, până la cantonul din Valea Cetăţilor, şi apoi pe jos, pe un traseu de 1,5 kilometri.

 

pestera ursilor

Peştera Urşilor. Peştera situată în localitatea Chişcău, comuna Pietroasa, are o lungime de 1,5 kilometri.

Totuşi, zona vizitabilă de către turişti măsoară 488 de metri, restul peşterii fiind rezervat cercetării ştiinţifice. Peştera este renumită datorită urmelor şi fosilelor de urs de cavernă, animal care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani.

Tot aici au fost găsite fosile de capră neagră, ibex, leu şi hienă de peşteră. Pot fi admirate şi superbele formaţiuni de stalactite şi stalagmite, dintre care se remarcă cele numite Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul, Căsuţa Piticilor, Draperiile din Galeria Urşilor, Portalul, Pagodele şi Sfatul Bătrânilor. Tot timpul anului, temperatura din peşteră este de 10 grade.

Se ajunge din Muntii Apuseni pe drumul care pornește din DN 76 la sud de Beiuș, apucând înspre Bradet si Magur dinspre Est, pe drumul care leagă Poiana Horea (DN 1R) de Cabana Padiș.

 

Lacul_Tarnita_Cluj

Lacul Tarniţa. Acest lac de acumulare este una dintre cele mai apreciate zone turistice din judeţul Cluj. Alimentat de apele văii Someşului Cald, lacul are o suprafaţă de 215 hectare şi o lungime de circa 8 kilometri. Barajul în arc are o înălţime de 97 de metri. Lacul este un rai al pasionaţilor de schi nautic, dar şi al pescarilor. Pe lac se organizează şi plimbări cu barca şi jetski-ul.

Unul dintre cele mai neobişnuite peisaje din Carpaţi, Detunata Golașă a fost declarată rezervație încă din 1936. Locaţia oferă o imagine spectaculoasă a intervenţiei naturii. Detunata Golaşă reprezintă iviri de bazalte, sub forma unor măguri vulcanice. Are la poale păduri de conifere și o suprafață gigantică de bazalte prăbușite.

detunatele golaseNumele vine de la faptul că peisajul este într-adevăr “golaş”, iar peretele vestic este format din stive de bazalt, coloane cenuşiu-negricioase. De asemenea, prin desprinderea unor pietre pe grohotişul din apropiere şi vuietul vântului printre fragmentele de bazalt uriaşe produce un sunet asemănător tunetului.

Aflată în nordul Munţilor Metaliferi, Detunata Golașă presupune un acces oarecum complicat. Din DN 74, în direcţia Abrud, faci dreapta pe DJ 107 I și vei ajunge în satul Bucium-Șasa. De acolo, în dreptul primăriei, se desprinde un drum forestier la stânga, ce urcă printre case.

După aproximativ 500 m, treci podețul peste pârâul Șesii, în dreptul indicatorului turistic și urci pe drumul de munte, care va trece de-a curmezișul unei pășuni largi, până ce ajungi la pădure.

De acolo, faci dreapta pe un drumeag îngust și vei ajunge la „Popasul particular Fefeleaga”, de unde continui pe cărarea care duce în codru. La primul pârâiaș care taie drumul, o iei la stânga și urmezi marcajul turistic din pădure, care te va ghida până sus, pe serpentine, spre vârful Detunatei Golașe

groapa rugionasa

Ca urmare a puternicii eroziuni torențiale a apei asupra solului format din gresii roșii și galbene, a luat naștere spectaculoasa Groapa Ruginoasă, o adâncitură de circa 100 de metri, cu un diametru de circa 600 de metri. Merită să urci cei circa 900 m pentru a vedea această ravena uriașă care înca se lărgește – un peisaj unic și o rezervație naturală geologică extrem de interesantă.

Cum se ajunge la Groapa Ruginoasă: din DN75, în dreptul localității Vartop, se urmarește indicatorul către Ruginoasa. E un traseu care dureaza aproximativ o ora și care presupune, macăr în prima lui parte (15-20 minute), un urcus sustinut printre bolovani.

baile romane

La o distanţă de aproximativ 20 de kilometri de Alba Iulia, pe teritoriul comunei Galda de Jos, în Cheile Cetii, se află aşa-zisele Băi Romane. Denumirea populară a fost dată de localnici şi reprezintă o succesiune de patru cascade de mărimi diferite care au format la bază mici lacuri din apa curgătoare

Scobiturile în stâncă, cunoscute şi sub denumirea de marmite, reprezintă o atracţie turistică prea puţin cunoscută.

În profil longitudinal, căderea de apă are o diferenţă de nivel de 35 de metri pe o lungime de circa 50 de metri şi cuprinde patru cascade cu înălţimi între 3 şi 10 metri.

Cea mai mare este abordabilă doar cu tehnică şi echipament de caţărare. Cheile Cetii, în interiorul cărora sunt cascadele, s-au format prin interceptarea de către valea Cetii a unei formaţiuni calcaroase care a fost fragmentată de eroziune în patru „pietre” denumite popular de către localnici: Sandiţău pe stânga, iar pe dreapta sunt grupate ”Piatra Saşa” cu vârful retezat parcă de un uriaş din poveşti, apoi ”Ţicuiata” ce poartă în vârf un ”cucui” mai răsărit şi ”Măriuţa”.

iezerul ighiel

Pe vechiul drum roman Via Magna, aproape de comuna Ighiu, urcaţi până la Iezerul Ighiel, arie protejată de interes naţional, aflat în partea de sud a Munţilor Trascăului.

Este un lac natural înconjurat de o pădure deasă, care „colorează” luciul apei în funcţie de anotimp. Lacul are o lungime de 450 m și o lățime de aproximativ 150 – 200 m și o suprafață de 5,26 hectare. O importanță deosebită pentru Rezervația naturală „Iezerul Ighielului” o reprezintă floarea de colț (Leontopodinum alpinum), întalnită pe un versant însorit, pe brane și stânci golașe.

Puteţi ajunge de pe DN1, între Alba Iulia şi Teiuş spre Galda de Jos şi apoi Ighiu şi Ighiel sau la ieşire din municipiul spre Zlatna, de pe DN74, spre Ighiu. O parte din cei aproximativ 10 kilometri de la Ighiel până la lac sunt drum forestier.

Lacul se poate încadra într-un traseu turistic montan, ce ar cuprinde vizitarea Platoului carstic Ciumerna, Cheile Găldiţei, Cheile Turcului şi Cheile Întregalde.

 

Piatra_Craivii

Cetatea dacică Apoulon, Piatra Craivii, cunoscută ca un “centru spiritual” al dacilor. Se află în apropiere de Cricău, la aproximativ 20 km nord de Alba Iulia şi este aşezată pe o stâncă uriaşă, o locaţie strategică, aflată la 1.083 m altitudine. Construită la poalele Munţilor Trascău, între văile Cricăului şi Bucerzii, a fost ultima cetate cucerită de romani în perioada de expansiune în Dacia.

Locaţia este spectaculoasă şi merită vizitată. Cercetarile arheologice a evidenţiat sanctuare cu baze de piatră asemănătoare celor de la Grădiştea Muncelului, însă specialiştii nu au putut preciza cu exactitate începuturile aşezării dacice de la Piatra Craivii.

Au fost descoperite cinci monede, dintre care patru sunt denari romani republicani emişi în anii 88-70 î.e.n. şi una dacică de argint, bătută la sfârşitul secolului al 3-lea sau începutul celui următor. S-a presupus că situl provine din perioada regelui Rubobostes, fortificaţia fiind construită pe vremea lui Decebal.

Potrivit arheologilor, sanctuarul de la Piatra Craivii a avut o forma rectangulară şi acoperiş din ţiglă, de inspiraţie greco-romană. Sanctuarul a fost descoperit în anii ‘60. Tot aici au mai fost identificate şi o locuinţă din perioada clasică a civilizaţiei dacice, obiecte de ceramică, sticlă şi vase de bronz.
Cetatea este şi subiect de poveşti fantastice, cu uriaşi.

Localnicii ştiu legende care spun că locaţia ar ascunde bogăţii imense, ascunse de oamenii unor vremuri îndepărtate, acoperite de lespezi grele şi păzite de porţi ferecate care se deschid numai la zile mari, odată la 7 ani.

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

David Popovici, RECORD MONDIAL la 100 de metri liber și aur la Campionatul European de la Roma

Publicat

Sportivul român, David Popovici, a câștigat aurul cu un nou record mondial 46,86 la 100 de metri liber, la Campionatul European de Natație. 

El se apropiase anterior la doar 7 sutimi de recordul mondial deținut până acum de Cielo Filho din 2009.

În semifinale, Popovici și-a confirmat statutul de mare favorit. Cu o evoluție magnifică, românul a oprit cronometrul la 46.98 secunde, un nou record european, la numai 7 sutimi de recordul mondial (46.91), deţinut de brazilianul Cesar Cielo Filho.

Finala probei a avut loc sâmbătă, de la ora 19.22

David Popovici este al patrulea om din toate timpurile care coboară sub 47 de secunde pe suta de metri.

Foto: David Popovici Facebook

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Echipa de canotaj a României, performanță ISTORICĂ la Campionatele Europene din Germania. A cucerit 6 medalii în 7 finale

Publicat

Echipa de canotaj a României a cucerit 6 medalii în 7 finale la Campionatele Europene din Germania, realizând o performanță istorică. 

Sportivii au câștigat trei medalii de aur și trei de bronz. Ancuța Bodnar și Simona Radiș, campioanele olimpice de la Tokyo, au luat medalia de aur la dublu vâsle feminin.

La fel de bine s-a descurcat și echipa de dublu rame masculin, formată din Marius Cozmiuc și Sergiu Bejan.

Echipa României a obținut trei medalii de aur, la dublu rame, feminin (Ioana Vrînceanu şi Denisa Tîlvescu) şi masculin (Marius Cozmiuc şi Sergiu Bejan), precum şi la dublu vâsle feminin (Ancuţa Bodnar şi Simona Radioiş, campioane olimpice la Tokyo) şi trei de bronz, la patru rame feminin (Mădălina Bereş, Iuliana Buhuş, Magdalena Rusu şi Amalia Bereş), patru rame masculin (Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan-Constantin Berariu, Florin Lehaci) şi patru vâsle masculin (Mihai Chiruţă, Ciprian Tudosă, Ioan Prundeanu şi Marian Enache).

Echipajul masculin 8+1, format din Florin Arteni, Alexandru-Cosmin Macovei, Alexandru Chioseaua, Nicu-Iulian Chelaru, Cristi-Ilie Pîrghie, Constantin Radu, Vlad Aicoboae, Constantin Adam şi Adrian Munteanu, s-a clasat pe locul 5 în ultima finală a zilei cu participare românească.

Duminică vor mai evolua în finalele pentru medalii Ionela Cozmiuc (simplu vâsle feminin categorie uşoară) şi echipajul feminin de 8+1 (Magdalena Rusu, Iuliana Buhuş, Ancuţa Bodnar, Denisa Tîlvescu, Mădălina Bereş, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş şi Adrian Munteanu).

Sursă: Digi24.ro, Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Polițiștii au tras peste 25 de focuri de armă pentru a opri un șofer, într-o urmărire ca în filme. Un pasager a fost împușcat

Publicat

Zeci de focuri de armă au fost trase de poliţiştii din judeţul Sălaj pentru oprirea unui bărbat care conducea o maşină. Un pasager aflat pe bancheta din spate a fost împuşcat.

Autoturismul a fost observat în trafic, când circula haotic, iar când poliţiştii i-au făcut semn să oprească, bărbatul a accelerat și s-a dus mai departe.

După o urmărire de câţiva kilometri, timp în care s-au tras peste 25 de focuri de armă, maşina a fost găsită abandonată într-o pădure, iar şoferul a fost identificat ulterior.

Acesta nu avea permis, băuse, iar maşina avea numere false. Un pasager aflat pe bancheta din spate a fost împuşcat.

Evenimentul a fost relatat de Sindicatul Europol pe pagina de Facebook.

”În cursul acestei nopţi, după ce poliţiştii au primit un apel prin 112 în care se reclama faptul că un autoturism circulă haotic de pe o banda pe alta pe un bulevard din Zalău, toate echipajele s-au mobilizat pentru identificarea şoferului.

La scurt timp, autoturismul a fost reperat de un echipaj de ordine publică, iar la semnalele poliţiştilor şoferul a accelerat, şi-a continuat drumul, chiar cu riscul de a-i lovi pe poliţişti”, se arată în postare.

Poliţiştii mai povestesc că, imediat după, un alt echipaj rutier a format un baraj în încercarea de a-l opri.

”Şi de această dată, unul dintre poliţişti a fost nevoit să sară în scuar pentru a nu fi luat pe capotă.

Din acest moment, şi după ce deja exista confirmarea că autoturismul are aplicate plăcuţe cu numere de înmatriculare false, au fost anunţate şi echipajele din judeţ pentru a oferi sprijin.

Au urmat zeci de kilometri de goană prin localităţile din judeţ, cu foarte multe momente critice, în care şoferul fugar ce rula cu viteză era pe punctul să producă mai multe accidente grave, punând în pericol atât pe ceilalţi şoferi şi pietoni”, afirmă sindicaliştii.

Potrivit acestora, în tentativele disperate de a-l opri, unul dintre echipaje a încercat să depăşească autoturismul şi să îl determine să oprească în siguranţă, dar şoferul fugar a virat de mai multe ori stânga, pentru a scoate autospeciala de poliţie în afara carosabilului.

A intrat în pădure și a abandonat mașina

”În final, poliţiştii au fost nevoiţi să folosească armamentul din dotare şi au tras peste 25 de cartuşe în aer pentru a-l soma să oprească, iar apoi văzând că îşi continuă goana periculoasă ultimele cartuşe le-au tras spre roţile autoturismului, fără ca şoferul să dea semne că se conformează.

După ce a văzut că are mai multe echipaje pe urmele sale, şoferul fugar a ieşit de pe carosabil şi a intrat într-o pădure, pe un drum foarte accidentat”, au mai povestit poliţiştii.

Aceştia au precizat că agenţii au găsit autoturismul abandonat şi l-au identificat la scurt timp pe şofer care a fugit.

”Motivul acestei goane dramatice l-a reprezentant alcoolemia de 0,83 mg/alcool în aerul expirat, faptul că nu deţinea permis de conducere, că a condus un autoturism neînmatriculat şi că a condus un autoturism cu numere false.

Pe parcursul urmăririi însă, pentru faptul că şi-a expus cei doi prieteni, care erau pe bancheta din spate, riscului de a fi împuşcaţi s-a reţinut şi infracţiunea de tentativă la omor.

Iar pentru că a încercat să îi ia pe capotă pe poliţiştii care i-au efectuat semnalele de oprire, se impune şi reţinerea infracţiunii de ultraj”, au mai transmis poliţiştii.

Aceştia au precizat că un pasager de pe bancheta din spate din maşina implicată în urmărire a fost rănit în timpul urmăririi.

Sursă: G4Media.ro

Foto: Mașina urmărită în trafic. Sursă: Sindicatul Europol

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Serialul românesc ”Egregora-Comoara pierdută”, mix între Harry Potter şi Codul lui DaVinci, prezentat oficial

Publicat

Primul episod al serialului românesc „Egregora – Comoara pierdută”, regizat de Andrei Chiriac, considerat un mix între Harry Potter şi Codul lui DaVinci, este prezentat la cea de-a doua ediţie a SMARTFest, în prezenţa regizorului şi a actriţei Ramona Bădescu.

„Rolul meu este Contesta Francesca, un rol în care se recită în italiană pentru că are loc la Vatican.

În film sunt o contestă italiancă, care trăiesc la Vatican şi am o soră bună, pentru că eu sunt sora cea rea, o soră bună care e Maia Morgenstern în această poveste istorică.

Nu este o poveste ca Harry Potter, este un mixt între Harry Potter şi Codul lui Leonardo DaVinci.

Este un science fiction dar cu documentaţie istorică, pentru că se întâmplă acum 2000 de ani şi istoria aceasta Egregora se va petrece în timp.

Acum, Andrei Chiriac a reuşit să facă primul episod, este un episod pilot cu mare greutate, pentru că este un regizor, zic eu, science fiction.

El însuşi a făcut filmări cu hergheliile de cai, a făcut filmări cu cascadori, a făcut filmări la Babele, la Sfinx, pe înălţimi.

Este într-adevăr o nebunie ceea ce a făcut el şi de abia aştept să văd ce a reuşit să scoată în 50 de minute, pentru că într-adevăr este minunat.

Se vorbeşte de comoara lui Decebal, se vorbeşte de Vlad Ţepeş, se vorbeşte de romani, se vorbeşte de un cod secret ascuns în Vatican, se vorbeşte în primul rând de istorie”, a declarat, pentru AGERPRES, Ramona Bădescu.

Mituri românești, mister și acțiune

Actriţa a spus că este surprinzător pentru ea să joace într-un film românesc şi să recite în italiană, lucru care i s-a părut un pic cam dificil, însă nu imposibil.

„Mi-ar fi plăcut să recit în română, dar acesta este un episod pilot, după care într-adevăr acţiunea se va dezvolta atât în Italia, cât la Malta şi în mai multe locuri. Rolul meu este unul misterios.

Vin din Italia, de la Vatican, tocmai în Bucegi pentru că au spus că la Vatican este nesigur fiindcă şi pereţii au urechi.

Aşa că am venit aici să demonstrez că în afara bogăţiei lui Decebal există un lucru şi mai bogat, apa vie care va trebui să fie găsită.

E un rol enigmatic, o femeie care încearcă să facă cât mai multe, să uneltească cât mai multe lucruri în afara Vaticanului, pentru că şi acolo sunt pericole ca să se afle secretele ei”, a spus Ramona Bădescu.

Ea consideră că acest film este un proiect important pentru România şi se bucură că revine în ţară cu o poveste care o va ajuta să se afirme şi ca actriţă.

„După ce am lucrat cu artişti, cu regizori străini mă bucur să încep şi aici, în ţară, o lungă poveste care să-mi dea posibilitatea să mă afirm ca actriţă, numai în televiziune şi muzică.

Dar cel mai frumos şi cel mai emoţionant este când devii important în ţara ta, nu din străinătate să vii în ţara ta”, a arătat actriţa.

Din distribuţia serialului fac parte Daniel Nuţă (Vlad Ţepeş), Eduard Trică (Radu cel Frumos), Maia Morgenstern (contesa Madgia), Ştefan Velniciuc (Iancu de Hunedoara), Dimitri Bogomaz (Călugărul), Ramona Bădescu (contesta Francesca), Florin Stancu (Stancu), Andrei Chiriac (căpetenia Dragonilor), Răzvan Gheorghiu (Arun), Ionuţ Deliu (Ionuţ) şi alţii.

Andrei Chiriac este actor, regizor şi cascador, s-a format la Şcoala de Arte Vizuale din New York şi a revenit în ţară pentru a evidenţia misterul şi înţelepciunea basmelor şi legendelor româneşti, potrivit organizatorilor festivalului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax