Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: COMORILE Apusenilor. Cascade, lacuri, peșteri. Minuni ale naturii care merită văzute cel puțin o dată în viață


Publicat

sursa foto: trilulilu.ro

Una dintre cele mai atractive destinaţii turistice din România este reprezentată de zona Munților Apuseni. Fauna, flora, relieful și tradițiile care încă se păstrează în Țara Moților completează seria de motive care-l descriu drept un loc pe care niciun turist nu ar trebui să-l rateze.

Ghețarul de la Scărișoara, Poarta lui Ionele, Ghețarul Vârtop, Peștera Urșilor, Cascada „Vălul Miresei” sau Lacul Tarnița sunt printre cele mai cunoscute obiective turistice din zonă.

scarisoaraPrintre cele mai cunoscute obiective turistice din Munţii Apuseni  se numără  Gheţarul de la Scărişoara sau Uriaşul de Gheaţă. Acesta se găsește în Parcul Natural Apuseni, la distanţă de doi kilometri de Gârda de Sus.

În anul 1938, peştera a fost declarată monument al naturii din România. Aceasta are o lungime de 700 de metri, cu portalul înalt de 24 de metri şi o vechime de 3.800 de ani. Atracţiile Gheţarului din Scărişoara sunt: Sala Mare, Biserica şi o sală cu stalagmite de gheaţă.

De la Valea Arieşului Mare din Câmpeni sunt 32 de km, pe DN 75, până în Gârda de Sus, iar din Albac 14 kilometri până în Gârda de Sus, apoi circa 10 km, urmând indicatoarele, pentru a ajunge la Ghețar.

poarta lui ionele

În Munţii Apuseni, spre Bihor se află un alt loc deosebit de pitoresc, cunoscut sub numele de Peştera Poarta lui Ionele. Portalul înalt de 17 metri face din aceasta una dintre peşterile “înfricoşătoare” ale Apusenilor. Gelologii o descriu ca fiind sculptată în calcare albe, alătuită dintr-o galerie cu traseu frânt. La intrarea în peşteră, se află un pârâu care ţâşneşte din stâncă.

Peștera Poarta lui Ionele este situată în versantul drept al Văii Ordâncușa, la o altitudine de 800 de metri, în calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul forestier ce pornește din centrul comunei spre Peștera Scărișoara pe Valea Ordâncușa.

Un loc ideal de vizitat pentru cei care iubesc istoria veche și misterele sale este, fără doar şi poate, Gheţarul de la Vârtop, din comuna Arieşeni. 

Celebra locuinţă a omului preistoric îţi dă fiori de cum intri, printre bolovanii umezi de la gura peşterii, iar misterul ia amploare când pregăteşti lanterna pentru a pătrunde într-o lume de vis.

ghetarul vartop

Gheţarul de la Vârtop mai este numit şi „Peştera Minunată”, pentru că deţine o mulţime de formaţiuni extrem de diverse şi, în acelaşi timp, bine conservate. Aceasta nu este ramificată, însă oferă un decor divers şi intim, ca ambianţă a încăperilor.

Chiar dacă nu este foarte lung, culoarul peșterii este o adevărată aventură pentru cei care vor să îl străbată: urcușuri şi coborâșuri, mers strecurat, aplecat, în genunchi, printre pereţii umezi ai culoarelor.

Peştera a devenit faimoasă în anii ’70, când au fost găsite urme de picior aparţinând unor oameni de Neanderthal, care sunt împietrite şi au o vechime de 62.000 de ani.

Ca să ajungi la Ghețar alegi drumul, care trece prin Cîmpeni, la Gârda , apoi, continui pe drumul ce pleacă din centrul localităţii până la Gârda Seacă, de unde mergi până în satul Casa de Piatră. De la ultima casă, accesul se face pe o cărare nemarcată, ce intră în pădure.

pestera pojarul politei FLICKR

Peştera Pojarul Poliţei din Gârda de Sus. În apropierea peșterii se găsesc două lacuri, Izbucul Tăuzului și Cotețul Dobreștilor, o destinație-surpriză, nu neapărat pentru înotători, ci pentru scafandri, căci lacul ajunge la adâncimea de 85 de metri, iar apele sale reci îți permit să te pierzi în ele.

Situată în partea de sud-est a Munţilor Bihor, pe stânga Pârâului Gârdişoara, peştera este înconjurată de o mulţime de brazi şi copaci înalţi, iar aleea care te duce până la ea traversează o poiană parcă de basm.

Pentru a ajunge la peșteră alegi drumul ce ajunge, prin Cîmpeni, la Gârda de Sus, pe DC 130. Acesta se desprinde la dreapta din DJ 750, după care continuă pe DC 130, cale de 18 km pe Valea Ordâncuşii, până ajunge în satul Gheţar. De acolo urci pe o potecă marcată, care se bifurcă într-o poiană.

cascada de la vidraUna dintre podoabele Apusenilor şi o altă frumuseţe a judeţului Alba este Cascada de la Vidra, un rai cu apă şi verdeaţă. Aceasta este una din principalele atracţii ale Munţilor Apuseni, fiind cunoscută şi sub numele de Cascada Pişoaia, Nemeş sau Nemneş.

Apa este în cădere de la aproximativ 18 metri înălţime, cu un front de despletire a firului de apă de 25 de metri. Spectacolul pe care îl oferă apa se îmbină perfect cu formaţiunile calcaroase. Nu ai cum să o ratezi, dacă mergi pe drumul spre Muntele Găina.

Cascada se află în partea de sud a Munţilor Bihor, pe cursul Arieşului Mic. De la ieşitra din Câmpeni, virezi la stânga pe DJ 762 şi, după 13 km, vei ajunge în satul Nemeş comuna Vidra, de unde se desprinde un drum în sud, peste Arieşul Mic, care duce la Cascadă.

valul mireseiCascada Răchiţele. Căderea de ape mai este cunoscută şi ca „Vălul Miresei” şi măsoară peste 30 de metri. Iarna, când peretele stâncos îngheaţă, zona cascadei este un loc excelent pentru escaladă pe gheaţă.

Ca multe dintre locurile superbe din munţi, şi acestă cascadă are parte de o legendă a ei. Se spune că, demult, o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agăţat pe stânci.

Acolo, nuntaşii s-au oprit şi au început să plângă, astfel formându-se cascada. În realitate, însă, numele de „Vălul Miresei” vine de la asemănarea puternică dintre forma cascadei şi celebra piesă vestimentară purtată de femei în ziua nunţii.

Localitatea Răchițele se situează în Munții Apuseni, la poalele Masivului Vlădeasa. Este accesibil din orașul Huedin, care este situat pe șoseaua  E 60, între orașele Cluj-Napoca și Oradea. 

Din centrul orașului Huedin se urmează traseul: Călata – Mărgău – Răchițele. Drumul este asfaltat până în Răchițele, fiind practicabil și iarna. La Cascada Răchițele (Vălul Miresei) se ajunge pe un drum forestier, spre dreapta din centrul satului Răchițele.

cheile rametuluiCheile Râmeţului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii. Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, de aici vom continua pe drumul pietruit încă 4 km.

pestera-ghetarul-de-la-focul-viuPeştera Gheţarul de la Focul Viu. Este o peşteră din Munţii Bihorului, aflată pe Valea Galbenă, care iese în evidenţă prin spectaculoasele sale grupuri de stalagmite în care se răsfrâng razele soarelui.

Accesul este posibil cu autoturismul, pe drumul forestier Bălăleasa-Valea Seacă, până la cantonul din Valea Cetăţilor, şi apoi pe jos, pe un traseu de 1,5 kilometri.

 

pestera ursilorPeştera Urşilor. Peştera situată în localitatea Chişcău, comuna Pietroasa, are o lungime de 1,5 kilometri.

Totuşi, zona vizitabilă de către turişti măsoară 488 de metri, restul peşterii fiind rezervat cercetării ştiinţifice. Peştera este renumită datorită urmelor şi fosilelor de urs de cavernă, animal care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani.

Tot aici au fost găsite fosile de capră neagră, ibex, leu şi hienă de peşteră. Pot fi admirate şi superbele formaţiuni de stalactite şi stalagmite, dintre care se remarcă cele numite Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul, Căsuţa Piticilor, Draperiile din Galeria Urşilor, Portalul, Pagodele şi Sfatul Bătrânilor. Tot timpul anului, temperatura din peşteră este de 10 grade.

Se ajunge din Muntii Apuseni pe drumul care pornește din DN 76 la sud de Beiuș, apucând înspre Bradet si Magur dinspre Est, pe drumul care leagă Poiana Horea (DN 1R) de Cabana Padiș.

 

Lacul_Tarnita_ClujLacul Tarniţa. Acest lac de acumulare este una dintre cele mai apreciate zone turistice din judeţul Cluj. Alimentat de apele văii Someşului Cald, lacul are o suprafaţă de 215 hectare şi o lungime de circa 8 kilometri. Barajul în arc are o înălţime de 97 de metri. Lacul este un rai al pasionaţilor de schi nautic, dar şi al pescarilor. Pe lac se organizează şi plimbări cu barca şi jetski-ul.

Unul dintre cele mai neobişnuite peisaje din Carpaţi, Detunata Golașă a fost declarată rezervație încă din 1936. Locaţia oferă o imagine spectaculoasă a intervenţiei naturii. Detunata Golaşă reprezintă iviri de bazalte, sub forma unor măguri vulcanice. Are la poale păduri de conifere și o suprafață gigantică de bazalte prăbușite.

detunatele golaseNume vine de la faptul că peisajul este într-adevăr “golaş”, iar peretele vestic este format din stive de bazalt, coloane cenuşiu-negricioase. De asemenea, prin desprinderea unor pietre pe grohotişul din apropiere şi vuietul vântului printre fragmentele de bazalt uriaşe produce un sunet asemănător tunetului.

Aflată în nordul Munţilor Metaliferi, Detunata Golașă presupune un acces oarecum complicat. Din DN 74, în direcţia Abrud, faci dreapta pe DJ 107 I și vei ajunge în satul Bucium-Șasa. De acolo, în dreptul primăriei, se desprinde un drum forestier la stânga, ce urcă printre case.

După aproximativ 500 m, treci podețul peste pârâul Șesii, în dreptul indicatorului turistic și urci pe drumul de munte, care va trece de-a curmezișul unei pășuni largi, până ce ajungi la pădure.

De acolo, faci dreapta pe un drumeag îngust și vei ajunge la „Popasul particular Fefeleaga”, de unde continui pe cărarea care duce în codru. La primul pârâiaș care taie drumul, o iei la stânga și urmezi marcajul turistic din pădure, care te va ghida până sus, pe serpentine, spre vârful Detunatei Golașe

groapa rugionasaCa urmare a puternicii eroziuni torențiale a apei asupra solului format din gresii roșii și galbene, a luat naștere spectaculoasa Groapa Ruginoasă, o adâncitură de circa 100 de metri, cu un diametru de circa 600 de metri. Merită să urci cei circa 900 m pentru a vedea această ravena uriașă care înca se lărgește – un peisaj unic și o rezervație naturală geologică extrem de interesantă.

Cum se ajunge la Groapa Ruginoasă: din DN75, în dreptul localității Vartop, se urmarește indicatorul către Ruginoasa. E un traseu care dureaza aproximativ o ora și care presupune, macăr în prima lui parte (15-20 minute), un urcus sustinut printre bolovani.

baile romaneLa o distanţă de aproximativ 20 de kilometri de Alba Iulia, pe teritoriul comunei Galda de Jos, în Cheile Cetii, se află aşa-zisele Băi Romane. Denumirea populară a fost dată de localnici şi reprezintă o succesiune de patru cascade de mărimi diferite care au format la bază mici lacuri din apa curgătoare

Scobiturile în stâncă, cunoscute şi sub denumirea de marmite, reprezintă o atracţie turistică prea puţin cunoscută.

În profil longitudinal, căderea de apă are o diferenţă de nivel de 35 de metri pe o lungime de circa 50 de metri şi cuprinde patru cascade cu înălţimi între 3 şi 10 metri.

Cea mai mare este abordabilă doar cu tehnică şi echipament de caţărare. Cheile Cetii, în interiorul cărora sunt cascadele, s-au format prin interceptarea de către valea Cetii a unei formaţiuni calcaroase care a fost fragmentată de eroziune în patru „pietre” denumite popular de către localnici: Sandiţău pe stânga, iar pe dreapta sunt grupate ”Piatra Saşa” cu vârful retezat parcă de un uriaş din poveşti, apoi ”Ţicuiata” ce poartă în vârf un ”cucui” mai răsărit şi ”Măriuţa”.

iezerul ighielPe vechiul drum roman Via Magna, aproape de comuna Ighiu, urcaţi până la Iezerul Ighiel, arie protejată de interes naţional, aflat în partea de sud a Munţilor Trascăului.

Este un lac natural înconjurat de o pădure deasă, care „colorează” luciul apei în funcţie de anotimp. Lacul are o lungime de 450 m și o lățime de aproximativ 150 – 200 m și o suprafață de 5,26 hectare. O importanță deosebită pentru Rezervația naturală „Iezerul Ighielului” o reprezintă floarea de colț (Leontopodinum alpinum), întalnită pe un versant însorit, pe brane și stânci golașe.

Puteţi ajunge de pe DN1, între Alba Iulia şi Teiuş spre Galda de Jos şi apoi Ighiu şi Ighiel sau la ieşire din municipiul spre Zlatna, de pe DN74, spre Ighiu. O parte din cei aproximativ 10 kilometri de la Ighiel până la lac sunt drum forestier.

Lacul se poate încadra într-un traseu turistic montan, ce ar cuprinde vizitarea Platoului carstic Ciumerna, Cheile Găldiţei, Cheile Turcului şi Cheile Întregalde.

Piatra_CraiviiCetatea dacică Apoulon, Piatra Craivii, cunoscută ca un “centru spiritual” al dacilor. Se află în apropiere de Cricău, la aproximativ 20 km nord de Alba Iulia şi este aşezată pe o stâncă uriaşă, o locaţie strategică, aflată la 1.083 m altitudine. Construită la poalele Munţilor Trascău, între văile Cricăului şi Bucerzii, a fost ultima cetate cucerită de romani în perioada de expansiune în Dacia.

Locaţia este spectaculoasă şi merită vizitată. Cercetarile arheologice a evidenţiat sanctuare cu baze de piatră asemănătoare celor de la Grădiştea Muncelului, însă specialiştii nu au putut preciza cu exactitate începuturile aşezării dacice de la Piatra Craivii.

Au fost descoperite cinci monede, dintre care patru sunt denari romani republicani emişi în anii 88-70 î.e.n. şi una dacică de argint, bătută la sfârşitul secolului al 3-lea sau începutul celui următor. S-a presupus că situl provine din perioada regelui Rubobostes, fortificaţia fiind construită pe vremea lui Decebal.

Potrivit arheologilor, sanctuarul de la Piatra Craivii a avut o forma rectangulară şi acoperiş din ţiglă, de inspiraţie greco-romană. Sanctuarul a fost descoperit în anii ‘60. Tot aici au mai fost identificate şi o locuinţă din perioada clasică a civilizaţiei dacice, obiecte de ceramică, sticlă şi vase de bronz.
Cetatea este şi subiect de poveşti fantastice, cu uriaşi.

Localnicii ştiu legende care spun că locaţia ar ascunde bogăţii imense, ascunse de oamenii unor vremuri îndepărtate, acoperite de lespezi grele şi păzite de porţi ferecate care se deschid numai la zile mari, odată la 7 ani.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

CUGIR

Reacția șefului PNL Alba, Mircea Hava după demiterea administratorilor speciali de la UM Cugir. Atac la adresa ministrului Năsui

Publicat

Europarlamentarul Mircea Hava a reacționat într-o postare pe Facebook, la anunțul ministrului Economiei, Claudiu Năsui, care a precizat că îi eliberează din funcție pe administratorii speciali ai UM Cugir, ai Fabricii de Arme Cugir și ai UA Moreni. 

În linii mari, Mircea Hava a declarat că noua administrație înțelege superficial, după ureche reforma și abordarea în economie. 

”Domnul Năsui ar trebui să priceapă că nu e tocmai bine să flenduri tema privatizării industriei de armament, fără să ai o strategie clară

Am aflat, azi, despre cea mai recentă inițiativă a ministrului Claudiu Năsui, aceea de elibera din funcție administratorii speciali de la fabrica de arme din Cugir. Auto-intitulata „noua clasă politică” înțelege superficial, spre o adaptare după ureche, reforma, dar și abordarea ei în economie.

Nu discut, neapărat, despre cei doi domni rămași fără funcție, pentru că nu m-a preocupat niciodată negocierea funcțiilor, nici chiar în actuala coaliție. Resping categoric faptul că, indiferent în zona cărui partid stăteau aceste funcții, poți face bravadă dintr-o biată măsură de management.

CITEȘTE ȘI: Administratorii speciali ai Uzinei Mecanice și Fabricii de Arme Cugir, dați afară de ministrul Năsui. Ce salarii aveau

Cu atât mai mult cu cât gestul de azi a fost livrat la pachet cu ideea de a privatiza producția de armament și cu o altă idee, mai veche, de a deschide o nouă fabrică în Mehedinți. Unde să se facă pistoale Beretta. Acolo, nu la Cugir.

Domnul Năsui ar trebui să priceapă că nu e tocmai bine să flenduri tema privatizării industriei de armament, fără să ai o strategie clară. E de preferat ca acest sector să devină funcțional, mai degrabă.

Apoi, să definești programe de dotare și înzestrare multianuale, ale armatei și altor forțe, pentru ca posibili investitori privați, cu participare în marjă mai mare decât statul, să știe de ce vor prelua fabrici cu regim special, de ce le vor moderniza cu investiții uriașe și, mai ales, cum ne vor feri de un cost social major prin păstrarea angajaților din domeniu.

E clar că domnul ministru a scos pistolul, spre partenerii din coaliție, ca într-un western, dar plin cu gloanțe oarbe. Măsura de azi e fix praf în ochii premierului, pentru că e cel puțin ciudat să vorbești de fabrici noi, când tu ești capabil să le pui pe butuci pe cele cu tradiție.

Revoluția bunei guvernări, fără niciun plan concret, nu înseamnă să dai doi oameni afară și să te tângui la foc automat în televizoare că treaba nu merge. Sau poate vrei să meargă, dar în altă parte decât în Cugir…

Chestie pentru care nici nu ți-ar păsa ce explicații ar avea de dat administrația de acolo oamenilor din Cugir sau din împrejurimi, darămite cum va deconta PNL, ca partid majoritar aflat la guvernare.

Îl somez, public, pe ministrul USR Claudiu Năsui să-și reconsidere orice eventuală decizie ca parte din producția de armament ce ar putea fi realizată la Cugir, să fie mutată în vreo fabrică desenată pe hârtie.

S-a mai discutat de cele 25.000 de pistoale Beretta, promise anul trecut spre fabricare pe un câmp din Mehedinți, deocamdată gol, în loc să fie făcute la Cugir, într-una din fabricile etalon ale industriei de apărare din România dar și din lume.

E inadmisibil ca un membru din Guvernul României să se facă vinovat de astfel de jocuri de imagine, dar în fapt să nu întărească cu nimic o parte a economiei naționale.

Nu voi fi niciodată de acord cu soluții cu care nu ar fi de acord nici un student la economie aflat în primul semestru de facultate, cu experimente de laborator atunci când e vorba de un domeniu atât de vital cum este cel al industriei de apărare.

Cu atât mai mult, nu voi accepta niciodată ca oamenii din Cugir să fie subiectul unui cost social, prin diminuarea sau relocarea producție de armament din zonă, în ciuda unei tradiții evidente. Sunt convins că astfel de idei năstrușnice vor rămâne doar în acest stadiu și că se vor lovi de refuzul premierului Florin Cîțu cel care, în final, trebuie să își asume responsabilitatea în probleme atât de sensibile”, a scris Mircea Hava pe Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Cum ne va afecta pe scumpirile la energie din august. România se confruntă cu un fenomen de creștere al prețului utilităților

Publicat

gaze, aragaz, ochi aragaz,

România se confruntă cu un fenomen de creștere al prețului utilităților, chiar la începutul lunii august având loc o scumpire a energiei, iar aceasă scumpire se va reflecta și în buzunarele românilor.

Scumpirile din ultimul an la energie și utilități reprezintă un avertisment pentru un viitor foarte sumbru rezervat românilor. Din păcate, vom ajunge să plătim din ce în ce mai mult pe utilități, iar explicația vine de la experți.

Energia spot pentru data de 4 august 2021, la ora 21, pe vârf naţional de consum se tranzacţionează la preţul istoric de 1.000 de lei pe MWh, arată datele de pe bursa de energie OPCOM.

În aceeaşi zi a anului trecut, acelaşi interval, energia costa 220 de lei pe MWh, scumpirile de acum fiind greu de imaginat la acel moment.

Un maxim istoric al prețului gazelor naturale a mai fost atins în România în urmă cu 10 ani, un nou record fiind stabilit la începutul lunii august. 

„Explicația este dată de diferența mare dintre cerere și ofertă care există în momentul de față pe piață. În același timp prețurile sunt în creștere la nivelul întregii Europe. 

„Majoritatea consumatorilor de gaze în România s-au confruntat cu o creștere de circa 20%, în medie.

Din păcate, cei care au trecut anul trecut în piața liberă și se găsesc în momentul de față în situația de a le expira contractele vor suferi mult mai mult decât cei care au avut contractele cu finalitate la sfârșitul lunii iunie, unde creșterile pot să fie între 75% și 105%, adică practic, vorbim de o dublare prețurilor gazelor naturale pentru mulți consumatori casnici”, a mai completat expertul în energie. 

Dumitru Chisăliță, expert în energie: Ieri s-a atins maximul istoric la nivelul Europei. Cel mai mare preț al gazelor naturale s-a tranzacționat pe o bursă din Europa, 42,78 de euro megawattul.

Sunt elemente care practic, fac ca în momentul de față să existe o cerere nebună aș putea să spun pe piața gazelor naturale. Din păcate România nu scapă de acest fenomen.

Elementele sunt determinate de lipsa unei disponibilități, a unei oferte de gaz pe piața românească, ceea ce a dus ca prețurile să crească foarte mult în ultimele 2 săptămâni atingând niște creșteri cu risc exponențial”, a explicat la Digi24 Dumitru Chisăliță, expert în energie potrivit DCNews.

Cât de corecte sunt scumpirile la energie. Ce spune Consiliul Concurenței

Preşedintele Consiliul Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat pentru Agerpres că majorările de prețuri la curent și la gaze sunt rezultatul creșterii cererii, dar și a liberalizării pieței de energie și de gaze naturale, acesta menționând că Hidroelectrica vindea electricitatea sub prețul pieței.

Nu înseamnă că piaţa nu funcţionează bine, nu înseamnă că e ceva ilegal ce fac actorii aceştia în piaţă. Înseamnă că acesta este contextul economic şi preţurile cresc. Iar creşterea preţului curentului, al gazelor, al benzinei, se duce şi în preţul produselor.

Deci vedem o creştere a inflaţiei datorită scumpirii energiei. BNR ne spune că e temporar, până la urmă lucrurile se vor stabiliza. 2020 a fost deosebit de jos, acum revenim cumva şi ne vom stabiliza în jurul preţurilor din 2019.”, a declarat Chirițoiu.

Plinul la benzinărie mai scump ca niciodată

Din această poveste nu puteau lipsi carburanții. Prețurile au ajuns la 6 lei/litru, dar sunt deja benzinării care afișează, la unele sortimente, prețuri și mai mari. Comparativ cu începutul anului, această scumpire vizibilă a carburanților înseamnă prețuri mai mari cu peste 10%.

Indiferent care au fost condițiile internaționale care au generat această scumpire, trebuie spus că pe piața românească majorarea prețurilor la pompă în această perioadă a fost mai agresivă decât în alte țări, precum Grecia, Germania, Italia, Franţa etc., dacă vorbim despre benzină.

Producția de petrol, majorată din august

Majorarea cotațiilor petroliere vine pe fondul revenirii economiei mondiale și în condițiile în care cererea tot mai mare nu este încă acoperită de producție.

Pe de altă parte, cel puțin un sfert din rafinăriile din nord-vestul Europei care produc benzină au fost scoase în primăvară din funcțiune pentru lucrări de mentenanță sau întreruperi neprogramate.

O altă problemă a fost cauzată și de creșterea exporturilor europene de carburanți, în special către Statele Unite și vestul Africii.

Principalii producători de petrol au căzut de acord să majoreze producţia începând din luna august. Miniştrii Energiei din OPEC+ au căzut de acord să majoreze producţia începând din luna august, în încercarea de a ţine sub control preţurile la ţiţei care au atins cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani pe măsură ce economia mondială îşi revine din pandemie, transmite Reuters, scrie Agerpres. 

Acordul prevede că grupul celor 23 de mari producători de petrol, care include ţările membre ale Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol şi aliaţi precum Rusia, îşi va majora producţia cu 400.000 de barili pe zi în fiecare lună începând din luna august şi până în luna decembrie a acestui an, a informat OPEC într-un comunicat de presă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Filmul ”Întregalde” ajunge în cinematografe în 6 august. O poveste despre ce mai poți învăța, când crezi că știi totul

Publicat

Lungmetrajul ”Întregalde”, cu multe scene filmate în plină pandemie într-un loc izolat din Alba, ajunge în cinematografe în 6 august.

Proiecțiile pentru un public restrâns au început în mai multe orașe, din data de 1 august. 

Echipa filmului se deplasează în aceste zile în mai multe orașe importante din România, pentru lansarea filmului.

Filmul ”Întregalde” a fost prezentat și la Cannes și la TIFF.

”Am început să repetăm în octombrie anul trecut, am filmat în noiembrie și un pic din decembrie, deci în plin val doi sau trei (nici nu mai știu).

Oricum, filmând într-o zonă izolată, că așa era brief-ul de locații, am fost, la rândul nostru, izolați, deci cumva feriți de restul lumii.

Pentru aproape două luni n-a existat pandemie, iar filmarea a fost ocupația ideală pentru timpurile alea” a spus regizorul Radu Muntean.

Povestea

„Trei prieteni se află într-o excursie umanitară de sfârşit de an.

Călătorind într-un jeep pe drumurile de munte neasfaltate ale satului Întregalde (județul Alba), întâlnesc un bătrân singur pe care încearcă să-l ajute să ajungă la gaterul unde pretinde că lucrează.

Când maşina lor rămâne blocată într-un şanţ în pădure, gaterul se dovedeşte a fi abandonat şi sunt nevoiţi să petreacă noaptea împreună cu bătrânul senil, ideile lor despre empatie şi generozitate încep să fie puse la îndoială”, se arată în descrierea peliculei.

”Sigur că în filmele pe care le-am făcut am vorbit despre teme care mă preocupau la momentele respective, dar n-aș merge până acolo încât să spun că au fost filme autobiografice.

În cazul ultimului film, e un subiect la care mă gândesc de aproape 10 ani, am fost în prima prospecție în 2012, chiar în localitatea Întregalde, ca parte dintr-o expediție umanitară de Crăciun.

Dacă vrei, ca majoritatea filmelor mele și acesta pornește de la o dilemă morală: care sunt limitele altruismului atunci când se pune problema propriei supraviețuiri” a spus Radu Muntean, într-un interviu acordat Libertatea.ro.

Din distribuţie fac parte actorii Maria Popistaşu, Ilona Brezoianu, Alex Bogdan, Luca Sabin, Toma Cuzin, Carmen Lopăzan şi Gabor Bondi.

Filmul „Întregalde” a fost selecţionat şi la ediţia 46 a Toronto International Film Festival (TIFF), în secţiunea Contemporary World Cinema, care va avea loc în perioada 9 – 18 septembrie.

„Întregalde” este produs de Multi Media Est cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi coprodus de The East Company Productions.

Scenariul este semnat de Radu Muntean, Alexandru Baciu şi Răzvan Rădulescu iar imaginea de Tudor Vladimir Panduru.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Violență extremă din partea unui tânăr din Alba: A bătut un băiat cu un par și o lopată apoi l-a umilit. De la ce a pornit totul

Publicat

Un conflict verbal s-a transformat rapid într-o agresiune produsă cu o violență extremă de către un tânăr din Alba. De la câteva cuvinte, un tânăr de 24 de ani, a spart cu o furcă anvelopele mașinii unui alt tânăr, l-a lovit pe acesta cu un par până s-a rupt, iar apoi l-a lovit cu o lopată până a rupt-o și pe aceasta de victima sa. 

Apoi, l-a umilit pe tânăr dar și pe două fete care erau cu acesta: i-a pus să stea în genunchi și să își ceară scuze.

Pentru fapta sa, în data de 28 iulie 2021 a fost condamnat la închisoare cu suspendare și la plata unei sume considerabile de bani cu titlul de daune morale.

În motivarea instanței Judecătoriei Alba Iulia, instanță care l-a condamnat pe tânăr este descris pas cu pas ce s-a întâmplat în data de 27 ianuarie 2021.

Potrivit motivării instanței, în ziua respectivă, în jurul orei 16.00, un tânăr a plecat alături de două fete în localitatea Balomiru de Câmp, unde trebuiau să se întâlnească cu o altă persoană.

Într-un magazin, între una dintre fete și M.C.Remus s-a iscat un conflict verbal, conflict în care a fost implicat și tânărul ce a condus autoturismul până în localitatea respectivă.

Remus a părăsit magazinul și a mers până la domiciliul său unde s-a înarmat cu o furcă. Apoi s-a întors și cu furca a spart trei dintre anvelopele mașinii tinerilor.

Bătut cu un par și cu o lopată

În motivare mai este precizat că tânărul care a condus i-ar fi trimis câteva mesaje de amenințare agresorului, după ce și-a găsit roțile sparte. Nervos, Remus s-a întors la tineri înarmat cu un par.

A început să îl lovească pe tânăr cu parul, iar apoi când acesta s-a rupt, s-a înarmat cu o lopată. A continuat să îl lovească pe tânăr cu lopata până în momentul în care aceasta s-a rupt la impactul cu corpul victimei.

Mai mult de atât după ce lopata s-a rupt, l-a lovit de mai multe ori pe tânăr cu pumnul în zona feței.

Însă nu s-a oprit aici: agresorul s-a înarmat cu o altă lopată, dar s-a oprit când a văzut ca una dintre fete vorbea la telefon. Acesta s-a apropiat de fată și a amenințat-o să pună capat conversației.

După, i-a obligat pe cei trei să se așeze în genunchi și să își ceară scuze pentru ce au făcut și i-a și fotografiat.

Apoi i-a amenințat cu moartea și le-a spus să plece din zonă.

Tânărul bătut a fost transportat la spital și a avut nevoie de 30 – 35 de zile de îngrijiri medicale.

”La scurt timp, după plecarea organelor de poliție de la fața locului, conform declarației sale, inculpatul a revenit în locul în care se afla autoturismul persoanei vătămate și observând mai multe persoane de sex masculin care încercau să repună în funcțiune mașina, le-a spus acestora că vor lua autoturismul de acolo numai cu acordul său, după care, calmat fiind, prin telefon, de un cunoscut al său, s-a îndreptat spre domiciliu”, se mai arată în motivarea instanței.

Ce pedeapsă a primit

Magistrații Judecătoriei Alba Iulia au ținut cont că tânărul a acționat cu o violență extremă și că a fost conștient de faptele sale. Mai mult de atât au precizat că a atin grav demintatea persoanelor prin umilirea acestora.

Acesta a stat și în arest la domiciliu pentru o perioada de timp.

În total pentru faptele sale de loviri sau alte violențe, distrugere și tulburarea liniștii și ordinii publice, tânărul a fost condamnat la 2 ani și 2 luni de închisoare cu suspendare.

De asemenea, magistrații l-au obligat și la plata a 30.000 de lei cu titlul de daune morale față de victima sa și plata cheltuielilor de judecată.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la instanța superioară în termen de 10 zile.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate