Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Cum a motivat Curtea de Apel Alba Iulia decizia în dosarul de retrocedare a Bibliotecii Batthyaneum


Publicat

În 4 iulie Curtea de Apel Alba Iulia a decis respingerea cererii de anularea a actului prin care Comisia specială decidea în 2015 ca Arhiepiscopia Romano-Catolică nu intra în posesia clădirii Batthyaneum. Procesul nu a avut ca obiectiv retorocedarea clădirii Batthyaneum ci anularea unei decizii a Comisiei speciale de retrocedare prin care în anul 2015 a respins cererea de retrocedare formulată de Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia, a bibliotecii.

Curtea a motivat hotărârea prin care a respins cererea Arhiepiscopiei Romano Catolică iar un detaliu important l-au avut colecțiile de obiecte, carte și documente,  evidențiate în inventarele depuse, ce au constituit patrimoniul Fundației Batyaneum, așa cum rezultă fără dubiu din traducerea testamentului contelui episcop Ignațiu Batthyany, redactat la 31 iunie 1798.

Magistrații au stipulat că din actele pe care le au  „ rezultă fără nici un dubiu că proprietarul tabular este Institutul Observatorului Astrologic Romano-Catolic Alba Iulia, iar susținerea reclamantei că acesta  nu putea să revendice bunul imobil și bunurile mobile care erau în proprietatea lui până la deposedare deoarece această entitate nu mai există, confirmă situația de fapt care a condus la întabularea dreptului de proprietate în favoarea statului român motivat de împrejurarea că  fundația Batyaneum nu mai există și nu mai este persoană juridică.”

„Deși reclamanta a invocat și prevederile OUG nr. 13/1998 , fundamentând susținerile sale pe dispozițiile acestui act, instanța  constată că  în temeiul actului normativ menționat i-a  fost emisă o altă decizie și anume Decizia nr.624/24.08.2015 (f.90 vol.I), care nu face obiectul prezentei acțiuni, prin urmare criticile reclamantei din perspectiva OUG nr.13/1998 nu-și găsesc aplicabilitate în cauza dedusă judecății motiv pentru care vor fi înlăturate ca nefondate.

Examinând fondul cauzei în raport de susținerile părților și  probele administrate  prin raportare la dispozițiile  OUG nr.94/2000, se reține că imobilul solicitat este compus dintr-un corp de clădire-casă de piatră cu etaj și curte, înscris în cartea funciară.

Din analiza cărții funciare nr. 559 (f.13 și 95) rezultă că acest imobil a fost înscris în  proprietatea Observatorului Astrologic(…) în cotă de 1/1 părți, de la localizare , în acest imobil  funcționând și Biblioteca Batyaneum .

 Imobilul în care funcționează Observatorului Astrologic și Biblioteca Batyaneum, împreună cu  colecțiile de obiecte, carte și documente,  evidențiate în inventarele depuse, au constituit patrimoniul Fundației Batyaneum, așa cum rezultă fără dubiu din traducerea testamentului contelui episcop Ignațiu Batthyany, redactat la 31 iunie 1798, document tradus de prof.dr. Ioan Aurel Pop și prof.dr.Buzogany Desideriu(f.759-762, 791-803 vol.III).

Prin adresa nr. 5029/11.03.1960 emisă de către Sfatul Popular al Raionului Alba – Comitetul Executiv s-a solicitat Tribunalului Popular al Raionului Alba– Secția Carte Funciară, întabularea dreptului de proprietate în favoarea statului român, cu motivarea că „ Fundația Batyaneum nu mai există și nu mai este persoană juridică, așa cum prevede art. 26 din Ordonanța nr. 31/1954”.

Conform încheierii de carte funciară nr. 296/11.03.1960, înscrisă la poz. B21 în CF nr.559 a localității Alba Iulia , în baza adresei nr.5029/1960 a Sfatului Popular al Raionului Alba – Comitetul Executiv și în conformitate cu dispozițiile art. 26 și 53 din Decretul nr. 31/1954, imobilul de sub nr. de ordine A.I.3., cu nr. top. 1973/1, se transcrie în cartea funciară nr. 6193 nou înființată, în favoarea Statului Român.

Încheierea de carte funciară (f.15 vol.I), prin care s-a întabulat dreptul de proprietate al statului român asupra imobilului cu nr. top. 1973/1, a fost contestată de către Episcopia Romano-Catolică din Alba Iulia, care printre alte motive de recurs(f.53-60) invocă o posesiune exercitată timp de 170 de ani, posesie care i-ar conferi un drept de proprietate dobândit prin uzucapiune, așadar la momentul preluării se recunoaște fără dubiu că proprietatea imobilului nu aparținea bisericii, așa cum se susține, fără suport probator, în cauză.

Prin Decizia civilă nr. 6226/19 decembrie 1961 pronunțată de Tribunalul Regional Hunedoara-Deva(f.16-17 vol.I) a fost respins definitiv recursul declarat împotriva încheierii nr.296/1960.

Prin urmare, din analiza actelor depuse rezultă fără nici un dubiu că proprietarul tabular este Institutul Observatorului Astrologic Romano-Catolic Alba Iulia, iar susținerea reclamantei că acesta  nu putea să revendice bunul imobil și bunurile mobile care erau în proprietatea lui până la deposedare deoarece această entitate nu mai există, confirmă situația de fapt care a condus la întabularea dreptului de proprietate în favoarea statului român motivat de împrejurarea că  fundația Batyaneum nu mai există și nu mai este persoană juridică.

Conform a rt. 1 alin. (1) din OUG n r. 94/ 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, i mobilele care au aparținut cultelor religioase din România și au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, altele decât lăcașele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 2, se retrocedează foștilor proprietari, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

 Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă în mod evident că la data preluării acestui imobil de către Statul roman, reclamanta Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia nu-l deținea cu titlu de proprietar, așadar în mod corect cererea de retrocedare nr. 6458/28.02.2003, formulată în temeiul O.U.G. nr. 94/2000, a fost respinsă.

Așa cum rezultă din prevederile art.4 alin. (3) și (4) ale aceluiași act normativ, pentru stabilirea dreptului de proprietate solicitantul poate depune începuturi de dovadă scrisă, declarații de martori autentificate, expertize extrajudiciare, precum și orice acte care, coroborate, întemeiază prezumția existenței dreptului de proprietate al acestuia asupra imobilului, la data preluării abuzive, iar în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.

 Așadar, în raport cu dispozițiile art. 1 alin (1) din OUG nr. 94/2000  instanța reține  că reclamanta avea obligația de a proba existența dreptului său de proprietate asupra imobilului în discuție la data preluării acestuia de către Statul Român.

Din înscrierile cărții funciare nr.559 în extenso se constată că primul proprietar al imobilului este Observatorul astronomic înscris cu titlu de posesor la localizare, iar faptul că Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia Catolica este o autoritate bisericeasca superioară de care „ a aparținut” acesta, nu echivalează cu recunoașterea în favoarea acestei autorități a calității de proprietar asupra imobilului în discuție, contrar susținerilor reclamantei.

 Instanța mai reține că în ce privește sistemul de publicitate al cărților funciare, acesta are la bază principiul  efectului constitutiv de drepturi reale al înscrierii (art. 17 – 18 din Decretul-lege nr. 115/1938), conform căruia drepturile reale cu privire la imobile pot fi constituite, modificate sau stinse numai prin înscrierea în cartea funciară și principiul forței probante a înscrierii în cartea funciară, care rezultă din art. 32  Decretul-lege nr. 115/1938( în vigoare la data preluării). Așadar, sunt instituite  două prezumții relative, respectiv, dacă s-a înscris un drept real în cartea funciară în favoarea unei persoane se prezumă că acesta există în folosul ei și dacă un drept s-a radiat din cartea funciară se prezumă că acel drept nu există.

Reclamanta își fundamentează pretențiile pe faptul că p rin testamentul redactat la 31 iulie 1798, episcopul Batthyany  Biblioteca și Institutul Batthyaneum, Bisericii și Provinciei Transilvania iar conducerea bibliotecii și dreptul de dispoziție asupra bunurilor mobile și imobile le-a încredințat în totalitate Bisericii prin organele reprezentative ale acesteia.

 Fără a nega importanța istorică si culturală a Testamentului Episcopului Batthyany, instanța constată că față de cele anterior reținute, din punct de vedere juridic acest act nu are nicio relevanță probatorie atâta timp cât atestă o situație faptică și juridică la data de 31 iulie 1798, or litigiul dedus judecății se raportează la întabularea dreptului de proprietate în favoarea statului român conform încheierii de carte funciară nr. 296 din data de 11.03.1960.

 Susținerea reclamantei că î ntre anii 1798 și 1947 Episcopia Romano -Catolică  a fost singurul posesor și proprietar al Bibliotecii și al Institutului Astronomic iar prin actul administrativ din 1960 s-a procedat la o preluare abuzivă de către stat, nu poate fi primită fiind contrazisă tocmai de înregistrările din cartea funciară a imobilului în litigiu.

 Sistemul de publicitate imobiliară  și înființarea cărților funciare la data de 28 mai 1878 a fost reglementat în a doua jumătate a secolului XIX de legislația austriacă și ungară până la apariția decretului lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor referitoare la CF, și a fost aplicabil provinciilor din Ardeal.

Instanța a reținut, la analiza cărții funciare nr. 559, că imobilul a fost înscris în  proprietatea Observatorului Astrologic romano-catolic Alba Iulia, în cotă de 1/1 părți, de la localizare, adică de la 1878 momentul înființării sistemului de publicitate imobiliară, iar dacă acest imobil se afla atunci în proprietatea și posesia Episcopiei Romano Catolice, așa cum se susține, ar fi trebuit să fie declarat și înregistrat în CF cu o atare situație juridică.

 În concluzie, Curtea constată că reclamanta nu a probat faptul că imobilul a cărui retrocedare  o solicită ar fi existat în patrimoniul său la data când s-a dispus trecerea lui în proprietatea Statului Român , astfel că argumentele sale legate de nevalabilitatea preluării imobilului  nu sunt relevante în contextul în care nu a dovedit existența titlului său, prin urmare contestația formulată de reclamantă împotriva Deciziei nr. 3509 din data de 16.09.2015 emisă de Guvernului României – Comisia Specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare, bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, va fi respinsă ca neîntemeiată .„ au motivat magistrații Curții de Apel Alba Iulia

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cum ar putea începe școala elevii din Alba Iulia. Precizări făcute de Voicu Paul, după întâlnirea cu șeful IȘJ Alba și directori

Publicat

În majoritatea școlilor din Alba Iulia elevii ar putea fi prezenți la ore din septembrie, spune viceprimarul cu atribuții de primar Voicu Paul. Potrivit acestuia, în multe dintre școli trecerea la 20 de elevi pe clasă este o formulă optimă, iar unde sunt prea mulți copii se va lua decizia de a introduce, pentru o parte dintre aceștia, teleșcoala. 

„Niciodată și sub nicio împrejurare nu aș accepta ca, în Alba Iulia, reluarea activității didactice să se facă fără a lua în calcul absolut tot ce e necesar pentru a începe un nou an școlar în siguranță. Am avut o primă „lecție deschisă” cu directori de școli și grădinițe, cu șeful ISJ Alba și alți colegi din servicii publice, pentru a aduce în discuție toate observațiile și a acționa în logica contextului de epidemie.

Alba Iulia poate suporta un scenariu verde, cu elevii prezenți la ore, în majoritatea școlilor. Trecerea la 20 de elevi pe clasă este o formulă optimă în multe școli, iar acolo unde sunt prea mulți copii se va lua decizia de a introduce pentru o parte dintre elevi, pe perioade de două săptămâni, teleșcoala.

Identificăm spații suplimentare și încercăm suplimentarea personalului medical la unitățile școlare și grădinițele unde există deficit.

Am cerut tuturor managerilor din rețeaua școlară o atitudine activă și asumată, prin care să ni se solicite absolut orice e nevoie, de la măști, la dezinfectant sau spații suplimentare. Vrem să evităm risipa, dar fără a puncta lipsuri la vreun capitol. De asemnea, vom asigura teste suficiente în așa fel încât să putem testa oricât e nevoie.
Au fost aduse în discuție și alte probleme care necesită implicarea primăriei”, a transmis pe Facebook viceprimarul cu atribuții de primar, Voicu Paul.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA până DUMINICĂ: Caniculă, dar și câteva ploi, la munte. Prognoza meteo de weekend, 7-9 august

Publicat

meteo soare nori furtuna

Vremea va fi frumoasă și foarte caldă la sfârșitul acestei săptămâni, în județul Alba. Maximele vor fi de 31-32 de grade, în zonele mai joase.

Sunt posibile ploi sau furtuni la munte – zona Șugag. La Arieșeni sunt anunțate temperaturi de 23-25 de grade Celsius, iar la Oașa, de 18019 grade.

Vă prezentăm condiții meteo în localități din Alba, în perioada 7-9 august:

Vineri, 7 august

Alba Iulia: minime de 17 grade Celsius, maxime de 32 grade Celsius; nori și soare

Sebeș: minime de 17 grade Celsius, maxime de 31 grade Celsius; nori și soare

Șugag: minime de 13 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; aversă/furtună

Oaşa: minime de 13 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; nori și soare

Aiud: minime de 17 grade Celsius, maxime de 32 grade Celsius; nori și soare

Blaj: minime de 17 grade Celsius, maxime de 32 grade Celsius; nori și soare

Ocna Mureş: minime de 18 grade Celsius, maxime de 32 grade Celsius; nori și soare

Zlatna: minime de 17 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; nori și soare

Abrud: minime de 14 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; nori și soare

Cîmpeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; nori și soare

Arieşeni: minime de 15 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; nori și soare

Cugir: minime de 17 grade Celsius, maxime de 31 grade Celsius; nori și soare

Sâmbătă, 8 august

Alba Iulia: minime de 16 grade Celsius, maxime de 31 grade Celsius; nori și soare

Sebeș: minime de 16 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; nori și soare

Șugag: minime de 12 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Oaşa: minime de 11 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; nori și soare

Aiud: minime 16 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; nori și soare

Blaj: minime de 16 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; nori și soare

Ocna Mureş: minime de 16 grade Celsius, maxime de 31 grade Celsius; nori și soare

Zlatna: minime de 16 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; nori și soare

Abrud: minime de 14 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; nori și soare

Cîmpeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; nori și soare

Arieşeni: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; nori și soare

Cugir: minime de 16 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; nori și soare

Duminică, 9 august

Alba Iulia: minime de 15 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 15 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de 12 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Oaşa: minime de 10 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; predominant însorit

Aiud: minime de 15 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 15 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 15 grade Celsius, maxime de 31 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 14 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de 13 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de 13 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de 12 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 15 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; parțial însorit

sursa: accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Sâmbătă, 8 august: Șureanu Bike Fest, ediția a V-a. Concurs de ciclism montan, în Luncile Prigoanei. PROGRAM

Publicat

Peste 140 de pasionații de mountain bike sunt așteptați sâmbătă, 8 august, la Șureanu, la cea de-a V-a ediție a competiției Șureanu Bike Fest.

Șureanu Bike Fest se adresează tuturor iubitorilor de munte și pedalat, indiferent de vârstă. La ediția din acest an s-au înscris 147 de concurenți. Din cauza pandemiei de COVID-19, nu se vor accepta înscrieri la fața locului.

Pentru ediția a 5-a Șureanu Bike Fest, organizatorii competiției au pregătit un traseu de 34 km cu 1.150 de metri diferență pozitivă, care include două tronsoane diferite față de edițiile precedente. Vor fi două puncte de alimentare și control, primul în Poarta Raiului, la km 15 și cel de-al doilea, la urcarea pe Aușel, varianta sudică (opusă partiei A1), la km 24,5.

Chiar dacă vremea se anunță foarte bună, organizatorii au pregătit și traseul de vreme foarte rea, ceea ce presupune renunțarea la partea de gol alpin.

Program detaliat:

Vineri, 7 august

  • 17:00 – 22:00 Ridicare kituri participare

Sâmbătă, 8 august

  • 08:00 – 10:00 Ridicare kituri participare
  • 10:30 – 11:00 Ședință tehnică
  • 11:00 – 15:00 Probă principală
  • 15:00 – 16:00 Probe pentru copii, 1,5 km
  • 16:30 – 17:00 Premierea

Acces:

De la Sebeș parcurgem aproximativ 65 km pe Transalpina, DN 67C, pe direcția Sugag – Tău Bista – Baraj Oasa. Drumul a fost recent reabilitat.

De la Baraj Oasa continuăm pe direcția Domeniului Schiabil Șureanu, 15 km pe drum neasfaltat, dar practicabil pentru orice tip de mașină. Drumul trece pe lângă Mănăstirea Oașa și ajunge în satul de vacanță Luncile Prigoanei.

La intrarea în Luncile Prigoanei, imediat după bannerul cu ȘureanuBikeFest se virează stânga și în 800 m se ajunge în zona de Start/Sosire.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: O statuetă reprezentând două zeități aducătoare de fertilitate, veche de peste 7000 de ani, în colecțiile Muzeului Unirii

Publicat

Celebrul sit arheologic de la Tărtăria a îmbogățit colecțiile expoziționale ale Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia cu o piesă extrem de spectaculoasă, o statuetă antropomorfă legată de practicile religioase ce aveau loc în acest areal, acum mai bine de 7000 de ani.

Artefactul reprezentând o pereche sacră, aparținând culturii Vinča a fost descoperit în cursul anului 2014 la Tărtăria-Gura Luncii. Piesa prezintă o simbioză între un personaj masculin (reprezentat în stânga) și unul feminin (reprezentat în dreapta). Dimorfismul sexual pare evident, dat de diferența de mărime a personajului masculin realizat, probabil, intenționat.
Dimensiunile sunt: H=8,7 cm, lățimea 5,8 cm, iar grosimea 3,6 cm.

Partea inferioară este ruptă din vechime, la fel și brațul stâng. Artefactul este realizat dintr-un lut fin, cărămiziu-gălbui, foarte bine ars.

Cele două personaje prezintă fiecare câte o mască de formă ovală, ce amintește doar de canoanele măștilor triunghiulare din etapa timpurie a culturii Vinča. Sesizăm forma ușor triunghiulară cu baza în sus și colțurile rotunjite la personajul masculin, în timp ce la personajul feminin masca are o formă ușor ovală. Pe ambele măști ochii sunt redați simplu, prin incizii adânci și orizontale ce pornesc de la baza nasului, reprezentat printr-o proeminență trasă din pastă, de formă conică. Creștetul este drept și extrem de îngust. Brațul drept este scurt, dispus orizontal. Pe piept sunt reprezentați sânii, tot ca niște proeminențe conice ce accentuează elementul feminității.

Piesa confirmă cultul perechii sacre – o zeitate feminină și una masculină – care emană din cel al fertilității și fecundității, cult generalizat în epoca neo-eneolitică. Extrapolând la spațiul neolitic românesc și sud-est european reprezentarea își găsește analogii mai mult sau mai puțin similare. Ne oprim la două exemple care provin tot din mediul cultural vincian:
O piesă identică este figurina bicefală de la Rast (Jud. Dolj), descoperită în 1943 de Vladimir Dumitrescu. Piesa prezintă aceleași elemente de dimorfism – personajul din stânga este redat mai mare. În schimb brațele prezintă perforații și sunt ușor arcuite. Pieptul este ornamentat cu benzi liniare dispuse în meandru și sânii sunt redați prin două proeminențe ușoare.

O altă piesă de plastică antropomorfă, tot cu reprezentarea a două personaje, o găsim în mediul vincian, e adevărat, dintr-o etapă mai târzie, din situl de la Gomolova (Serbia). Piesa are aceeleași canoane ca cea de la Rast – în ceea ce privește modelarea și individualizarea capului și a gâtului – spre deosebire de piesa de la Tărtăria unde gâtul personajelor nu este individualizat. Și aceasta prezintă ornamente meandrice incizate și brațele perforate. Ceea ce se observă imediat este, însă, lipsa sânilor, elementul feminității, precum și proporția egală a redării celor două personaje.

Privind în ansamblu, analogiile etnografice au dat specialiștilor certitudinea că plastica antropomorfă reflectă, dacă nu o religie neolitică, cel puțin idei religioase existente în epocă. Fertilitatea și fecunditatea sunt elementele în jurul cărora gravitează ideile religioase neolitice. Zeitatea supremă este Marea Zeiță. Fecunditatea și fertilitatea Zeiței se realizează însă printr-o hierogamie cu un acolit masculin.

Piesa de la Tărtăria este tocmai produsul unor astfel de idei religioase neolitice. Statueta antropomorfă de la Tărtăria nu este unică în mediul vincian, dar astfel de piese sunt foarte rare, ceea ce reflectă atât circulația cât și omogenitatea ideilor și credințelor religioase ale purtătorilor culturii Vinča, integrând arealul intracarpatic în marele complex neolitic ce acoperă sud-estul Europei, au scris reprezentanții Muzeului Unirii din Alba Iulia, pe pagina de Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate