De ce cheltuim mai mult de sărbători. Motivații obiective și subiective pentru care deschidem buzunarul, de Crăciun

De ce cheltuim mai mult de sărbători. Este întrebarea pe care și-o pun an de an, în preajma Crăciunului, oamenii din toată lumea, nu doar cei din România. 

Sărbătorile de iarnă sunt, din acest punct de vedere, cele mai costisitoare. Cele mai mari sume de bani se duc pe mâncare, cadouri și călătorii.

Mulți oameni călătoresc pentru a petrece sărbătorile cu familia sau prietenii, ceea ce poate genera cheltuieli semnificative pentru transport, cazare și mese.

Asta ca să nu mai vorbim de ”tradiționala” cheltuială de Revelion. Mai ales în România, prețurile la cazare cresc foarte mult în perioada respectivă.

De unde vine Moş Crăciun și cum a fost aleasă data de 25 decembrie ca Sărbătoare a Crăciunului

Există, se pare, două categorii de motive pentru care cheltuim mai mult de sărbători. Unele sunt, să le spunem, obiective, iar altele subiective.

De ce cheltuim mai mult de sărbători: motive obiective

Există mai mulți factori ”obiectivi” care contribuie la creșterea cheltuielilor în perioada sărbătorilor.

Cadouri și daruri:

Oamenii obișnuiesc să facă cadouri celor dragi în timpul sărbătorilor, ceea ce poate implica costuri semnificative, mai ales dacă există o presiune socială pentru a oferi daruri de calitate sau cantitate.

VEZI:  MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase

Decorațiuni și ambianță festivă:

Mulți oameni aleg să împodobească casele, să cumpere luminițe și decorațiuni pentru a crea o atmosferă festivă.

Aceste cheltuieli pot adăuga la costurile totale ale sărbătorilor.

Mâncare și băutură:

Sărbătorile sunt adesea asociate cu mese copioase și mâncare specială. C

heltuielile pentru ingrediente, alimente gata preparate sau chiar mese în restaurante pot contribui semnificativ la bugetul sărbătorilor.

Călătorii:

Dacă oamenii aleg să călătorească pentru a petrece sărbătorile cu familia sau prietenii, costurile de călătorie, cazare și alimentație pot adăuga considerabil la cheltuieli.

Reduceri și oferte speciale:

Există o presiune puternică pentru a profita de reduceri și oferte speciale în timpul sărbătorilor, ceea ce poate determina oamenii să cumpere mai mult decât ar face-o în mod obișnuit.

Este important să fim conștienți de aceste presiuni și să gestionăm bugetul cu grijă pentru a evita stresul financiar după sărbători.

Planificarea cheltuielilor și stabilirea unui buget pot ajuta la menținerea echilibrului financiar în această perioadă.

De ce cheltuim mai mult de sărbători: aspecte psihologice

Există și aspecte psihologice care contribuie la cheltuielile mai mari în perioada sărbătorilor:

Presiunea socială:

Oamenii pot simți presiunea socială de a se conforma anumitor așteptări în ceea ce privește cadourile, decorarea casei și organizarea evenimentelor festive.

Această presiune poate determina cheltuieli suplimentare pentru a se potrivi normelor sociale.

Dorința de a oferi și de a impresiona:

Sărbătorile aduc deseori dorința de a oferi cadouri semnificative și impresionante celor dragi.

Această dorință de a impresiona sau de a face o impresie bună poate duce la alegeri costisitoare în ceea ce privește cadourile.

Nostalgia și emoțiile asociate:

Sărbătorile pot aduce amintiri și emoții puternice, iar oamenii pot fi motivați să recreeze sau să îmbunătățească experiențele din copilărie sau să creeze noi amintiri speciale.

Această dorință de a trăi momente memorabile poate conduce la cheltuieli semnificative.

Stresul sărbătorilor:

Presiunea de a organiza evenimente, de a găti și de a satisface așteptările celor din jur poate genera stres.

Uneori, oamenii încearcă să reducă acest stres prin cheltuieli suplimentare pentru a face totul „perfect”.

Promovarea consumului:

Campaniile de marketing intense în perioada sărbătorilor pot influența comportamentul de cumpărare.

Reducerile și ofertele speciale pot stimula dorința de a cumpăra mai mult decât necesar.

Chiar dacă cele două categorii de factori par a se îmbina, în realitate, arată un studiu realizat la nivel european, vorbim de două categorii diferite.