DIGI 24: Pe urmele afacerilor cu cai bolnavi de SIDA. Vezi cum au profitat samsarii de naivitatea țăranilor din Alba

În ultimii trei ani, sute de cai au ajuns la abatoarele din România, bolnavi de o maladie necruţătoare, cunoscută ca „SIDA cailor”. Cum sistemul samsarilor este greu de controlat, nu se ştie exact câţi cai bolnavi au ajuns la tăiere şi de aici în conserve, rezultă dintr-o anchetă a jurnaliştilor de la Digi24.

În 2010, patru săteni din zona Homocea, cea mai mare comună vrânceană au fost arestați după ce au fost prinși că tăiau cai și-i vindeau, pe post de carne de vită, la abatoare din toată țara. Cantitatea de carne de cal găsită de anchetatori este uluitoare: 60 de tone, ținute în condiții insalubre.

Cazul a fost considerat atât de grav, încât a intrat pe fir inclusiv Serviciul Român de Informații. Samsarii au fost interceptați.

„Organele de cercetare penală s-au sesizat din oficiu în acest sens și noi am colaborat ulterior – întrucât era sub vălul clandestinității desfășurată toată această activitate – cu Serviciile Secrete, este adevărat. Și i-am prins în flagrant. La ei acasă am găsit animale tăiate. Cai tăiați, documente.

Carnea pleca în carcasă, de la Homocea în abatoarele mari. Alba Iulia, Prahova, Constanța (…). De aici pleca, de la Homocea, cu documente false, cu factură ca fiind carne de vită, ajungea la abator, era primită – zicem noi – cu complicitatea acestora, că altfel trebuia să existe o analiză, iar apoi pe piață era distribuită la marii retaileri, la un preț vădit mai mare. A ajuns în supermarketuri. Păi, marii retaileri nu aveau de unde să cumpere din altă parte, nu?”, explică Florin Țârlea, procurorul din acest caz, instrumentat de la Focșani.

Medicul veterinar Claudia Ciugudean a făcut parte din comisiile care au făcut analize în tot judeţul Alba în timpul campaniei de eradicare a bolii cunoscută drept „SIDA cailor“ sau anemie infecţioasă ecvină. Acum, este de părere că mulţi au profitat de naivitatea ţăranilor, ca să se îmbogăţească. „În momentul în care deja au început eliminarea cailor cu anemie infecţioasă, au început şi aceşti samsari să profite de acest moment.

Avem şi unele date care spun că anumite persoane – mă rog, samsarii – veneau şi convingeau pe badea Ioan din vârful dealului pe un cal frumos să zicem, cum este acesta, să zică «Uite, sigur are anemie, că ştiu eu, are ştiu eu ce semnalmente, dă-mi-l mie la 10 milioane că şi-aşa vine DSV-ul şi nu-ţi dă nimic». Nu vă pot spune date exacte, un număr exact, dar, la un moment dat în abatorul din Alba au fost circa 1.000 de cai care îşi aşteptau soarta”, a spus Claudia Ciugudean pentru Digi 24.

Cum a trecut satul Feneş prin epidemie

Numai din satul Feneş – o localitate de munte, unde caii sunt folosiţi la munci grele – autorităţile au dus la abator mai bine de 50 de animale depistate cu „SIDA cailor”. Oamenii intervievaţi de jurnaliştii de la Digi24 spun că au primit prea puţini bani pe animalele crescute de ei. Şi bănuiesc ca la mijloc se află o escrocherie. „O venit că-s caii bolnavi. Dar eu de unde să ştiu că-s caii bolnavi? Tre’ să-l duci! O venit un TIR, l-am dus acolo, o urcat în maşină, mi-a dat un milion arvună, cum se spune. Peste câteva săptămâni, o mai dat 6 milioane.

Şi costa 35 de milioane calul, nu 7 milioane cât mi-o dat ei”, se plânge Traian, localnic. De alături, vecinul său mai tânăr, Victor Toma susţine că, de fapt, caii cum a fost cel al lui nea Traian ar fi ajuns să fie vânduţi, de buni, altor săteni din zonă. Cineva, crede Victor, a făcut bani mulţi pe seama naivităţii ţăranilor. „E păcat, că vii să declari o boală, o epidemie pe un sat, pe nu ştiu ce şi după aia vii şi te îmbogăţeşti, să faci tu bani”, e supărat bărbatul. În Alba, anemia infecţioasă încă nu a dispărut. Nici măcar din satul Feneş.

Calul lui Silviu Todorescu, de exemplu, a fost depistat chiar acum câteva luni că este bolnav. Va ajunge la abator. Acum doi ani, veterinarii i-au mai luat alţi doi cai lui Silviu, din bătătură. Omul a ajuns la capătul răbdării. Spune că este ultima dată când mai lasă pe oricine să-i ia caii. „Nu, nu! Nu-l mai declar! Şi mai am unul. Nu-l mai declar… Moare! Până la ora actuală, din ianuarie, am scos cinci maşini de lemne cu ei. La care suma e de 150 de milioane, 140 de milioane. Puteam să-i dau să-i ducă. Dar de ce? Nu! Îl muncesc eu. Şi dacă moare, acolo să moară, să-l mănânce sălbăticiunile”, spune arătând spre calul diagnosticat cu SIDA, care aşteaptă trist, înhămat, în ploaie.

„Ţi-i beteag calul”

Acum doi ani, când a fost vârful campaniei de eradicare a anemiei ecvine, nu toţi oamenii din Alba au stat pasivi să li se ia animalele din curte. Gheorghe Găldău din satul Pătrânjeni a făcut scandal. A cedat însă după câteva zile, când i s-au dat şi banii pe o iapă şi un mânz bolnavi. În sărăcia de lângă Zlatna unde trăieşte familia Găldău, pierderea cailor a însemnat o adevărată tragedie. Au primit pe amândoi caii doar 22 de milioane de lei vechi. „Noi cu ăla am trăit. Colo ne duceam, un fân, colo ne duceam unde aveam, aduceam lemne pentru iarnă. Şi-o venit aicea, l-o văzut, că <Ţi-i beteag calul>. <Cum domn’ doctor?>. <Ba ţi-i beteag!>. (…) Al meu bărbat i-a luat cu furca, <Eu nu dau nimic, fără bani>. După, o adus pe primarul şi pe doctorul ăla de la Alba şi i-au luat”, povesteşte Georgeta momentul în care caii familiei au fost duşi spre abator. Oamenii însă nu sunt atât de siguri de destinaţia finală a animalelor găsite ca fiind bolnave. „Cum or zis că i-au dat la peşti. Noi n-am văzut nimic. Nici poză, nimica. Aşa au zis, că la peşti. Îi duce la carcasă să-i mănânce peştii. Mă gândesc că-s pe rafturi! La mici, că or arătat mici, o arătat antricot de cal, că numai aşa se poate, pe cuvânt. Mi-e şi frică să mai iau carne de la măcelărie, că eu n-o cunosc, o dau la copii…”, strigă fiica lui Gheorghe Găldău, Ramona.

„Noi n-am mâncat, n-au ajuns la noi în ţară“

Oamenii locului, inclusiv familia Găldău, au văzut cum unii au profitat de necazul cu boala cailor. Zeci de samsari au bătut în perioada campaniei satele, încercând să convingă localnicii să le vândă lor caii, înainte de a-i lua veterinarii. Astfel, nu se ştie exact câţi cai bolnavi au ajuns la abator drept cai sănătoşi, sistemul samsarilor fiind greu de controlat.

Aşa au ajuns caii bolnavi de SIDA să fie vânduţi la export, în ţări ca Italia sau Fanţa, state cu tradiţie în consumul de carne de cal. „Carnea a fost dirijată spre Cicalex, spre o unitate de procesare, de conservare prin procesare a cărnii de cal. De fabricare de conserve. Noi n-am mâncat! Pentru că nu au fost comercializate la noi în ţară. Deşi nu găsesc impedimentul pentru a fi deschisă şi în carmangeriile noastre sau în măcelăriile noastre anumite raioane cu carne de cal”, crede Mircea Miclea, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare din Alba.

Datele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor (ANSVSA), prezentate în ancheta citată, arată că în 2010 au fost diagnosticaţi cu anemie infecţioasă 2.973 de cai, 3.154, în 2011 şi 1.970, în 2012. Dintre aceştia au fost sacrificaţi 2.861 de cai, în 2010, 2.897 în 2011 şi 1.797, în 2012.