Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Documentar: Gazetarul Mihai Eminescu. Cum a ajuns să lucreze în presă ”cel dintâi gânditor politic român”


Publicat

eminescu

Un autor mai mult citat decât citit, Mihai Eminescu are încă multe laturi relativ ascunse publicului românesc de după 1989, an până la care propaganda de stat prelua selectiv din opera marelui om de cultură și reinterpreta scrierile acestuia în cheia unui comunism naționalist.

Nucleul principal al activității de jurnalist politic a lui Mihai Eminescu s-a desfășurat timp de șase ani în perioada 1877-1883, la cotidianul Timpul, organul oficial al Partidului Conservator, unde în 1880 și 1881 a fost redactor șef.

Ocazional a colaborat cu articole politice sau pe teme culturale și la alte reviste sau gazete ale epocii, în perioada 1870-1877 publicând în Albina, Familia lui Iosif Vulcan, Federațiunea, Convorbiri literare, Curierul de Iași.

Citește și: 15 ianuarie: 170 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. „Luceafărul”, cel mai lung poem de dragoste

Convingerile sale erau în linii mari în acord cu cele ale conservatorilor și în special cu ale fracțiunii junimiste, condusă de P.P. Carp și Titu Maiorescu. Totuși, în articolele sale și-a exprimat adeseori părerile proprii, care nu corespundeau întotdeauna liniei oficiale a partidului, ceea ce a provocat proteste și nemulțumiri din partea unor conservatori.

Datorită implicării sale afective în evenimentele politice și datorită conștiinciozității sale în îndeplinirea obligațiilor de redactor, oboseala și dezamăgirile acumulate în cei șase ani au avut o contribuție importantă la declanșarea crizei maniaco-depresive din iunie 1883.

Eminescu a lucrat la actuala agenție Reuters

Într-o scrisoare, referindu-se la munca repetitivă pe care o făcea în redacția gazetei Timpul, unde trebuia să transforme în știri fluxul sosit pe telegraful agenției de presă Havas, actualmente Reuters, poetul scria „Bat telegramele Havas, arză-le-ar focul să le arză!”.

Era perfect conștient că potențialul său creativ se risipește în aceea muncă intelectuală de natură inferioară, el fiind obligat să-și asigure existența și să întrerupă șantierul său spiritual, fiind complet lipsit de resurse materiale și neprimind niciun fel de stipendiere din partea statului român.

Perioada istorică în care Eminescu și-a desfășurat activitatea este cea a domniei regelui Carol I, supranumit „Întemeietorul”, pe care radicalul Eminescu îl poreclise „îngăduitorul”, pentru a-și exprima rezerva față de politica împăciuitoristă cu care regele german încerca să asigure un echilibru politic între toate forțele din cele două mari tabere, conservatoare și liberală.

În 1877 începe chiar Războiului de Independență, prima mare conflagrație modernă în care statul român se va alia cu Rusia țaristă împotriva Imperiului Otoman și a unei intense ofensive diplomatice purtată pentru recunoașterea de către puterile europene a independenței și a proclamării regatului.

Multe dintre părerile pe care le-a exprimat Eminescu despre aceste evenimente și despre protagoniștii lor nu corespund cu opiniile consacrate ale istoricilor, este firesc să se întâmple așa, din moment ce istoricii au de partea lor avantajul trecerii timpului.

Gazetar de nevoie

Activitatea de ziarist a lui Eminescu a început în vara anului 1876, nevoit să o practice din cauza schimbărilor prilejuite de căderea guvernului conservator. Până atunci el fusese revizor școlar în județele Iași și Vaslui, funcție obținută cu sprijinul ministrului conservator al învățământului, Titu Maiorescu.

Imediat după preluarea conducerii ministerului de către liberalul Chițu, Eminescu a fost demis din funcția de revizor școlar și a lucrat ca redactor la Curierul de Iași, publicație aflată atunci în proprietatea unui grup de junimiști. La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost angajat în octombrie 1877 ca redactor la cotidianul Timpul, organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii șase ani.

Deși a ajuns jurnalist printr-un concurs de împrejurări, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie oarecare din care să-și câștige pur și simplu existența. Articolele pe care le scria au constituit o ocazie de a face cititorilor educație politică, așa cum își propusese.

„Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România și dintr-o parte și dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata și deplina înțelegere a instituțiilor noastre de azi ne trebuie o generațiune ce-avem de-a o crește de-acu-nainte. Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țării e creșterea morală a generațiunii tinere și a generațiunii ce va veni. Nu caut adepți la ideea cea întâi, dar la cea de a doua sufletul meu ține ca la el însuși.”

De la începutul studenției sale Eminescu s-a preocupat să înțeleagă societatea românească și să caute soluții la problemele ei. Așa cum afirma într-o scrisoare către Maiorescu din 5 februarie 1874, în timpul studiilor sale filosofice el a fost interesat mai mult de filozofia dreptului, a statului și a istoriei, unde sistemul lui Schopenhauer „mi se părea prea puțin elaborat”. Mai mult chiar, credea că a găsit soluția acestor probleme, soluție care avea și utilitate practică.

„Interesul practic pentru patria noastră ar consta, cred, în înlăturarea teoretică a oricărei îndreptățiri pentru importul necritic de instituții străine, care nu sunt altceva decât organizații specifice ale societății omenești în lupta pentru existență, care pot fi preluate în principiile lor generale, dar a căror cazuistică trebuie să rezulte în mod empiric din relațiile dintre popor și țară.

Nu mă pot pronunța acum mai pe larg asupra acestui subiect, el mi-a ocupat însă cea mai mare parte din cugetarea proprie și din studii.”
Așadar, el și-a folosit cea mai mare parte a timpului pentru completarea sistemului filozofic al lui Schopenhauer și pentru fundamentarea teoretică a soluției la una dintre problemele esențiale ale societății românești din acel timp, aceea pe care junimiștii au denumit-o a „formelor fără fond”. În felul acesta Eminescu și-a elaborat principiile de care s-a folosit apoi în activitatea de ziarist.

Cel dintâi gânditor politic român

George Călinescu a analizat lecturile lui Eminescu și a constatat că: „este poate cel dintâi gânditor politic român care să-și sprijine doctrina pe economie”.

Călinescu afirmă că Eminescu avea „noțiuni integrale de istoria problemelor și doctrinelor filozofice” și că era „apt să priceapă și să mânuiască abstracții oricât de înalte”. Concluzia lui G. Călinescu este că Eminescu nu urmărea construirea unui „sistem filozofic oficial”, ci că își folosea cunoștințele filozofice „pentru folosul spiritual propriu, sau pentru alcătuirea unei podele pe care să se înalțe o politică și o etică”.

Concepția lui politică corespundea principiilor politice ale Partidul Conservator (1880-1918)|conservatorilor, și mai ales ale junimiștilor, care erau de formație germană.

Scopul lui Eminescu era să acționeze ca un „chirurg” care elimină „putrejunea bubei noastre naționale” astfel încât societatea să poată să-și însănătoșească „corpul statului”.

El se simțea obligat să lovească în nulitățile politice, pentru ca ele să știe „că nu se pot amesteca nepedepsite în lucruri ce nici sunt în stare să le priceapă”.

De aceea nu e de mirare că Eminescu a fost acuzat că folosea un limbaj exagerat, chiar injurios. În apărarea sa el răspundea că folosește „pentru orice idee expresia cea mai exactă posibilă” și numai dacă ar dori să glumească „am putea să spunem lucrurile mai cu încunjur”.

Dar pentru că „lucrurile la noi nu se petrec cu încunjur” ele trebuiau spuse direct, nu folosind eufemisme.

„Suntem noi oare de vină dacă adevărul curat, spus neted, e deja o injurie? Ne propunem câteodată a fi foarte urbani – ce folos? Adevărul simplu, descoperirea simplă a neștiinței și a mărginirii multora din partidul la putere este deja o atingere. Cauza e simplă. Nu sunt oamenii la locul lor, nu sunt ceea ce reprezintă.

Compararea între ceea ce sunt într-adevăr, nimica toată, și ceea ce reprezintă, demnități înalte ale statului, excitează deja râsul și ironia cititorilor, încât o vină din partea noastră, o intenție de a ponegri, nu există defel.”

El considera că era o datorie „a le spune ticăloșilor că ticăloși sunt”. E adevărat că pornind de la un astfel de principiu, datorită firii sale foarte impulsive, se întâmpla, așa cum recunoaște chiar el, ca uneori să exagereze: „În acest vălmășag avem cel puțin meritul de a voi să spunem adevărul, câteodată concedem că într-o formă prea crudă.”

Aceasta este doar o mică parte a lucrurilor care se pot spune despre activitatea sa gazetărească, mai puțin cunoscută publicului românesc.

Surse: wikipedia, enciclopedia României, G. Călinescu



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Zile libere în luna iunie: Românii au parte de două minivacanțe. Care sunt perioadele de sărbători legale până la finalul anului

Publicat

zile libere

Weekendul 30 – 31 mai alături de 1 iunie formează prima minivacanță, de care românii au parte în această perioadă. 

De asemenea, o altă minivacanță va fi în perioada 6, 7, 8 iunie, care cuprinde duminica și a doua zi de Rusalii. 

De altfel, zilele de 1 iunie – luni – Ziua Copilului și 8 iunie – luni – A doua zi de Rusalii sunt singurele zile libere din luna iunie.

Până la sfârșitul anului românii mai au parte de urmatoarele zile libere:

15 august – sâmbătă – Adormirea Maicii Domnului

30 noiembrie – luni – Sfântul Andrei (minivacanță de 4 zile)

1 decembrie – marţi – Ziua Marii Uniri

25 decembrie – vineri – Crăciun (minivacanță de 3 zile)

26 decembrie – sâmbătă – A doua zi de Crăciun

Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end.

În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepția unităților sanitare și a celor de alimentație publică, precum și a unităților în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită procesului de producție sau specificului activității.

Salariații care lucrează în astfel de unități au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător, acordat în următoarele 30 de zile.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Voicu Paul anunță pentru a treia oară deschiderea pasajului subteran din Alba Iulia. Când ar urma să aibă loc recepția

Publicat

Primaria Alba Iulia, prin vocea viceprimarului cu atribuții de primar, Voicu Paul, anunță pentru a treia oară deschiderea pasajului subteran care face legătura între Parcului Unirii și Bulevardul Transilvaniei din Alba Iulia.

Prima data, Voicu Paul anunța într-o conferință de presă, la sfârșitul lunii octombrie, chiar în interiorul pasajului deschiderea acestuia cu ocazia Zilei Naționale a României din 2019.

După ce a trecut și ziua Națională, o nouă dată a fost făcută publică, undeva prin luna martie, dar potrivit lui Voicu Paul, mai multe probleme cu diferite achiziții și pandemia de coronavirus au anulat deschiderea.

Vineri, 29 mai, întrebat de reporterul Alba24 când va fi deschis, Voicu Paul a declarat: ”Este finalizat, facem recepția, nu pot să vă spun chiar acum ziua, dar maxim într-o săptămână două, îl vom deschide”.

Referitor la informația care se vehicula în spațiul public că ar exista infiltrații la tavanul pasajului, acesta a declarat:

”Nu, nu există inflitrații, când a fost desfăcut și nu era tavanul fals am observat foarte atent acele lucrări, acolo este un tavan fals și oricum dacă sunt mici infiltrații în sensul de câțiva picuri de apă ei sunt preluați și conduși spre partea de ape pluviale”, a precizat Voicu Paul.

Cu câteva zile înainte de 1 decembrie 2019, la nivelul grupurilor sanitare existau infiltrații, fiind derulate lucrări de hidroizolație.

Valoarea totală a proiectului este de peste 1,9 milioane de lei cu TVA.

foto: Arhiva Alba24.ro –  stadiul lucrărilor în noiembrie 2019.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO REPORTAJ Cum arată o terasă din Alba Iulia, pregătită de ”marea deschidere” din 1 iunie. Reguli pentru clienți și personal

Publicat

Din 1 iunie terasele din țară se redeschid pentru clienți. Industria pub-urilor a fost printre cele mai afectate de pandemia de coronavirus, deoarece fără clienți afacerile nu pot exista. 

După aproape trei luni de inactivitate, ”marea deschidere” vine cu o serie de recomandări, dar și cu o capacitate mult mai redusă decât cea normală. 

Am stat de vorbă cu Irinel Gruian, patronul terasei „La Vizitiu” situată în Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, pentru a afla cum s-a pregătit pentru redeschiderea de luni, 1 iunie. 

În primul rând redeschiderea vine cu o reducere a capacității terasei cu aproape 60 %, deoarece trebuie respectată distanța de 2 metri între mese, la care se adaugă un culoar de trecere de 1,5 metri, necesar deplasării ospătarului de la o masă la alta.

La intrarea în tură, angajaților li se va măsura temperatura care nu trebuie să fie mai mare de 37 de grade, iar valoarea rezultată va fi trecută într-un registru.

CITEȘTE ȘI: La terasă, de la 1 iunie, doar cu rezervare. Autoritățile vor să știe cine stă la masă. REGULI, publicate în Monitorul Oficial

De asemenea, toți angajații vor purta mască de protecție, capișon și șorț. Măști vor fi  nevoiți să poarte și clienții când vor folosi toaleta din interiorul localului.

Dacă aceștia nu au  mască asupra lor, vor primi una din partea firmei. De asemenea, la intrarea pe terasă vor exista aparate cu dezinfectant.

Un alt lucru implementat la barul din Alba Iulia este posibilitatea de a scana meniul cu un smartphone, utilizând tehnologia QR code. În acest fel clienții nu vor mai atinge fizic meniul imprimat.

După ce clienții vor pleca de pe terasă, ospătarii vor dezinfecta masa la care aceștia au stat.

Potrivit autorităților, după deschiderea teraselor în aer liber de pe 1 iunie, la jumătatea lunii ar putea fi deschise și resturantele la interior.

Un reportaj de Cristian Panu și Raul Baciu – Alba24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Peste 4.400 de tablete, oferite de Biserica ortodoxă română, elevilor din comunități defavorizate

Publicat

soare

Patriarhia Română a oferit elevilor de clasa a VIII-a și a XII, care provin din comunități defavorizate, dar și cadrelor didactice, peste 4.400 de tablete prin proiectul ”Alege Școala!”. În proiect s-au implicat eparhiile din țară și din diaspora română.

„În contextul pandemiei actuale, Patriarhia Română oferă tablete sau alte dispozitive electronice elevilor (în special, celor de clasa a VIII-a şi a XII-a) şi cadrelor didactice din comunităţile dezavantajate, pentru a se putea conecta la lecţiile on-line şi pentru a continua astfel procesul de predare-învăţare”, potrivit unui comunicat al BOR transmis, sâmbătă.

Patriarhia a oferit 4.470 tablete sau alte dispozitive electronice, în valoare totală de 2.661.852 lei. Prin Proiectul „Alege Şcoala!” au fost date 1.919 tablete, în valoare de 1.151.400 lei, iar prin intermediul eparhiilor – 2.551 tablete sau alte dispozitive electronice, în valoare de 1.510.452 lei.

sursă: agerpres.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate