FOTO-VIDEO: „Drumul Regelui”, șoseaua care leagă Alba de Gorj este aproape gata. Vezi imagini cu cea mai înaltă șosea din România

Transalpina sau Drumul Regelui, aşa cum mai este cunoscută va fi şoseaua amenajată la cea mai mare altitudine din România şi face legătura între Transilvania şi Oltenia, mai exact între Sebeș, județul Alba şi Bengesti, judeţul Gorj. Traseul se întinde pe o distanţă de 148 de kilometri. La finalul lucrărilor, Transalpina va depăşi ca înălţime Transfăgărăşanul, cu 103 metri. Cota cea mai înaltă parte a drumului este la Rânca, vârful Păpușa, cu o altitudine de 2.145 de metri.

[media id=426 width=320 height=240]

sursa video: transalpina.biz

Prefectul judeţului Alba, Ştefan Bardan a invitat presa la o deplasare pe DN67C – Transalpina pentru a vedea stadiul şi calitatea lucrărilor executate până la limita cu județul Vâlcea. Prefectul a fost însoţit de directorul adjunct al companiei „Romstrade” – firma care realizează lucrările -, Veronica Bulf. Acesta s-a declarat mulțumit de ceea ce a văzut în teren și speră ca firma constructoare să respecte termenul limită de finalizare a lucrării. Potrivit reprezentantei „Romstrade”, Transalpina va fi finalizată în lunile iulie-august 2012.

„În acest moment, lucrarea de la kilometrul zero până la kilometrul 148 este finalizată în proporție de 80%. Mai sunt de făcut ziduri de sprijin, completări de postamente, câteva podețe, lucrări de acostamente. Dacă vorbim de asfaltare, sunt câteva porțiuni de câțiva kilometri care se vor finaliza cât de curând, până în toamnă. Dacă ne raportăm la județul Alba, 5% din lungimea lucrărilor este neasfaltată”, a declarat Veronica Bulf, director adjunct „Romstrade”.

„Important este ca firma constructoare să se încadreze în termenele limită de finalizare. Mai este mult la zidul de sprijin, la parapet. Acest drum nu este numai un câștig pentru Alba, ci pentru toată zona și județele limitrofe. Sper să se facă și legătura de la Obârșia Lotrului către Petroșani, pentru a se trece și în Hunedoara. Este o atracție turistică, sper și sunt convins că se va dezvolta și turistic zona, totodată sper să se dezvolte frumos. Va veni foarte multă lume și ați văzut și astăzi pe traseu o circulație intensă, multă lume vine să vadă. Important este ca pe viitor să se creeze și locuri de cazare, unde să poți servi masa, pentru că am văzut că pe mulți kilometri nu există așa ceva. Dezvoltarea infrastructurii în zonă va crea și astfel de locuri unde să se oprească turiștii”, a declarat prefectul de Alba, Ștefan Bardan.

Astfel, ceea ce iniţial a fost un drum forestier a fost transformat într-o şosea cu destinaţie turistică. Lucrările de asfaltare şi modernizare au demarat în 2008, iar proiectul nu a fost unul uşor de realizat. A fost necesară crearea unei şosele cu totul noi, de la fundaţie şi până la dublarea căii carosabile, s-a săpat în munte şi s-au dinamitat mai multe stânci. Până în momentul de față, au fost construite 48 de poduri și peste 400 de podețe. De asemenea, s-au realizat trotuare, rigole și intrările în curțile oamenilor, din localitățile cu acces la acest drum.

În ceea ce priveşte istoricul acestei căi de acces, unele surse susțin că drumul a fost iniţial amenajat de legiunile romane, în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie este trecut sub denumirea de „Coridorul IV strategic roman”. Potrivit altor surse, șoseaua a fost construită și pietruită de germani, în timpul Primului Război Mondial, din rațiuni militare, însă a fost foarte puțin folosită.

Transalpina a fost reconstruită în perioada interbelică și a fost dată în folosință în 1938, când a fost inaugurată de Regele Carol al II-lea. Uitată apoi de autorități, aceasta nu a fost asfaltată, până în septembrie 2008, când CNADNR a decis să scoată la licitație un contract de reabilitare a șoselei, adju­decat de “Romstrade”. Pentru a realiza acest drum, firma constructoare s-a împrumutat, din străinătate, cu suma de 120 de milioane de euro. Pentru plătirea dobânzii și totodată restituirea sumei împrumutate, s-a angajat statul român, până la suma de 265 de milioane de euro, în condiţiile în care totalul pe care firma îl are de plată ajunge la 385 milioane euro. Dincolo de controversele ce au apărut la atribuirea contractului asupra oportunității cheltuirii a aproape 400 de milioane de euro pentru un drum de care nu auzise mai nimeni, reabilitarea DN 67C a presupus lucrări de anvergură rar întâlnite pentru un drum de munte. Practic, pe multe porțiuni, a trebuit creată o șosea cu totul nouă, începând de la fundație și până la dublarea căii carosabile, săpatul în munte și dinamitare de stânci. În momentul de față, mai există unele porțiuni neasfaltate sau podețe nefinalizate în totalitate, asta pentru că firma constructoare are drept termen de finalizare a lucrării luna iulie 2012.