Echinocțiul de toamnă 2023: momentul în care ziua este egală cu noaptea. Orele de lumină încep să scadă

Echinocțiul de toamnă 2023: sâmbătă, 23 septembrie, este momentul momentul în care noaptea este egală cu ziua. În perioada următoare, în emisfera nordică, perioada zilei luminată de Soare descrește și nopțile devin mai lungi.

Echinocţiul de toamnă este îm 23 septembrie la ora 9 şi 50 minute.

După producerea acestui fenomen astronomic, orele de lumină vor începe să scadă, până la solstiţiul de iarnă, din 21 decembrie, când partea din zi iluminată de soare va fi cea mai scurtă şi vom avea „noaptea cea mai lungă”.

Concomitent, în emisfera sudică este echinocţiul de primăvară. În zona Polului Nord începe lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud, Soarele va sta deasupra orizontului timp de 6 luni.

Echinocțiul de toamnă – punctul autumnal

Echinocțiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal.

Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă. Denumirea populară a fenomenului astronomic este „Târ Înainte”, respectiv „Târ Înapoi” .

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe” care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”/”noctis” – „noapte”

Echinocțiul de toamnă – diferențe de la an la an

Echinocţiul de toamnă are loc când Soarele traversează Ecuatorul din emisfera nordică în cea sudică. În emisfera nordică, echinocţiul de toamnă are loc în momentul în care longitudinea aparentă a Soarelui este de 180 grade. În această zi, în emisfera australă începe primăvara.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic.

De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

Echinocțiul de toamnă – tradiții și superstiții

Calendarul popular păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea (15 august), şi naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie), potrivit volumului ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000), de Ion Ghinoiu.

• în această zi nu este bine să-ți cerți copiii; vor înțelege că este tot ce au de cules în viață
• se spune că dacă plouă în această dimineață, va ploua toată toamna
• în această zi se culeg nucile, merele și gutuile
• nu ar fi bine să te speli pe față, până la apusul soarelui
• înainte să ieși din casă, ar fi bine să mănânci pâine, pentru bunăstarea casei
• la biserică se duc prune; după ce sunt sfințite, se pot păstra timp îndelungat
• ultimele fructe din pom trebuie lăsate pentru Mama Natură
• la echinocțiu, este un moment bun pentru a ne face planuri

Pe 23 septembrie, din punct de vedere astrologic, se face şi trecerea în semnul zodiacal Balanţă.

sursă: Agerpres