LUNA ROZ : Eclipsă de Lună prin penumbră, în această seară. Fenomen astronomic spectaculos vizibil și din țara noastră

În această seară, va fi eclipsă de Lună prin penumbră, fenomen ce va fi vizibil și din România. Maximul acesteia va avea loc la ora 22.25, când aproape jumătate din discul Lunii se va afla în penumbra Pământului.

Fenomenul este spectaculos pentru că, în funcție de condițiile meteo, vom putea observa „Luna Căpșuna“ Roz.

Citește și LUNA ROZ din aprilie 2022: cea mai importantă LUNĂ PLINĂ a primăverii. Ce rol are în stabilirea datei la care se sărbătorește Paștele

Vineri, 5 iunie 2020, românii vor putea observa un fenomen extraordinar: Luna Roz. Ultima Lună plină a primăverii este poziționată mai jos pe cer, iar imaginea sa observată de pe Terra duce la impresia ca are o culoare roz.

Numele ei are o istorie mult mai bogată, nu se trage doar de la nuanța deosebită. De-a lungul istoriei a mai fost cunoscută ca: Luna Trandafir, Luna Fierbinte, ori Luna de Miere. Acest fenomen a fost asociat de triburile native americane cu apariția primelor căpșuni sălbatice.

La o astfel de eclipsă Luna nu intră deloc în umbra Pământului, iar fenomenul poate fi observat pe tot parcursul desfăşurării de pe teritoriul României.

Eclipsa de Lună prin penumbră poate fi observată din diverse locuri din Europa, Africa, Asia şi Australia şi va dura 3 ore şi 18 minute, potrivit eclipse.gsfc.nasa.gov.

Fenomenul astronomic debutează în România (Bucureşti) la ora 20 h 46 m (intrarea în penumbră) şi se încheie în ziua următoare, 6 iunie, la 00 h 04 m (cu ieşirea completă din penumbră). Vom putea vedea schimbări pe discul Lunii doar în perioada maximului eclipsei şi, pentru că penumbra nu este foarte întunecată, vom vedea doar o reducere în strălucire a jumătăţii astrului care intră în penumbră şi care poate prezenta o modificare a culorii, de la cea obişnuită spre gălbui, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Eclipsele de Lună sunt mai puţin spectaculoase, dar pot furniza specialiştilor date extrem de importante privind atmosfera Pământului, gradul de poluare a acesteia, efectele radiaţiei solare asupra atmosferei şi altele, Luna comportându-se ca un ecran pe care putem „citi” particularităţile atmosferei Pământului. De asemenea, eclipsele de Lună pot da informaţii folosite şi pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarţei lunare, în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui.

Următoarea eclipsă, vizibilă şi din ţara noastră, se va produce tot în această lună, la 21 iunie, şi va fi o eclipsă parţială de Soare. Următoarea eclipsă de Lună vizibilă din România se va produce pe 16 mai 2022 şi va fi o eclipsă totală de Lună.

De când s-a format, în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, Luna se îndepărtează de planeta noastră (cu aproximativ patru centimetri pe an). În perioada de rotaţie a satelitului în jurul Pământului, care durează aproximativ 29 de zile şi jumătate, se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar. Potrivit NASA, avem două-patru eclipse de Soare în fiecare an, în timp ce eclipsele de Lună sunt mai puţin frecvente.

O eclipsă de Lună se produce întotdeauna în momentul fazei de Lună Plină, atunci când Soarele este în opoziţie cu Luna. Fazele – Luna Nouă sau Luna Plină – se produc la fiecare două săptămâni, însă eclipse se produc, de regulă, de patru ori pe an. Pentru ca un astfel de fenomen să aibă loc, este necesar ca cele trei corpuri cereşti, Soarele, Pământul şi Luna, să se afle aproximativ pe aceeaşi direcţie.

Pământul are întotdeauna o umbră în spaţiu creată de lumina Soarelui, care are o parte centrală mai întunecată şi o parte externă mai puţin întunecată, numită penumbră. În timpul unei eclipse de Lună, aceasta intră, treptat, în umbra Pământului. La un moment dat, Luna poate dispărea aproape de tot, fiind vizibilă doar ca un disc de culoare roşie închisă, numită „Lună sângerie”. Aceasta este o eclipsă totală de Lună, potrivit www.space.com.

Dacă Luna trece doar prin partea externă a umbrei, prin penumbră, avem o eclipsă de Lună prin penumbră. Penumbra nu cauzează modificări importante asupra astrului, adică nu se întunecă.

Dacă Luna nu intră în întregime în umbra Pământului, ci trece pe deasupra sau pe sub centrul umbrei, este posibil ca discul Lunii să nu fie acoperit în totalitate, ci doar „muşcat” foarte tare. Aceasta se numeşte eclipsă parţială de Lună.

Cea mai veche eclipsă de Lună consemnată a avut loc în anul 3450 î.Hr. În vechile culturi, când avea loc o eclipsă, oamenii spuneau că soarele sau luna au fost înghiţite de balaur sau de dragon. La noi, oamenii spuneau că cele două corpuri cereşti erau mâncate de vârcolaci.

Alte fenomene astronomice vizibile în anul 2020

22 iunie – Solstiţiul de vară – începutul verii astronomice. Solstiţiu înseamnă „soarele stă”, adică are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia

14 iulie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea); cea mai mare planetă din sistemul nostru solar se va afla cel mai aproape de Pământ

20 iulie – Planeta Saturn la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Planeta cu inele va fi cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare

28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR = 20)

12-13 august – Maximul curentului de meteori Perseidele (ZHR = 60 – 100); Perseidele au loc în perioada în care Pământul trece prin coada cometei 109P/Swift-Tuttle. Cometa este considerată cel mai mare obiect cunoscut ce trece repetat pe lângă Pământ, nucleul său având o lăţime de 26 de kilometri.

13 august – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineaţa)

11 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Pământul se află în cel mai apropiat punct faţă de Nepun, a opta planetă de la Soare va putea fi vizibilă pe cer

23 septembrie – Echinocţiul de toamnă; începutul toamnei astronomice. Din această zi, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la solstiţiul de iarnă.

13 octombrie – Planeta Marte la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Marte va străluci de 7 ori mai puternic decât Saturn şi de 17 ori mai puternic decât steaua Antares, fiind vizibilă de pe Terra toată noaptea

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20); Terra trece prin marginea exterioară a norului de particule din coada cometei 1/P Halley.

31 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea) și Luna albastră. Uranus se află cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare. Planeta albastru – verzui va fi mai luminoasă decât în orice altă perioadă a anului. Termenul de „Lună albastră” este folosit atunci când avem două luni pline în decursul aceleeaşi luni

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15); Pământul trece prin traiectoria prafului cosmic lăsat în urmă de cometa Tempel-Tuttle; meteorii vor cădea cu viteză de 71 km/s

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 120); provin din asteroidul 3200 Phaeton

21 decembrie – Solstiţiul de iarnă, ora 12.02; începutul iernii astronomice

21 decembrie – Planetele Jupiter şi Saturn în conjuncţie (seara); Evenimentul nu a mai avut loc din anul 2000; cele două planete luminoase vor apărea la un arc de numai 7 minute una de cealaltă, pe cerul nopţii, vor părea o planetă dublă luminoasă.

surse: agerpres.ro, astrobarlad.wordpress.com