Experţi în patrimoniu susţin proiectul minier de la Roşia Montană

Experţi independenţi în materie de patrimoniu şi-au manifestat susţinerea faţă de proiectul minier de la Roşia Montană cu prilejul lansării raportului „Patrimoniul cultural din Rosia Montană – Stare de fapt si perspective reale” ce a avut loc la Bucureşti. Aceştia au opinat că bunuri valoroase vor fi pierdute definitiv dacă această investiţie propusă de RMGC nu se va concretiza.

„Cel mai rău scenariu pentru patrimoniul din Roşia Montană este ca lucrurile să rămână aşa cum sunt acum. Dacă nu se intervine, obiective valoroase de patrimoniu vor fi definitiv pierdute. Soluţia pentru această localitate este să păstrăm bunurile de patrimoniu reprezentative şi utile, dar fără investiţia propusă de RMGC, patrimoniul de la Roşia Montană este în real pericol de dispariţie”, a declarat acad. Ioan Aurel Pop, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universitătii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, membru al Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM), cu această ocazie.

Părerea academicianului a fost susţinută şi de fostul ministru al Culturii, Răzvan Theodorescu: „La Roşia Montană s-a desfăşurat, cu finanţarea companiei miniere, cel mai vast program de cercetare arheologică din România. Ca fost ministru al Culturii, vă pot spune că statul nu ar fi putut niciodată să susţină un astfel de program. Activitatea grupului este în spiritul Academiei Române, care susţine prezervarea patrimoniului. Visăm la restaurarea acestuia şi la un turism cultural modern, capabil să susţină comunitatea pe termen lung”, admite acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual al Acadamiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de
Studii Sud-Est Europene (UNESCO).

Raportul de 300 de pagini îşi propune să devină o referinţă în ceea ce priveşte patrimoniul din Roşia Montană. Rezultat al cercetărilor GIMPCRM efectuate timp de şase luni, cercetări care au analizat aspecte arhitectonice, arheologice, istorice, etnologice şi industriale, raportul ia în calcul atât studiile realizate anterior de experţi internaţionali, cât şi punctele de vedere cu privire la Roşia Montană exprimate de o serie de alţi specialişti, conturând astfel o analiză realistă şi obiectivă a patrimoniului din Roşia Montană.

Conform raportului, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural de la Roşia Montană sunt posibile doar în condiţiiile
dezvoltării economice a zonei, prin intermediul proiectului minier. Experţii au ajuns la această concluzie după ce au analizat cu
atenţie toate variantele care au fost discutate în spaţiul public pentru salvarea patrimoniului cultural de la Roşia Montană.

În acest context, membrii GIMPCRM şi-au exprimat solidaritatea cu membrii Comisiei Naţionale de Arheologie şi cu decizia Ministrului
Culturii şi Patrimoniului Naţional de a acorda certificatul de descărcare arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, decizie pe
care o consideră pe deplin întemeiată din punct de vedere ştiinţific.

Specialiştii consideră că restaurarea este un prim pas esenţial către asigurarea premiselor dezvoltării localităţii pe termen lung şi după încheierea proiectului industrial.