FOTO | Operații pe creier în Neolitic, practici magico-religioase, leacuri antice și moderne, prezentate într-o expoziție la Muzeul Unirii

Cea mai veche operație pe creier efectuată în epoca neolitică și descoperită pe teritoriul județului Alba, ritualurile magico-religioase practicate de marii preoți daci cu plante halucinogene, instrumente medicale antice, rețete romane pentru diverse boli, primele atestări ale unei farmacii, atelier stomatologic în județul Alba sau interesul preoților în starea de sănătate a populației sunt elementele principală care compun expoziția „Sub zodia tămăduirii”, o sinteză a două milenii de medicină pe teritoriul județului Alba, vernisată miercuri la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

Expoziția „Sub zodia tămăduirii” a fost prezentată de către directorul Muzeului Național al Unirii, Gabriel Rustoiu, muzeograful Gabriela Mircea și cercetătoarea Ioana Rustoiu. Aceasta conține elemente din cele mai veci timpuri (mileniul 3 î. Hr.) până în perioada postbelică.

Craniu cu trepanație din anii 2700 î. Hr, descoperit la Livezile

Într-unul dintre cuburile expoziției este prezentat un craniu cu trepanație de la Livezile, din perioada 2700 – 2500 î. Hr. Cea mai veche operație pe creier efectuată în neolitic și descoperită în județul Alba a fost făcută cu o lamă de silex și are o lungime de aproape 11 cm. În urma analizelor s-a descoperit că pacientul a supraviețuit cel puțin un an după intervenție. Operația s-a făcut sub anestezie, cu plante halucinogene.

Practici magico-religioase la daci

Dacii cunoșteau foarte bine plantele medicinale și puterilor lor. Cel mai mare preot îi introducea pe discipoli în tainele medicinei. La sfârșitul secolului I d. Hr. apar și medicii romani. Din expoziție fac parte truse de instrumente chirurgicale descoperite la Sarmisegetuza și la Piatra Craivei și recipiente în formă de bulb de mac pentru prepararea substanțelor potrivite pentru inducerea în stări de transă pentru cei care sufereau intervenții chirurgicale, a povestit Gabriel Rustoiu.

Medicină în epoca romană în Alba

În epoca romană, medicina se practica în tempele dedicate lui Esculap și Higiei. Un astfel de templu cu inscripții realizate de medici a fost descoperit în zona Cetății. „Avem și o ștampilă a unui medic oculist, în care sunt descrise patru rețete de picături pentru ochi, pentru diferite stadii de conjuctivită. Instrumentele medicale din această perioadă sunt mult mai ample, avem bisturie, spatule, ace, biberoane de sticlă pentru bebelușii care nu mai puteau fi alăptați la sân”, a mai spus Rustoiu.

Prima farmacie din Alba exista la jumătatea secolului al XVII-lea

Potrivit muzeografului Gabriela Mircea, prima farmacie din județul Alba este cunoscută de la jumătatea secolului al XVII-lea, însă, oficial, documentele atestă existența unei farmacii un secol mai târziu: „Avem atestări de medici foarte, foarte vechi în județul Alba. Ei erau certificați în Transilvania cu numele de physicus. Este puțin probabil ca Alba Iulia, mai ales după ce a fost capitală, să nu fi avut numeroși medici locali și chiar farmacii. Se știe că o farmacie a existat în timpul lui Gheorghe Racozi II, la jumătatea secolului al XVII-lea, dar la jumătatea secolului al XVIII-lea, este atestată documentar prima farmacie din Alba Iulia, în 1751-1752”.

Prima farmacistă, la Teiuș. Primele stomatoloage, la Abrud

„Printr-o cercetare dificilă făcută în teren, a fost reconstituit istoricul farmaciei contemporane din Teiuș și destinul plin de încercări al vieții farmacistei Victoria Mitrea, născută Neagoe, din celebra familie Neagoe de Stremț.

Din arhiva Valentinei Achim din Alba Iulia, am reușit să reconstituim ceva din destinul primei femei stomatolog activă în Abrud, la sfârșitul secolului al XIX-lea, Vilma Pap. Fiica ei, Iudita, fost tehnician dentar, a devenit celebră înainte de 1918, având un cult pentru Avram Iancu și a refuzat să cânte imnul oficial al vremii respective, condiționând de cântarea unei melodii de-a lui Iancu, motiv pentru care a fost exmatriculată din toate școlile din județ. Lucra împreună cu mama ei în atelierul stomatologic din Abrud. S-a căsătorit cu Traian Achim, profesor la Liceul Mihai Viteazul din Alba Iulia. În expoziție este prezentat și un desen realizat de Traian Achim”, a povestit Gabriela Mircea.

Medicina și Biserica: Era nevoie de credincioși sănătoși care să poată munci să-și plătească daniile

În acea perioadă, Biserica avea un interes direct în sănătatea populației: era nevoie de credincioși puternici, care să muncească pentru a-și plăti dările. „Preoților li se cerea să anunțe epidemiile, să controleze sănătatea credincioșilor, dintr-o rațiune clară și de înțeles pentru acea vreme: trebuia să aibă credincioși sănătoși, care să poată munci pentru ei. În cazul în care izbucnea o epidemie lipicioasă, ei erau obligați să verifice starea copiilor la clasă, să anunțe medicul dacă li se părea ceva suspect. Se verifica curățenia, dacă erau sălile aerisite, dacă învățătorul era sănătos. Au fost cazuri de învățători tuberculoși, care au fost dați afară din învățământ, pentru că îmbolnăveau copiii”, a spus Ioana Rustoiu.

Părinți îndemnați de preoți să își ducă pruncii la medic, la „bubat”

Preoții îi trimiteau pe părinți cu copiii vaccinare, care se numea atunci la „altuit”, sau la „bubat”. În registrele de stare civilă apare și o rubrică în care se trecea dacă pruncul a fost „altuit” sau nu. Mortalitatea infantilă fiind foarte ridicată, preotul trebuia să îi convingă pe părinți să își vaccineze copiii. Tot preoții îi convingeau pe credincioși să meargă la medic sau să apeleze la moașe calificate”, a mai povestit Ioana Rustoiu.

Raport ginecologic din 1882, necesar în procesul de divorț

Din expoziție face parte și Raportul unui medic arhidiecezan de la Blaj, realizat în urma unui control ginecologic efectuat asupra unei femei pe nume Amalia Grama în 8 februarie 1882, ale cărui rezultate constau în desfășurarea procesului de divorț. Soții acuzau femeile de tot felul de defecte pentru a avea motiv de divorț și atunci ele erau controlate de medici, de cele mai multe ori femei. În cazul în care soțul insinua, la divorț, că ea „nu e femeie”, medicul întocmea acest raport, și se decidea dacă se putea continua căsnicia sau nu.

Săptămâna igienei în anii 1940

Pentru că foarte multe boli erau cauzate de lipsa de igienă, se organiza, în colaborare cu preoții, Săptămâna Igienei. Preotul era parte din echipa medicală și avea rolul de a merge din casă în casă pentru a verifica dacă este curat, dacă oamenii și-au spălat rufele, etc. Săptămâna Igienei este atestată și în ziare ca fiind un succes, iar la un moment dat, se organiza în fiecare lună. Româncele erau acuzate că nu știu să gătească, să combine alimentele, se găseau tot felul de acuze pentru îmbolnăvirea populației.

Reclame în ziare, la medicamente bune la toate bolile

După ce biserica a pierdut din influență în domeniul medicinei, acest domeniu a fost preluat cu forță, de ziare. Reclame la cabinete medicale, anunțuri despre „bubat”, rețete la tot felul de boli, știri medicale, sunt doar câteva dintre informațiile ce se făceau publice prin presă. „Se făceau reclame la medicamente bune la toate bolile, medicamente care vindecau durerile de dinți, de spate, tot felul de alte boli. Reclama era la același medicament, se schimbau doar indicațiile terapeutice”, a spus Ioana Rustoiu.

Între popular și științific, medicina ocupa un loc special în ziarele vremii. Pentru că leacurile băbești erau mult mai populare decât cele ale medicinei tradiționale, ziarele au început să publice rețete bazate pe plante medicinale, atestate de profesorii de biologie. Se scria despre sinucideri, nașteri ciudate, medicamente.

Expoziția „Sub zodia tămăduirii” a fost realizată la inițiativa soților Gabriel și Ioana Rustoiu și reprezintă o premieră de cercetare în zonă. Aceasta poate fi vizitată gratuit până în data de 31 ianuarie 2014.

Vedeți mai jos câteva fotografii: