Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Salvamontiștii din Alba au început verificarea și refacerea traseelor turistice din județ. Semnificația marcajelor


Publicat

Salvamontiștii din Alba au început acțiunile de verificare și refacere a traseelor turistice din județ.

La Cheile Râmețului, de exemplu, au fost înlocuite cablurile cu lanț, pe traseul cruce albastră și urmează aceeași operațiune și e zona cu triunghi albastru.

Vezi și TRASEE turistice spectaculoase în județul Alba. Unde poți descoperi minunății ale naturii sălbatice

Marcajele montane sunt plasate la începutul unui traseu, atunci când se intersectează două sau mai multe trasee, pe cele mai importante vârfuri sau în zone unde se găsesc obiective turistice. Ele sunt amplasate pe copaci, stânci, stâlpi, pietre sau tăblițe speciale.

Sunt importante pentru că indică locul în care se află un turist, altitudinea, sezonul, cât timp mai are de parcurs până la următorul reper, dar şi gradul de dificultate al traseului.

Marcajele traseelor:

BA – Bandă Albastră

BG – Bandă Galbenă

BR – Bandă Roșie

CA – Cruce Albastră

CG – Cruce Galbenă

CR – Cruce Roșie

TA – Triunghi Albastru

TG – Triunghi Galben

TR – Triunghi Roșu

PA – Punct Albastru

PG – Punct Galben

PR – Punct Roșu

Banda verticală marchează traseul principal, de regulă sunt trasee de creastă.

Crucea marchează un traseu de legătură cu traseul principal.

Punctul și triunghiul apar în locurile cu poteci ce vin de pe văi și marchează traseele secundare

Punct cu cercuri duble – traseu ce merge în cerc, traseu dus-întors

Triunghi sau punct în cerc alb – traseu secundar

Culorile marchează importanța traseelor

Pe indicatoare aflate la intrările și ieșirile de pe traseu puteți găsi următoarele litere, care semnifică:

A – pericol de avalanșă

C – cornișe pe traseu

D – dificultăți alpine (pasaje, săritori)

M – condiții meteo ce pot influența substanțial parcursul

O – orientare dificilă

P – pantă mare și alunecoasă

H – limita dintre două ocoale silvice

Pătratul roşu şi albastru marchează ariile naturale protejate.

Pătratul în carou galben-negru marchează zone cu pericolul de avalanşă.

Traseele montane sunt clasificate după 4 criterii:

Timpul de mers (exprimat în ore şi minute) – pe teren plat sau pante mici 4 km/h – urcuş, pe o potecă bătătorită de la 350 m diferenţă de nivel/h – urcuş pe o poteca mai puţin bătătorită de la 250 m diferenţă de nivel/h – coborâre pe o poteca bătătorită de la 450 m diferenţă de nivel/h – coborâre pe o portecă mai puţin bătătorită de la 400 m diferenţă de nivel/h

Sezonalitatea – trasee de toamnă şi primăvaăa, de vară şi de iarnă; unele trasee sunt închise în anumite perioade ale anului şi este bine să nu va aventuraţi acolo.

Gradul de dificultate – grad mic de dificultate – durează aprox. 3-6 h, diferenţă de nivel este între 300-700 m şi efortul fizic este redus – grad mediu de dificultate – durează 4-8 h, diferenţă de nivel este între 500-1 000 m şi efortul fizic depus este considerabil, însă se poate urcă şi în lipsă unei condiţii fizice deosebite – grad mare de dificultate – durează 5-9 h, diferenţă de nivel este între 800-1 500 m, efortul fizic este sporit şi aveţi nevoie de ceva antrenament înainte, pentru că urcuşul este continuu şi abrupt

Nivelul de echipare – cu echipament sportiv obişnuit – cu echipament sportiv special (polare, ghete sau bocanci de munte, geci, beţe de trekking) – cu echipament sportiv foarte complex (bocanci speciali, crampoane, pioleţi, scripeţi, hamuri, carabiniere, espadrile)

Zece sfaturi Salvamont pentru turiștii care se deplasează pe trasee montane în sezonul de vară:

1. Înainte de plecare, informați-vă despre: traseul pe care doriți să-l parcurgeți și gradul de dificultate al acestuia, starea vremii și programul de funcționare al cabanelor.

2. Plecați pe munte cu echipament adecvat pentru traseul ales și cu harta zonei. Nu uitați să puneți în rucsac lanternă cu baterii de schimb, telefonul mobil, busola și trusa de prim-ajutor medical.

3. Evitați să plecați singur la drum! Anunțați la plecare cabanierul sau Salvamont asupra traseului pe care doriți să îl urmați.

4. Alegeți traseele în funcție de pregătirea fizică și psihică a celui mai slab din grup.

5. Folosiți doar traseele marcate, urmărind marcajele și indicatoarele de traseu.

6. În cazul apariției dificultăților pe traseu sau a înrăutățirii vremii, retrageți-vă la cea mai apropiată cabană.

7. Nu consumați băuturi alcoolice înainte și în timpul drumețiilor.

8. Nu deteriorați amenajările turistice, marcajele si indicatoarele. Respectați monumentele naturii și ariile naturale protejate. Nu aruncați deșeuri în zona montană. Nu faceți focul în pădure și pe pășunile alpine.

9. În caz de accident, reacționați prompt și eficient pentru a proteja și asigura accidentatul. Sunați la Dispeceratul Național Salvamont, la numărul de telefon 0Salvamont (0725826668), specificând următoarele: numele dumneavoastră, locația montană, ce s-a întâmplat, câte persoane au nevoie de ajutor, când s-a produs accidentul și locul unde se găsesc persoanele accidentate.

10. În caz de rătăcire, păstrați unitatea grupului. Rămâneți treji și conștienți, mișcați-vă pe loc pentru a preveni hipotermia și nu consumați alcool. Anunțați Dispeceratul Național Salvamont.

Traseele turistice din județul Alba

Traseele turistice din județul Alba suferă aproape în fiecare an modificări în funcție de dezvoltarea turistică a unor zone sau a unor unități administrativ-teritoriale. În vederea omologării lor este necesară actualizarea listei traseelor turistice în funcție de traseele nou apărute sau în funcție de modificările efectuate la traseele existente.

Mai jos, lista traseelor turistice propuse pentru omologare înainte de pandemie, acum doi ani:

LISTA – 85 de trasee turistice propuse pentru omologare:

1.. Munții Bihorului (PR) Albac (Centrul de Informare Turistică) – Fața Albacului – Refugiul Turistic Sohodol – Roșești -Valea Starpa – Cheile Albacului – Deve – Albac (Centrul de Informare Turistică)

2. Munții Bihorului (BA) Arieșeni – Valea Cepelor – Vf. Curcurbăta Mare

3. Munții Bihorului (CR) Gârda de Sus – Valea Gârda – Cătunul Munună – Cătunul Ghețar (Ghețarul Scărișoara)

4. Munții Bihorului (PG) Arieșeni (sat Vanvucești) – Cascada Vârciorog

5. Munții Bihorului (BG) Albac – Sohodol – Rosești – Costești – Preluca – Moara lui Ivan

6. Munții Bihorului (TR) Arieșeni – Dealul Arsuri – Valea Gârda Seacă – Ghețarul de la Scărișoara

7. Munții Bihorului (PG) Gura Văii Iarba Rea – Valea Iarba Rea (V. Dizditu) – Sat Biharia (Iarba Rea) – Sat Lupești – Sat Sucești – Valea Iarba Rea (V. Dizditu)

8. Munții Bihorului (PA) Gârda de Sus (centru) – Cheile Ordâncușii – Sat Prelucă – Gârda de Sus

9. Munții Bihorului (PR) Sat Ghețar – Sat Hănășești – Sat Dealu Frumos – Sat Ghețar

10. Munții Bihorului (PA) Valea Gârda Seacă – Izbucul Tăuz

11. Munții Bihorului (PR) Valea Arieșului – sat Galbena – Valea Cepelor – sat Pătrăhăițești – Cascada Pătrăhăițești – sat Ștei Arieșeni – Arieșeni

12. Munții Bihorului (TR) Albac – Sat După Pleșe – DN75

13. Munții Bihorului (TA) Sat Fața (comuna Albac) – Sat Sohodol – Peștera de Lapte

14. Munții Bihorului (PA) DN75 – Valea Stearpă – Peștera de Lapte

15. Munții Bihorului (TR) Albac – sat Fața – Sat Sohodol – Sat Roșești – Sat Fericet – Sat Măncești – Horea

16. Munții Bihorului (PA) Pasul Buceș Vulcan – sat Vulcan – Vf. Vulcan – sat Vulcan (Circuitul Vârfului Vulcan)

17. Munții Bihorului (PR) Pasul Buceș Vulcan – sat Vulcan – Platoul Vulcan – sat Vulcan (Circuitul Mic)

18. Munții Bihorului (CA) Acces Poiana între Vulcani (Platoul Mic)

19. Munții Bihorului (TG) sat Vulcan – sat Blăjeni – Dealul Cârstii – sat Vulcan (Cicuitul Mare)

20. Munții Bihorului (BR) Șaua Ursoaia – Poiana Mărșoaia – Vf. Clujului – Poiana Călineasa

21 Munții Bihorului (CR) Cheile Mândrului – sat Runc – intersecție marcaj BG

22 Munții Bihorului (PA) Circuitul Cascadei Pişoaia Vidrei (Sat Nemeşi – Sat Dosu Luncii – Sat Hărăşti – Sub Vf. Ştruţu – Sub Vârful Padeş – Sat Mărteşti – Sat Nemeşi)

23. Munții Bihorului (PR) Comuna Vidra (DJ 762 ) – Sat Nemeşi – Cascada Pişoaia Vidrei

24. Munții Bihorului (TR) Intersectie BR – Sat Valea Verde – Sat Luminești – Sat Băi – Cascada Pișoaia Albii

25. Munții Bihorului (TR) Arieșeni – Valea Cobleș – Sat Cobleș – Intersecția cu traseul bandă roșie

26. Munții Șureanu (BA) Pasul Tărtărău – Vârful lui Pătru – Curmătura Șureanu – Cabana Șureanu – Șaua Comărnicel – Șaua Șinca

27. Munții Șureanu (CR) Mănăstirea Oașa – Luncile Prigoanei – Poarta Raiului– Centrul de Vizitare „Frumoasa” – Iezerul Șureanu

28. Munții Șureanu (PA) Poarta Raiului – Curmătura Prisaca – Râul Mare – Poarta Raiului

29. Munții Șureanu (TR) Cugir (Prihodiște) – Cabana Prislop – Vârful Scârna Șaua Șinca – Vârful Comărnicelul – lângă Cabana Șureanu Domeniul Schiabil Șureanu

În loc de PR Șaua Șinca – Curmătura Lupșei – Cabana Prislop – Cugir

30. Munții Șureanu (PR) Cugir (Prihodiște) -Vârful Tomatec – Cabana Prislop – Vârful Lupșa – Vârful Paltinul – sub Vârful Răchita – Bocșitura – Dealul Prisăcii – Cugir (Prihodiște)

31. Munții Șureanu (CR) Căpâlna (DN67C) – Cetatea Căpâlna

În loc de TG Centrul de Vizitare „Frumoasa” (Poarta Raiului) – Lacul Iezerul Șureanu

32. Munții Șureanu (TA) Castrul roman (de la Șugag – Vârful lui Pătru) – Centrul de Vizitare „Frumoasa” – Poarta Raiului – Prisaca – Vârful Comanului – Curmătura – Cărări – Dealul Crucii – Pleși – Cetatea Căpâlna

În loc de CA Centrul de Vizitare „Frumoasa” (Poarta Raiului) – Vârful lui Pătru

33. Munții Metaliferi (TR) Tăuți (DN74) – Cetatea Tăuț

34. Munții Metaliferi (CR) Zlatna – Cib – Cheile Cibului – Ardeu – sat Mada – Geoagiu Băi

35. Munții Metaliferi (TR) Cheile Cibului – Cheile Glodului – Izvorul Tămăduirii – sat Ardeu

36 Munții Metaliferi (CR) Bucium Șasa – Detunata Goală – Roșia Montană

37 Munții Metaliferi (PA) Circuitul Tărilor (Roșia Montană)

38 Munții Metaliferi (PR) Circuitul Monumentelor Naturii (Roșia Montană)

39 Munții Metaliferi (TA) Roșia Montană – sat Văleni – Valea Abruzelului – Dealul Frasin – Popasul Fefeleaga (Detunata Goală)

40 Munții Metaliferi (TR) Circuitul Văii Corna

41 Gilăului – Muntele Mare (CR) Stațiunea Muntele Băișorii – Șesul Cald – sub Vârful Muntele Mare – Vârful Neteda – Vârful La Dube – Culmea Șerboiu – Lupșa

42 Gilăului – Muntele Mare (CA) Stațiunea Muntele Băișorii – Crucea Clencii – Știolne – Rezervația Scărița Belioara – Cheile Runcului – Runc

43 Gilăului-Muntele Mare (PR) Circuitul Rezervației Scărița Belioara

44 Gilăului-Muntele Mare (CR) Schitul Poșaga – Belioara – La Măteoaie – Șaua La Răscruce

45 Gilăului-Muntele Mare (TA) Runc – Cheile Pociovaliștei – Poiana Cornu Pietrei – Vârful Scărița – Rezervația Scărița Belioara

46 Gilăului-Muntele Mare (TR) Lunca Arieșului – sub. Vf. Măgura – Vârful Vulturese – Poiana Cornu Pietrei – Rezervația Scărița Belioara

47 Gilăului-Muntele Mare (BR) Muntele Mare – sub Vârful Piatra Groșilor – Poiana Balomireasa – Șaua Steaua – Șaua Petreasa – Șaua Ursoaia

48 Gilăului-Muntele Mare (CA) Horea – Pătrușești – Sub Vârful Colțăul Vârfului – Memorial victime accident aviatic

49 Gilăului-Muntele Mare (PR) Cabana Podina – Pășunea Podireea – Dealul Coachii (Vf. Petreasa) – Vârful Pietroasa – Câmpul lui Seștină – Cabana Podina

50 Munții Trascău (BR) Segment 1: Tureni – Dealul Petridului – Cheile Turzii – Mănăstirea Petridului – Valea Arieșului – Moldovenești – Piatra Secuiului – Rimetea

51 Munții Trascău (BR) Segment 2: Rimetea – Izvorul Rimetea – Pârâul Muntelui – Platoul Bedeleu – Florești – Valea Uzei – Cabana Râmeț

52 Munții Trascău (BR) Segment 3: Cabana Râmeț – Cheile Mânăstirii – Fața Pietrii – Răicani -Valea Galda – lângă Piatra Bulzului – lângă Piatra Craivii – Vârful Sfredelașu – Dealu Hulmurilor – Platoul Ciumerna

53 Munții Trascău (BR) Segment 4: Platoul Ciumerna – lângă Vârful Muncelului – Pădurea Mlaca – Poiana cu Narcise de la Negrileasa – Dealul Boteșului – Dâmbul Arsurilor – Pasul Bucium

54 Munții Trascău (BR) Segment 5: Pasul Bucium – lângă Vârful Brădișoru – Pasul Buceș Vulcan

55 Munții Trascău (BR) Segment 6: Pasul Buceș Vulcan – Piatra Sohodol – sub Vârful Chiuzu – Sat Luminești – Sat Băi – Sat Hărăşti – sub Vârful Padeșului – Dealul Crișului – Dealul Certeze – Muntele Găina Cruce

56 Munții Trascău (TR) Lunca Arieșului – Poiana Șipote – Peștera Huda lui Papară

57 Munții Trascău (BG) Sălciua de Jos – Platoul Bedeleu – Cheile Vălișoarei (Aiudului)

58 Munții Trascău (CR) Sălciua de Jos – Poiana Șipote – Peștera Poarta Zmeilor – Platoul Bedeleu – Cheile Plaiului – Izvoarele

59 Munții Trascău (BA) Colțești – Cheile Siloșului – Platoul Bedeleu – Vânătările Ponorului

60 Munții Trascău (CG) Rimetea – Vârful Ugerului – Lunca Arieșului

61 Munții Trascău (TA) Rimetea (DJ107M) – Fânațu Mare – sub Colții Trascăului

62 Munții Trascău (CA) Rimetea – Vârful Piatra Secuiului – Colțești – Pârâul Muntelui – Vidolm

63 Munții Trascău (PA) Intersecție BR-TA – Vf. Piatra Craivii

64 Munții Trascău (TA) Colțești – Cetatea Trascăului (Cetatea Colțești)

65 Munții Trascău (PR) Circuit Cheile Vălișoarei (Aiudului) – versantul drept

66 Munții Trascău (PR) Circuit Cheile Vălișoarei (Aiudului) – versantul stâng

67 Munții Trascău (CA) Poiana Aiudului – La Găvane – Șaua Data – Cheile Vălișoarei (Aiudului)

68 Munții Trascău (CA) Cabana Râmeț – Cheile Râmețului (prin apă) – Cheia – Brădești – Valea Poienii – Sub Piatră – Sălciua de Jos

69 Munții Trascău (TA) Cabana Râmeț – Cheile Râmețului (pe Brâna Caprei) – Cheia – Boțani – Dealul Geoagiului – Modolești – Întregalde

70 Munții Trascău (CG) Cabana Râmeț – Tecșești – Poiana cu Narcise de la Tecșești – Cheile Întregalde – Modolești – Întregalde – Necrilești – Platoul Ciumerna – Iezerul Ighiel

71 Munții Trascău (CG) Iezerul Ighiel – Lunca Ampoiței – Cheile Ampoiței –  Dealul Măcinului – Piatra Boului- Gura Ampoiței

În loc de Iezerul Ighiel – Lunca Ampoiței – Cheile Ampoiței – Vf. Pripoarelor – Dealul Maciului – Tăuț – Dealul Mamut – Alba Iulia

72 Munții Trascău (TR) Bucerdea Vinoasă – lângă Piatra Craivii – sub Vârful Sfredelașu – Pârâul Turcului – Întregalde – Modolești – Poiana cu Narcise de la Tecșești – Piatra Cetii – Băile Romane – Cetea

73 Munții Trascău (TA) Cricău – Pârâul Cricău – lângă Piatra Craivii

74 Munții Trascău (CA) Zlatna – lângă Vârful Dâmbău – lângă Vârful Părăginoasa – Feneșasa – Poaiana Măgurii – Valea Muntelui – Platoul Ciumerna – Iezerul Ighiel – Ighiel

75 Munții Trascău (BA) Lângă Vârful Dâmbău – Vârful Părăginoasa – Pădurea Runcului – la Dârdinaș

76 Munții Trascău (TR) Zlatna – Măgura Dudașului – Cheile Caprei

77 Munții Trascău (TA) Feneșasa – lângă Vârful Dâmbău

78 Munții Trascău (PR) Belvedere Cheile Caprei

79 Munții Trascău (PA) Deviație Colțu’ lui Blaj

80 Munții Trascău (PR) Deviație Refugiul Săruni

81 Munții Trascău (TA) Presaca Ampoiului (DN74) – Peștera Șura de Piatră

În loc de Presaca Ampoiului (DN74) – Peștera Șura de Piatră – Piatra Porumbeilor

82 Munții Metaliferi (CG) Tăuți (DN74) – Dealul Mamut -Alba Iulia (Schit)

83 Munții Șureanu (TR) Domeniul Schiabil Șureanu – Puru- Luncile Prigoanei

84 Munții Șureanu (PG) Potecu’ (Circuitul) Stânelor (Centrul de Vizitare „Frumoasa”- Stâna la Aurelia- Stâna Prisaca – Stâna Luncile Prigoanei- Stâna Puru- Castrul roman ( de la Șugag – Vârful Lui Pătru) – Stâna Aușel – Curmătura Șureanu – Centrul de Vizitare „Frumoasa”)

85 Munții Șureanu (PR) Circuitul Prigoanei (Luncile Prigoanei – Valea Prigoanei – Puru – Sașa – Luncile Prigoanei)

foto: Serviciul Public Judetean Salvamont Alba (Facebook)



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Primarul comunei Lupșa anunță că DN 75 intră în reparații, după intervenția sa la ministrul Transporturilor și la vicepremier

Publicat

Primarul comunei Lupșa din județul Alba, Radu Penciu, a anunțat că DN75, aflat într-o stare deporabilă, va intra în reparație. 

Acesta a spus că a avut o întâlnire cu ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă și cu vicepremierul Dan Barna, colegii săi de partid.

Penciu a postat de altfel o fotografie pe contul său de Facebook, în care apare împreună cu cei doi.

”Vești bune pentru locuitorii din Apuseni! DN 75 va intra în reparație!

Am avut o întâlnire de lucru cu vicepremierul Dan Barna și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, solicitând sprijin urgent pentru repararea infrastructurii rutiere din Munții Apuseni, Ministrul Cătălin Drulă m-a asigurat că, în această vară, va începe reabilitare Drumului Național 75, principala rută de acces în Munții Apuseni.

Starea deficitară a drumului este o problemă pentru toate localitățile din zonă, având un impact negativ atât asupra turismului, cât și asupra economiei locale.

Am încredere în promisiunile colegilor mei și sper ca în curând să circulăm în condiții normale pe DN 75” a scris primarul, pe contul său de Facebook.

Reparația la drumul respectiv era oricum în planurile Guvernului.

Un sector în lungime de 50 de kilometri din drumul național DN 75, care trece prin orașul Baia de Arieș și comunele Bistra, Lupșa, Sălciua, Poșaga și Ocoliș din Munții Apuseni, va fi asfaltat printr-o investiție de peste 17,8 milioane de lei.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a lansat în data de 11 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru executarea de covoare asfaltice la cald, cu mixtură asfaltică tip BA16 de 6 cm, cu frezare, pe drumul național DN 74, între km 85+000 și km 135+000.

Detalii despre ”marea asfaltare din Apuseni” puteți citi AICI.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

RUSALII 2021: Pogorârea Sfântului Duh, sărbătoare importantă pentru români. OPT lucruri pe care NU trebuie sa le faci

Publicat

La 50 de zile după Sărbătoarea Sfintelor Paști, în fiecare an, creștini ortodocși sărbătoresc Rusaliile. În acest an, sărbătoarea este în zilele de 20 și 21 iunie (când este Pogorârea Sfântului Duh).

Rusaliile (din latina vulgară – în napolitană se folosește „Pasca rusata” (Paștele trandafirilor) iar în aromână „Arusaľi” ), cunoscute și drept Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh / Sfântului Spirit reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști.

Vezi și Mesaje, Felicitări, Urări și SMS-uri de Rusalii pentru cei dragi. Ce nume se sărbătoresc cu acest prilej

În 2021, Rusaliile se sărbătoresc de către creștinii ortodocși în  20 și 21 iunie. 

De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

Vezi și Ce se mănâncă de Rusalii. Rețetă de sărmăluțe în foi de viță cu iaurt acrișor sau smântână, pentru o zi sfântă în familie

Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret.

Se spune că dacă ai conflicte în aceste zile de sărbătoare, vei avea probleme de sănătate.

Ce nu ai voie să faci de Rusalii

Rusalii 2021: sărbătoare importantă pentru credincioși fiind cunoscută și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh.

Rusalii provine din latinescul “rosalia”, care semnifică sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă în același timp și fetele împăratului Rusalim, despre care se spune că aveau puteri magice și seduceau oamenii.

De asemenea, se spunea că acestea îi pedepsea pe cei care nu credeau în puterile lor.

Se mai spune că Rusaliile sunt spiritul morților care, după ce sufeletele lor au părăsit mormintele la Joimari și au petrecut Paștile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ.

Creștin ortodocșii susțin că de Rusalii există o serie de superstiții, pe lângă obiceiurile tradiționale.

Opt lucruri pe care nu trebuie să le faci sub nicio formă de Rusalii:

  • Nu este bine să mergi la câmp, se spune că ielele te pot prinde și pedepsi
  • Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii și întunecate, pentru că te poți întâlni cu spiritele rele
  • Nu se lucrează de Rusalii, pentru că cei care lucrează vor fi pedepsiți de Iele, deoarece nu cinstesc și nu prețuiesc ziua cum trebuie
    9 săptămâni de la Rusalii,
  • Nu se vor culege ierburi de leac
  • Nu este bine să te cerți de Rusalii, pentru că vei avea probleme de sanatate
  • Să nu mergi „la scaldă” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!
  • Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casa.
  • Dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviți să faci aceste lucruri.

Rusalii-  de ce sărbătoarea este întotdeauna duminica

Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh.

Ulterior, sărbătoarea a fost separată, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.

Sărbătoarea cade întotdeauna duminica, la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşte.

Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceştia.

Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci.

Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă învăţătura Mântuitorului în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine.

Apoi, apostolii au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor şi aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi.

Citește și De unde vine cuvântul Rusalii şi care e legătura cu RUSALKA şi Rusia. Se sărbătoresc în fiecare an la 50 de zile de la Paşte

Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de „suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate creştină.

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor.

Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor.

În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite, pentru vii.

Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh

Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt mai este cunoscută ca Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor.

Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una dintre zilele de pomenire a morţilor.

În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor.

În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.

Întrucât Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi, sărbătoarea Rusaliilor având astfel două zile.

Rusaliile în credința populară

În credinţa populară, Rusaliile reprezintă spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase.

Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească.

Boala seamană, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.

Tradiţii şi obiceiuri de Rusalii

De Rusalii, se leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta.

În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. 

Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor.

Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.

În ziua de Rusalii, creștinii ortodocși respectă o mulțime de tradiții, iar printre acestea se numără numitul udatul nevestelor, care se practică în Ardeal. Se spune că acestea trebuie stropite cu apă pentru a fi sănătoase tot restul anului.

Tradiții de Rusalii – Împănatul boului și Udatul nevestelor

O altă tradiție de Rusalii poartă numele de Împănatul boului. Mai mulți credincioși defilează pe ulitele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu mai multe ornamente din flori.

Preotul trebuie să-l sfințească când oamenii ajung în fața bisericii, după care îi va cinsti pe aceștia cu băutură.

Boul va fi eliberat, iar o fată va trebui să-l stăpânească, după care să ocolească masa de trei ori. Potrivit tradiției, tânăra se va căsători anul următor.

În Oltenia, cel mai popular obicei este Dansul Călușarilor, care este considerat a fi un joc tămăduitor, aducător de noroc și de sănătate.

În a doua zi de Rusalii, călușarii, grupați în cete de 7-8, vor porni să colinde din casă în casă, pentru a alunga spiritele rele.

În unele regiuni, oamenii își împodobesc gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop, pentru ca răul și boala să fie alungate.

Se crede că teiul apără gospodăriile de grindină sau de duhurile rele.

În tradiția populară se spune că ramurile de soc, tei sau mure, folosesc ca leacuri pentru tot restul anului.

Tot de Rusalii, în unele regiuni se dansează „Jocul Căluşarilor”. Astfel, se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.

În unele zone, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.

Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a le spori laptele.

Tot de Rusalii, în Ardeal există obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”, când femeile sunt stropite cu apă pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.

În anumite zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos atunci toată vara va fi frumoasă şi rodnică.

Superstiţii de Rusalii

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua.

Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice – umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele.

De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.

De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.

Ce este bine să faci de Rusalii

Ca să nu se supere Rusaliile – nişte fiinţe fantastice care, potrivit credinţelor populare precreştine, umblă prin văzduh şi îi pocnesc pe cei ce nu le respectă ziua, credincioşii duc la biserică ramuri verzi de nuc sau de tei, plante despre care se crede că alungă spiritele rele.

Păstrate peste vară, rămurelele apără ogorul şi gospodăria de furtunile şi grindina ce s-ar putea abate asupra lor.

Şi la porţi, şi la intrarea în casă se arborează ramuri verzi de nuc sau de tei, pentru a le păzi de rele.

În unele locuri, femeile stau în răspântii, cu ştergare şi vase mari cu apă, în care pun frunze de nuc şi spală picioarele trecătorilor.

Rusaliile, zile libere în România şi în alte ţări

Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Ţările de Jos, în unele cantoane din Elveţia, în Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria şi Togo.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Se pot recupera în weekend, orele nedormite în timpul săptămânii? Efectele somnului asupra creierului și sănătății

Publicat

Se pot recupera în weekend, orele nedormite în timpul săptămânii? Expertul în somn, profesor de neuroștiință și autor al cărții „De ce dormim?”, dr. Mathew Walker, modul în care somnul este benefic pentru creierul și sănătatea noastră și ce se întâmplă dacă nu dormim suficient.

Un articol din sciencefocus.com, citat de universul.net, arată o serie de efecte neașteptate ale modului în care ne raportăm la somn.

Se pot recupera în weekend, orele nedormite în timpul săptămânii?

Să spunem că te privez de somn timp de 1 noapte (8 ore) în cadrul unui experiment la Centrul de Știință a Somnului Uman.

Apoi îți ofer tot somnul de recuperare pe care-l dorești, în cea de-a doua și chiar cea de-a treia noapte. Chiar dacă vei dormi mai mult în aceste două nopți, nu vei recupera  somnul pierdut.

Recuperezi mai puțin de 50% din somnul celor 8 ore.

În concluzie, vei fi mereu restant. Cu alte cuvinte, nu poți acumula o datorie de somn în timpul unei săptămâni în speranța că vei achita acea datorie în weekend.

Indiferent cât de mult ai încerca, nu poți recupera somnul pierdut. Săptămână după săptămână, datoria de somn se adună precum dobânda la un împrumut neplătit.

De aceea, trebuie să ne gândim la somn ca la cea mai bună poliță de asigurare de viață și de sănătate pe care ne-am dori-o vreodată.

Din fericire, din punctul de vedere al recomandărilor medicale, este o poliță gratis, disponibilă, repetabilă, noapte de noapte.

Somnul este singurul lucru extrem de eficient pe care-l facem zilnic pentru a ne reseta sănătatea, creierul, întreg organismul.

Ce se întâmplă dacă dormi prea puțin?

Somnul puțin poate duce la tensiune mare, atac de cord și/sau atac vascular cerebral. Chiar și o singură oră lipsă din programul de somn poate duce, literalmente, la atac de cord.

Chiar și hormonii au de suferit din lipsa somnului. Bărbații tineri și sănătoși care dorm doar 4 ore pe noapte, timp de 4 nopți, sfârșesc prin a avea un nivel de testosteron echivalent cu cel al unei persoane cu 10 ani mai în vârstă, potrivit unui studiu publicat în 2011.

Cu alte cuvinte, somnul inadecvat, chiar și câteva nopți, va îmbătrâni un om cu peste 10 ani, din punct de vedere hormonal. Se poate vorbi de o situație similară a sănătății reproductive și a profilului hormonal al unei femei, în urma lipsei de somn.

Este o legătură strânsă între sănătatea somnului și sănătatea sistemului imunitar. Oamenii care dorm mai puțin de 7 ore pe noapte sunt aproape de trei ori mai dispuși unei infecții cu rinoviruși, sau răceală comună.

Sursă: Universul.net

Foto:Image by Free-Photos from Pixabay

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un comisar șef al IPJ Alba și un arheolog, urmăriți penal. Acuzații legate de fabricarea unui dosar de braconaj arheologic

Publicat

Un polițist din cadrul IPJ Alba este urmărit penal după ce ar fi falsificat trei documente pe care le-a folosit ca probe într-un dosar penal.

Totul a plecat de la un bărbat din Alba Iulia, acuzat de „braconaj arheologic”, care a susținut că probele administrate în dosarul său, ajunse în instanță, au fost falsificate de către organul de cercetare penală.

Acesta a fost trimis în judecată și a fost acuzat că a săpat în situri arheologice, unde a descoperit mai multe artefacte.

Bărbatul spune însă că deținea legal un detector de metale și că nu a săpat niciodată în situri arheologice ci doar în afara lor, acolo unde nu ar fi fost nici o interdicție.

Mai mult, descoperirile pe care le-a făcut au fost anunțate Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia. În plus, mai spune el, o parte dintre obiectele din dosar erau confecționate de el și nu au nici o valoare.

Polițistul urmărit penal este comisar șef și are atribuții la nivelul instituției în ceea ce privește furtul și traficul de obiecte de patrimoniu, sustrase din situri arheologice.

Alături de polițist (C.M.) mai este urmărit penal și un arheolog (P. C.) de la Muzeul Unirii din Alba Iulia.

Dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Procurorul a dispus recent începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunile de inducere în eroare a organelor judiciare, sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, fals informatic, fals intelectual și mărturie mincinoasă.

Citește și: FOTO: Un bărbat din Alba acuză autoritățile că i-au fabricat un dosar de braconaj arheologic. Cum au fost instrumentate probele

Parte vătămată în dosar este un bărbat din Alba Iulia (E. D. L.) care, pe baza probelor supectate că ar fi fost falsificate, a fost trimis în judecată pentru furt de bunuri de patrimoniu.

În 12 martie 2021, Judecătoria Alba Iulia a admis plângerea acestuia împotriva ordonanței de clasare din data de 17 aprilie 2019 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia menţinută prin ordonanța procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Judecătorul a desființat ordonanţa atacată şi a trimis cauza la procuror pentru a începe urmărirea penală în mod legal. În 11 mai 2021, procurorul la care a ajuns dosarul a dispus începerea urmăririi penale împotriva comsiarului șef și a expertului arheolog, potrivit ziare.com.

Povestea datează din noiembrie 2014, când IPJ Alba anunța reținerea a două persoane, printre care și bărbatul din Alba Iulia, pentru sustragerea a zeci de obiecte de patrimoniu (săbii, pumnale, vârfuri de lance, vârfuri de săgeţi, zăbale, fibule) din situri arheologice cum ar fi zona cetăţilor dacice de la Piatra Craivii sau Căpâlna, unde chiar şi accesul cu detectorul de metale este interzis altor persoane decât cele care desfăşoară activităţi de cercetare.

Cei doi au fost eliberați a doua zi, dar cercetările au durat până în anul 2018, când au fost trimiși în judecată.

În cazul bărbatului din Zlatna (T.G.), cauza a fost disjunsă pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor și efectuarea de oprațiuni cu articole pirotehnice, acesta fiind achitat definitiv în iunie 2020.

Pentru persoana din Alba Iulia, dosarul penal s-a judecat în faza de cameră preliminară timp de trei ani. Aceasta a aflat despre unele probe din dosar, doar la momentul înregistrării documentelor la instanță.

Astfel a descoperit că unele documente nu corespund adevărului și a contestat autenticitatea acestora. În 17 iunie 2021, Tribunalul Alba a dispus definitiv retrimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și eliminarea din dosar a probelor suspecte ca fiind falsificate.

”Constată nulitatea următoarelor înscrisuri: proces verbal de efectuare a cercetării la faţa locului din data de 02.04.2014, proces verbal de efectuare a reconstituirii din 12.11.2014, procesul verbal de efectuare a cercetării la faţa locului din data de 01.04.2014 precum şi anexele acestora.

Exclude din materialul probator înscrisurile mai sus menţionate. Dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei de către Parchetul de pe Judecătoria Alba Iulia a acestor mijloace de probă, precum şi eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă şi a redării conţinutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul nr. 261/P/2014 din data de 23.08.2018.

Măsura va fi dusă la îndeplinire de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia”, se menționează în minuta hotărârii completului de cameră preliminară de la Tribunalul Alba.

Anterior, între instanță și IPJ Alba a existat o corespondență pe tema documentelor menționate. Tribunalul a solicitat Poliției să comunice instanței numele și calitatea persoanei care a semnat procesele verbal de cercetare la fața locului din 1 și 2 aprilie 2014 și și procesul verbal de efectuare a reconstituirii din 12 noiembrie 2014, la rubrica tehnician criminalist.

IPJ a răspuns că în registrele de cercetare la fața locului ale Biroului de Investigare Tehnico-Științifică a Locului Faptei, existente în arhiva Serviciului Criminalistic, registre în care se consemnează toate deplasările efectuate de către tehnicienii și specialiștii criminaliști, ”nu au fost consemnate cele trei deplasări”.

Este vorba despre o cercetare la fața locului din data de 1 aprilie 2014 în situl arheologic Craiva din comuna Cricău, procesul verbal de cercetare din 2 aprilie 2014 care ar fi fost efectuat pe raza localității Bulbuc (situl arheologic Bulbuc) din comuna Ceru Băcăinți, respectiv reconstituirea din data de 12 noiembrie 2014, efectuată în situl arheologic cetatea dacică de la Piatra Craivii din comuna Cricău.

”Nu putem stabili cine a semnat aceste documente, puse de dumneavoastră în xerocopie la rubrica tehnician criminalist”, se menționează în adresa IPJ Alba din 4 mai 2021.

În esență, cele trei documente descriu ceea ce ar fi descoperit polițiștii în cele trei situri arheologice menționate, de unde ar fi fost sustrase bunurile de patrimoniu de către persoana inculpată și trimisă în judecată.

Faptul că în arhiva IPJ Alba nu există înregistrate aceste deplasări, lucru obligatoriu, ridică mari semne de întrebare în legătură cu autenticitatea acestora.

În cazul expertului arheolog de la Muzeul Unirii, faptele se referă la un raport de constatare muzeografică din 2017 cu referiri la bunuri ridicate de la domiciliul bărbatului din Alba Iulia apreciate, în fals, ca fiind autentice și că provin din situri arheologice și la o declarație de martor, ambele cumprinzând relatări considerate neadevărate.

Situația bărbatului

În urmă cu două zile, Tribunalul Alba a dispus anularea rechizitoriului și anularea celor 3 procese verbale de cercetare și de reconstituire falsificate, pentru care polițistul este în prezent cercetat.

Soluția pe scurt:

”În baza art.347 C.pr.pen. rap. la art.425 ind.1 alin.7 pct.2 lit.a C.pr.pen admite contestaţia formulată de inculpatul EDL împotriva încheierii penale nr.1478/CC/2019 şi a încheierii penale nr.592/CC/2020 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Alba Iulia în dosar nr.6183/176/2018/a1 şi în consecinţă: Desfiinţează în parte încheierile atacate, şi procedând la soluţionarea cauzei: În baza art.282 alin.1, 2 şi 4 rap. la art.195 alin.4 C.pr.pen. constată nulitatea următoarelor înscrisuri: proces verbal de efectuare a cercetării la faţa locului din data de 02.04.2014, proces verbal de efectuare a reconstituirii din 12.11.2014, procesul verbal de efectuare a cercetării la faţa locului din data de 01.04.2014 precum şi anexele acestora.

Exclude din materialul probator înscrisurile mai sus menţionate.

Dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei de către Parchetul de pe Judecătoria Alba Iulia a acestor mijloace de probă, precum şi eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă şi a redării conţinutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul nr. 261/P/2014 din data de 23.08.2018.

Măsura va fi dusă la îndeplinire de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia”.

Sursă: ziare.com

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate