FOTO ȘTIREA TA: Cade marmura de pe „toaleta-muzeu” de 350.000 de euro din Cetatea Alba Iulia

Cea mai scumpă toaletă publică din România, amenajată ca un muzeu în inima Cetății Alba Carolina, a început să miroasă a lucrare de … mântuială. Bucăți de marmură scumpă cad de pe zidul grupului sanitar pentru amenajarea căruia Primăria a plătit peste 1,6 milioane de lei.

Peste 350.000 de euro a plătit Primăria ca turistul să simtă aerul istoriei și atunci când se ușurează. Dar plăcile de pe construcția făcută acum 3 ani în Cetatea care #rezistă de 500 de ani au căzut. Un cititor Alba24 a surprins bucățile de marmură desprinse din zidul exterior, în zona intrării.

Grupul sanitar se află într-o zonă intens tranzitată în sezonul turistic, mai exact în imediata apropiere a Sălii Unirii şi Muzeului Naţional al Unirii, precum şi a statuii lui Mihai Viteazul. Intrarea se face prin subteran, iar zona de vestigii este delimitată cu sticlă de cea a WC-urilor. Spaţiul bine delimitat, cu vestigii medievale reprezintă un traseu de zid al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.

Licitația a fost câștigată de patru firme asociate: “Lăncrănjan Franchini” SRL, “Corint” SRL, “General Game” SRL şi  “Grup Corint”, dintre care ultimele trei au acționari comuni. Lucrarea de 1,6 milioane lei face parte dintr-un proiect mai amplu, cu o valoare estimată de către Primărie, înainte de licitaţie, de 23.000.000 lei.  Valoarea contractului după licitaţie a fost de 16.507.213 lei (aproximativ 3,5 milioane euro) și a cuprins mai multe amenajări și restaurări controversate și criticate. O mare parte din aceşti bani au fost cheltuiţi pe operaţiuni specifice zonei, respectiv pentru descărcări arheologice şi punere în valoare a zidului medieval, iar cota alocată dotărilor pentru grupul sanitar a fost de aproximativ 300.000 de lei.

Grupul sanitar poate fi folosit de turişti, dar şi de trecători pentru taxa de 1 leu. Este administrat de o firmă privată şi dispune, pe lângă utilităţile specifice unei toalete publice, şi de un hol imens, cu bănci aflate în imediata apropiere a încăperii în care se află vestigiile medievale a căror istorie este menţionată pe o placă explicativă. Este vorba de o construcţie de zidărie din piatră, din care se mai păstrează parţial un traseu de zid în forma literei L. Edificiul poate fi identificat cu magazia de făină. Depozitul făcea corp comun cu zidul de protecţie ce delimita incinta Palatului Princiar în perioada medievală (secolele XVI-XVII).