FOTO-VIDEO: Sărbătoare la Curtea de Apel Alba Iulia. 25 de ani de existență prin ochii celor care înfăptuiesc justiția

Curtea de Apel Alba Iulia la 25 de ani de existență. De obicei holurile instanței superioare din Alba Iulia te întâmpină cu grefieri ce împing cărucioare pline-ochi de dosare în care se află scrise cu cerneală neagră pedepse grele pentru inculpați și fapte care uneori șochează opinia publică.

Magistrații în robe intră dimineață în sala de ședințe și ies câteodată la apusul soarelui. Avocații așteaptă liniștiţi pe scaun cauza pe care o reprezintă, dar în ochii lor  ațintiți în gol se poate vedea cum, în forfota de oameni, își pregătesc apărarea.

Dar nu și astăzi. Atmosfera la intrarea în Curtea de Apel era relaxată, joi, în jurul prânzului. După ușile albe se auzeau discuții amicale și mare a fost surpriza când vedeai magistrați ce se îmbrățișau, râdeau și se bucurau de prezența colegilor vechi sau noi.

O tânără frumoasă, îmbrăcată în haine tradiționale românești, îi întâmpina pe cei prezenți cu pâine și sare.

La 25 de ani de existență, sala principală a Curții de Apel Alba Iulia a îmbrăcat haina festivă. Boxa acuzaților s-a transformat în centru de sunet și imagine, iar locul în care de obicei judecătorii, procurorii și greferii înfăptuiesc actul de justiție s-a transformat în scenă.

Și masa avocaților a dispărut, iar în locul ei au apărut scaune. La ora 13.00, sala era plină de avocați, magistrați, greferi și personal auxiliar care au activat sau activează în cadrul Curții. Din peisaj lipseau inculpații din boxă sau magistrații în robe.

Într-un cadru formal, la 25 de ani de existență a Curții de Apel Alba Iulia, imnul României a fost intonat pe ritmuri de vioară și nai.

25 de ani. Oameni despre oameni

O retrospectivă a Curții nu se putea face fără oamenii care au activat de-a lungul timpului în cadrul instanţei. Un scurt film a sintetizat cei 25 de ani de activitate în câteva minute, iar la fiecare poza din cadrul clipului un zâmbet se așternea pe chipul celor prezenți.

Președintele delegat al Curții de Apel Alba Iulia, Liviu Gheorge Odagiu, a fost cel care a deschis seria discursurilor de joi 13 decembrie.

Acesta ar fi vrut să le vorbească celor prezenți despre Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilante și despre mințiile luminate ale epocii în care aceștia au trăit și cum, la jumătatea secolului XVIII, au încercat să ierarhizeze sistemul judiciar și să stabilească sarcini concrete pentru fiecare act de justiție.

De asemenea, după cum a și declarat, și-ar fi dorit să vorbească despre regulamente organice, despre evoluțiile istorice ulterioare a legilor judecătorești.

Dar a ales să vorbească despre ceva important, fără de care o instituție nu poate exista: despre nucleul și esența, despre oamenii care compun instituția Curții de Apel Alba Iulia.

”Până la urmă, o Curte de Apel rămâne o simplă clădire, dacă în ea nu există oamenii, cu trăirile, cu bucuriile, cu necazurile lor, cu durerile dar și cu marile lor împliniri. Oamenii reprezintă esența oricărei instituții”, a declarat Liviu Gheorghe Odagiu.

Ioan Rus, avocat, senator și membru al Comisiei juridice a Senatului României la momentul adoptării Legii nr 92/1992 – prin care a fost înfințată Curtea de Apel Alba Iulia, a vorbit despre ”nașterea instituției”.

Rând pe rând, Nicolae Doțiu – primul președinte al Curții de Apel, Iulian Gîlcă, Alina Lodobă, Adriana Marcela Petrașcu și Alexandra Iuliana Rus – în prezent judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție – au vorbit despre perioada în care au fost președinții instanței superioare din Alba Iulia, despre oamenii cu care au lucrat și despre evenimentele la care au luat parte.

Vicepreședintele Aurelian Gheorghe Mocan a prezentat Cartea de onoare a Curții de Apel Alba Iulia.

Grefierii au fost reprezentați la pupitrul vorbitorilor de către Ecaterina Guțu, prim grefier al curții între anii 1993-2015, alături de prim grefier Florina Ioana Boțan.

Au mai luat cuvântul: președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel; procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iulia, Ilie Narița; decanii Baroului Alba, Sibiu, și Hunedoara – Mihai Baco, Nicoale Baier și Claudiu Roncioiu; judecătorul Mihail Gîlcă; președintele Camerei Notarilor Publici Alba Iulia, Ioan Hotoiu și vicepreședintele delegat al Curții de Apel Alba Iulia, Adrian Emil Hancaş.

Scurtă istorie a clădirii Curții de Apel Alba Iulia. 

În dimineaţa zilei de 2 decembrie 1918, începând cu ora 9, în frumoasa clădire a Tribunalului, s-au reunit în prima şedinţă membrii Marelui Sfat Naţional, aleşi cu o zi înainte de Adunarea Naţională a românilor din Transilvania, Banat şi părţile ungureşti, după ce a proclamat unirea cu România în mijlocul unei mulţimi entuziaste de 100.000 de români veniţi din toate colţurile Transilvaniei.

În sala festivă a Palatului de Justiţie, cei 200 de reprezentanţi ai poporului, în mare majoritate avocaţi şi jurişti, au luat hotărâri esenţiale pentru punerea în practică a voinţei populare de unire, exprimată răspicat la 1 decembrie: au ales conducerea Marelui Sfat Naţional care îndeplinea rolul unui veritabil Parlament, componenţa Consiliului Dirigent al Transilvaniei care a asigurat timp de aproape 2 ani guvernarea provizorie a Transilvaniei până la unirea deplină cu România dar şi membrii delegaţiei care urmau să înmâneze regelui Ferdinand decizia de unire.

În aceeaşi clădire, 75 de ani mai târziu, în următoarea zi după festivităţile Zilei Naţionale desfăşurate în principal la Alba Iulia, joi 2 decembrie 1993 începea să funcţioneze Curtea de Apel Alba Iulia înfiinţată prin Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Pentru o zi, la 25 de ani de existență, Curtea de Apel Alba Iulia a fost ”îmbrăcată” în haine festive, de sărbătoare. De mâine, locul în care legea este pusă în practică va reveni la normal, la înfăptuirea actului de justiție.