Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Funcţionarii publici din sistemul ANP se vor numi poliţişti de penitenciare. Mandate pe 4 ani pentru funcţii de conducere şi decontări de cheltuieli. Proiect la MJ


Publicat

Penitenciar Aiud

Potrivit unui proiect de lege, funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare se vor numi poliţişti de penitenciare. Actul normativ reglementează, între altele, statutul şi drepturile acestora – inclusiv cele privind decontarea unor cheltuieli – şi ocuparea funcţiilor de conducere vacante.

Proiectul, denumit Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei.

În expunerea de motive a proiectului sunt detaliate toate schimbările preconizate, pornind de la premisa că „buna funcţionare a sistemului administraţiei penitenciare reprezintă o prioritate a României, în scopul asigurării drepturilor persoanelor private de libertate”.

Conform Legii nr. 293/2004, statutul special al funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare este conferit de natura atribuţiilor de serviciu care implică îndatoriri şi riscuri deosebite, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu funcţionarul din penitenciare fiind învestit cu exerciţiul autorităţii publice, acesta putând folosi, în condiţiile legii, tehnica, mijloacele şi armamentul din dotare.

Plecând de la dispoziţiile Legii nr. 293/2004 şi cele ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, proiectul prevede schimbarea denumirii de ‘funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare’ cu cea de ‘poliţist de penitenciare’. Astfel, se arată în expunerea de motive, sintagma ‘funcţionar public cu statut special’ nu este o denumire, ci reglementează statutul personalului (de altfel, şi poliţiştii din cadrul Ministerului de Interne sunt funcţionari publici cu statut special, dar au şi denumirea de ‘poliţişti’). De asemenea, conform dispoziţiilor Legii nr. 254/2013, activităţile pentru realizarea siguranţei deţinerii constau în luarea măsurilor de pază, escortare, însoţire şi supraveghere, în scopul menţinerii ordinii şi disciplinei în rândul deţinuţilor.

„Denumirea actuală este criticabilă, fiind nevoie de o denumire care să ofere funcţionarilor de penitenciare identitate ca ocupaţie şi categorie profesională, similar celorlalte instituţii din structura de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, argumentează iniţiatorii proiectului.

Pe de altă parte, potrivit aceluiaşi proiect, funcţiile de conducere vacante din sistemul administraţiei penitenciare se ocupă prin avansarea ofiţerilor de penitenciare, prin concurs. Agenţii de penitenciare pot ocupa prin concurs funcţii de conducere vacante până la nivelul de şef birou sau echivalent.

„Pot participa la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de conducere persoanele care au o vechime de cel puţin 3 ani ca poliţist de penitenciare în sistemul administraţiei penitenciare. Funcţiile de conducere din sistemul administraţiei penitenciare, rămase vacante ca urmare a neocupării în condiţiile descrise anterior, se pot ocupa prin concurs din sursă externă sau prin transferul cadrelor militare şi al funcţionarilor publici cu statut special din cadrul altor instituţii de apărare ordine publică şi siguranţă naţională ale statului sau al Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate acestuia”, prevede proiectul.

În expunerea de motive se mai precizează că, în prezent, persoanele care ocupă funcţii de conducere în cadrul sistemului administraţiei penitenciare sunt numite pe o perioadă nedeterminată.

Proiectul urmăreşte ca, prin instituirea mandatelor pe perioadă limitată (4 ani) pentru o serie de funcţii de conducere din sistemul administraţiei penitenciare, să asigure un act de management mai eficient, prin o mai mare responsabilizare a persoanelor care deţin aceste funcţii, să încurajeze pregătirea profesională a persoanelor care aspiră la o astfel de funcţie şi să deschidă accesul şi altor persoane din cadrul sistemului la ocuparea acestor funcţii, stimulând astfel competiţia şi asigurând o bază de selecţie obiectivă.

Astfel, proiectul propune: introducerea unor dispoziţii referitoare la instituirea mandatelor de 4 ani pentru funcţiile de director general, directori generali adjuncţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi director de unitate, cu posibilitatea reînvestirii în funcţie; instituirea unor dispoziţii tranzitorii privind mandatele celor în funcţie, pentru a se asigura menţinerea drepturilor câştigate faţă de legea în vigoare la data numirii lor.

Proiectul vizează şi decontarea unor cheltuieli de transport ale poliţistului de penitenciare. Conform art. 36 lit. k) din lege, poliţistul de penitenciare are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, în cazul deplasării în interes de serviciu, în cazul mutării în alte localităţi, în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă când domiciliază în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară activitatea până la 70 de kilometri şi, o dată pe an, pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

„Prevederile actuale ale Legii nr. 293/2004 nu condiţionează în mod expres decontarea cheltuielilor cu transportul la şi de la locul de muncă, de inexistenţa unui drept de natură locativă al poliţistului de penitenciare în localitatea în care acesta îşi desfăşoară activitatea. În acest sens, proiectul aduce precizări de natură a clarifica modul de interpretare şi aplicare a normei juridice care reglementează dreptul de a beneficia de decontarea, în anumite limite, a cheltuielilor de transport efectuate în vederea deplasării la locul de muncă, pentru prestarea muncii”, se explică în expunerea de motive.

Conform proiectului, decontarea cheltuielilor de transport în acest caz se realizează condiţionat de inexistenţa unui drept de natură locativă al poliţistului de penitenciare în localitatea în care acesta îşi desfăşoară activitatea, inclusiv al soţului/soţiei acestuia ori al copiilor aflaţi în întreţinere. Proiectul mai prevede că poliţistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară activitatea, dacă acesta, soţul/soţia acestuia sau copiii aflaţi în întreţinere au înstrăinat o locuinţă proprietate personală, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, după data încadrării în sistemul administraţiei penitenciare.

De asemenea, conform proiectului, în situaţia în care poliţistul de penitenciare, soţul/soţia acestuia ori copiii aflaţi în întreţinere au o locuinţă proprietate personală într-o localitate mai apropiată de localitatea în care se află locul de muncă decât cea în care domiciliază, decontarea cheltuielilor de transport cu deplasarea la şi de la locul de muncă se realizează în raport cu localitatea în care se află locuinţa proprietate personală.

Proiectul cuprinde şi o serie de prevederi destinate a înlătura lacune de reglementare sau interpretări contradictorii ale legii actuale. Astfel, se stabileşte că în ceea ce priveşte încadrarea în sistemul administraţiei penitenciare nu există ordine de prioritate între concursul din sursă externă şi transferul cadrelor militare şi funcţionarilor publici cu statut special din cadrul altor instituţii publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale statului, al Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate acestuia, pentru a se înlătura interpretările contradictorii existente. De asemenea, proiectul clarifică condiţiile în care operează mutarea în alte unităţi penitenciare ori schimbarea din funcţie a poliţiştilor de penitenciare, stabilind că în aceste situaţii, prin funcţie prevăzută cu coeficient de ierarhizare identic se înţelege funcţia în care se face numirea al cărei coeficient de ierarhizare luat în calcul la stabilirea salariului este egal cu cel al funcţiei anterioare. Altfel spus, schimbarea din funcţie sau mutarea se pot realiza şi pe o funcţie vacantă al cărei coeficient de ierarhizare maxim este superior coeficientului maxim corespunzător funcţiei deţinute de poliţistul de penitenciare; astfel, în cazul în care coeficientul funcţiei avute la data mutării sau schimbării corespunde cu coeficientul funcţiei pe care este mutată persoana, mutarea sau schimbarea din funcţie poate avea loc, persoana fiind numită pe acelaşi coeficient, urmând ca avansarea să se realizeze cu îndeplinirea condiţiilor legale în acest sens (vechime, examen etc.).

Acelaşi proiect de act normativ vizează „reglementarea clară a problematicii transferului, detaşării, delegării poliţiştilor de penitenciare din Ministerul Justiţiei şi unităţile subordonate acestuia în sistemul administraţiei penitenciare şi invers, ţinând seama de regimul juridic unitar ce trebuie aplicat acestei categorii profesionale”, precum şi „introducerea unor prevederi referitoare la condiţiile în care pot fi ocupate, prin transferul cadrelor militare şi al funcţionarilor publici cu statut special din cadrul altor instituţii de apărare ordine publică şi siguranţă naţională ale statului sau al Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate, funcţiile vacante din cadrul sistemului administraţiei penitenciare”.

Pe de altă parte, „pentru un spor de claritate a reglementării”, proiectul stabileşte termene clare privind aplicarea sancţiunii disciplinare în materie, prevăzând că sancţiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile calendaristice de la data întocmirii referatului comisiei de disciplină prin care se constată vinovăţia poliţistului de penitenciare, dar nu mai târziu de un an de la data comiterii faptei.

Compensarea chiriei, doar pentru locuinţe din localitate sau de la cel mult 20 de kilometri

Proiectul urmăreşte şi acoperirea situaţiilor când, ca urmare a modificării legislaţiei privind acordarea pensiilor, poliţiştii de penitenciare care ating vârstă de menţinere în activitate nu îndeplinesc condiţiile pentru acordarea unei pensii, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv nu au îndeplinit stagiul minim de cotizare în specialitate, la această vârstă posibilităţile de reprofilare şi reintegrare pe piaţa muncii fiind limitate. Conform proiectului, limita de vârstă până la care poliţiştii de penitenciare pot fi menţinuţi în serviciu este vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de legislaţia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii pentru instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Prin excepţie de la prevederile anterioare, în raport cu nevoile de încadrare, poliţiştii de penitenciare pot fi menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 62 de ani, dacă starea sănătăţii le permite, cu aprobarea anuală a persoanelor abilitate conform competenţelor de gestiune a resurselor umane. „În acest fel, se asigură şi alinierea la legislaţia similară instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în ce priveşte vârsta de menţinere în activitate”, se arată în expunerea de motive.

Acelaşi proiect propune modificarea dispoziţiilor legale referitoare la beneficiul acordării consultanţei juridice, asigurată de unitate, la cerere, în cazul cercetării penale, urmăririi penale sau judecării sale pentru fapte comise în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, stabilind că în situaţia în care se constată vinovăţia poliţistului de penitenciare, acesta este obligat să restituie toate cheltuielile efectuate de unitate cu asigurarea consultanţei juridice.

De asemenea, se instituie Ghidul carierei poliţiştilor de penitenciare, care urmează să fie aprobat prin ordin al ministrului Justiţiei şi care va detalia condiţiile privind avansarea în carieră a acestora.

Pe de altă parte, proiectul reglementează, ca mijloc de ajutorare a copiilor aflaţi în întreţinerea poliţistului de penitenciar decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia, în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, posibilitatea înmatriculării acestora la cerere, fără examen ori concurs, în instituţiile de învăţământ ale sistemului administraţiei penitenciare, dacă îndeplinesc condiţiile legale. Cu o raţiunea similară, se reglementează posibilitatea angajării, fără examen ori concurs, ca personal contractual în unităţi ale sistemului administraţiei penitenciare, a copiilor aflaţi în întreţinerea poliţistului de penitenciar decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi a soţului sau soţiei poliţistului de penitenciare, dacă îndeplinesc condiţiile legale.

În materia compensării lunare a chiriei, noul act normativ stabileşte că închirierea poate privi o locuinţă situată în localitatea în care se află locul de muncă sau într-o localitate învecinată aflată la o distanţă de cel mult 20 de kilometri faţă de unitate (prevederile actuale ale legii nu cuprindea vreo limitare de această natură). Se prevede, de asemenea, că dacă poliţiştii de penitenciare, inclusiv soţul/soţia acestora sau copiii aflaţi în întreţinere au înstrăinat o locuinţă, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, după data încadrării în sistemul administraţiei penitenciare, aceştia nu beneficiază de posibilitatea compensării chiriei.

În plus, proiectul introduce posibilitatea ca, la cerere, poliţistul de penitenciare încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, să fie menţinut în activitate în funcţii de poliţist de penitenciare ori reîncadrat prin ordin al ministrului Justiţiei, pe baza propunerii şefului unităţii din care acesta face parte, respectiv a făcut parte şi a avizului comisiei de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă.

În materia răspunderii patrimoniale a poliţiştilor de penitenciare, proiectul introduce „regula consacrată şi de Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă”, stabilind că dispoziţia de imputare rămasă definitivă ca urmare a neintroducerii ori respingerii acţiunii la instanţa de contencios administrativ constituie titlu executoriu.

Actul normativ introduce şi calitatea de prim adjunct al directorului general al ANP, stabilind că unul dintre directori generali adjuncţi deţine această calitate, fiind desemnat prin decizie a directorului general al ANP. În această calitate, el îl înlocuieşte de drept pe directorul general al ANP, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin acestuia, în perioada absenţei sale.

De asemenea, conform expunerii de motive, sunt clarificate dispoziţiile referitoare la împuternicirea pe funcţii de conducere, în sensul că se stabileşte că împuternicirea pe funcţie se poate face, numai cu acordul persoanei respective, pentru o perioadă de maximum un an. În perioada de maximum un an, unitatea din cadrul sistemului penitenciar este obligată să organizeze procedura de ocupare a postului de conducere vacant. În cazul în care postul de conducere vacant nu se ocupă, se poate dispune prelungirea împuternicirii.

sursa: mediafax

foto: arhivă



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Firmele vor putea amâna plata taxelor până la 25 decembrie. Alte măsuri adoptate de Guvern

Publicat

bani

Executivul a decis prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Potrivit acestuia, până la 25 decembrie 2020 organele fiscale nu vor începe executarea silită, dând posibilitatea debitorilor de a se decide cu privire la accesarea facilităților fiscale oferite corespunzător situației sale fiscale. Ambele măsuri sunt într-un singur proiect de OUG adoptat.

Alte măsuri din același act normativ:

Aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

Beneficiari ai facilității de eșalonare simplificată sunt toți contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală și care nu înregistrează obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, sau acestea au fost achitate până la eliberarea certificatului fiscal.

Această măsură are ca scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susținerea conformării la plată, pentru contribuabilii aflați în dificultate generată de lipsa de lichidități financiare, ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, iar pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe și periodice la bugetul general consolidat.

Pentru acordarea eșalonării contribuabilul, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare;

b) să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență și neachitate ulterior.

c) să nu se afle în procedura insolvenței;

d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare;

e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale;

f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 și 26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Eșalonarea la plată nu se acordă pentru sume de până la 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Pot beneficia de eșalonarea simplificată și debitorii aflați în insolvența pentru obligațiile curente născute după declararea stării de urgență, dar și cei care au eșalonare la plată conform Codului de procedură fiscală.

Întrucât eșalonarea simplificată nu presupune constituirea de garanții, legiuitorul, în acord cu mediul de afaceri și ceilalți parteneri sociali, a instituit plata unei dobânzi. Nivelul de dobânzii este redus la jumătate, respectiv 0,01% pe zi de întârziere adică la 3,65 % pe an (față de Codul de procedură fiscală care prevede nivelul dobânzii de 0,02% pe zi de întârziere)

Debitorul poate solicita modificarea eșalonarii prin includerea în eșalonare a obligațiilor născute după acordarea eșalonării la plată de 2 ori pe perioada eșalonarii

Dacă debitorul pierde eșalonarea, poate solicita menținerea acesteia tot de 2 ori.

Debitorul poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare, care poate cuprinde rate diferențiate de plată

Avantajele acestei măsuri (conform Ministerului Finanțelor Publice):

  • este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, pentru care perioada de aplicare încetează la data de 25 octombrie 2020;
  • este o procedură simplificată de acordare a eșalonării la plată, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgență. Față de procedura normală de acordare a eșalonării, potrivit Codului de procedură fiscală, procedura și documentele depuse de debitori sunt simplificate, în sensul că se acordă eșalonare numai în baza unei cereri, fără a fi depuse alte documente.
  • termenul de soluționare este mult diminuat – 5 zile de la data depunerii cererii, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situației fiscale a debitorului;
  • se suspendă executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată;
  • nu se constituie garanții, ținând cont de termenul scurt de acordare eșalonării la plată (12 luni), de situația dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităților financiare mult diminuate față de perioada anterioară intrării în starea de urgență, precum și de necesitatea susținerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activității;
  • nu se consideră a fi restante obligațiile bugetare pe perioada eșalonării la plată;
  • pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;
  • debitorul poate solicita, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, modificarea eșalonării la plată prin includerea în eșalonare a obligațiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității acesteia;
  • debitorul poate menține eșalonarea la plată, pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eșalonare.

sursa: hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

VIDEO: Torționarul cu patru clase de la Aiud. Gheorghe Crăciun a fost directorul penitenciarului în perioada stalinistă

Publicat

gheorghe craciun

Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea. Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.

A fost director al Penitenciarului Aiud în cea mai neagră perioadă a acestei instituții. Gheorghe Crăciun a organizat şi condus reeducarea în spirit ateu şi comunist a 7.000 de deţinuţi politici intelectuali. Iar pentru toţi cei care au refuzat reeducarea, regimul impus la Aiud a reprezentat cea mai crâncenă încercare.

Aiudul a devenit sub conducerea sa o antecameră a iadului, unde mii de oameni trebuiau să fie ucişi lent, în chinuri care depăşeau cu mult cea mai bolnavă imaginaţie.

”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.

„Din anul 1958, de când la comanda Aiudului este numit colonelul Gheorghe Crăciun, se înregistrează o rată ridicată a mortalităţii. Din totalul de 216 morţi pe o durată de 14 ani, 135 sunt numai în anii 1958-1964.

Vezi: Portretul unei eroine uitate din Munții Apuseni. Alexandra Pop, executată de Securitate într-un ”transport al morții”

În numai 6 ani, o rată a mortalităţii record, în regimul penitenciar instalat de colonelul Crăciun. Oamenii îşi sfârşeau zilele de TBC, septicemie, insuficienţă hepatică, psihoze depresive. Boli care indică mizeria, înfometarea frigul şi izolarea din temuta închisoarea”, spune Lucia Hossu Longin, realizatoarea documentarului Memorialul Durerii – Gheorghe Crăciun.

Torționarul cu 4 clase

Gheorghe Crăciun a devenit membru PCR în 1945. Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, viitorul colonel de securitate Gheorghe Crăciun s-a născut într-o familie de țărani greco-catolici cu șase copii, fiind de profesie cazangiu.

Absolvent a patru clase la școala industrială de ucenici, Crăciun a ocupat, începând cu venirea comuniștilor la putere, mai multe funcții în aparatul de represiune. A ajuns comandant la penitenciarul Aiud/formațiunea 0622 (nov. 1958 – 31 dec. 1964).

ghe

I-a anchetat, între alții, pe Alexandru Vaida-Voevod și pe Emil Hațieganu, pe Petre Țuțea sau pe Petre Pandrea. Dezvăluirile senine ale acestui personaj în documentarul jurnalistei arată o lume a terorii, dincolo de orice imaginație, și personaje care nu au ajuns niciodată să cunoască răzbunarea legii, sau măcar a istoriei.

”I-am chemat la mine pe Țuțea Petre și pe Pandrea Petre la mine și am spus gata! V-am numit consilierii mei. S-au uitat unul la altul și au râs. Știam că îs prietini amândoi, că au scris socialism în tinerețe. Pandrea a și rămas, Țuțea s-a mai schimbat… Și uite ce vreu: Să vă pun șefi pe post de consilieri la clubul național al țărăniștilor și liberalilor. Da noi n-am fost liberali și țărăniști. Nu mă interesează!” a mărturisit torționarul în fața Luciei Hossu-Longin.

Presa a preluat din surse oficiale informații despre contribuțiile lui Gheorghe Crăciun la dezvoltarea universului concentraționar comunist totalitar:

”în calitate de șef al Direcției regionale de Securitate Sibiu, Gheorghe Crăciun a anihilat mai multe grupuri de partizani din zona Făgăraș, printre care și grupul lui Nicolae Dabija și a arestat personal pe Vaida Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu, precum și persoane de etnie germană din regiune.

Gheorghe Crăciun a rămas cunoscut în istoria sistemului concentraționar comunist ca acela care a implementat la Aiud, în perioada directoratului său (nov. 1958 – dec. 1964), procedeul „reeducării târzii” sau reeducarea „nonviolentă”. O încercare inumană de a pătrunde în sufletul deţinuţilor. Şi a le condiţiona libertatea de autodemascare. Era un altfel de Piteşti.

Vezi și: Cum a murit de foame în închisoarea de la Aiud, ”creierul” primului submarin românesc. Povestea lui Gheorghe Koslinski

Potrivit DGP, în această perioadă, aici au avut loc cele mai multe decese din istoria formațiunii carcerale. În comparație cu reeducarea de tip Pitești (petrecută în intervalul 1949 – 1952), la Aiud au fost fost utilizate alte tehnici („metodele lente, șocurile psihice, picătura chinezească și mutațiile de natură să dezechilibreze psihicul deținuților”), mai puțin brutale, combinate într-un timp mai îndelungat, cu starea fizică și psihică, în cele mai multe cazuri deplorabilă, a celor încarcerați”.

Printre persoanele care au murit în închisoarea de la Aiud, în perioada în care Gheorghe Crăciun era comandant, se număra profesorul Mircea Vulcănescu, preotul Mihai Enescu, gen.(r) Alexandru Macici și mulți demnitari ai guvernelor interbelice.

Seria Torţionarii

În 2013, emisiunea „Memorialul durerii” a difuzat seria „Torţionarii” – formată din opt episoade, în care au fost prezentaţi opt „torţionari” ai sistemului represiv comunişti. Printre aceştia, s-au numărat Liviu Borcea, comandant al coloniilor de muncă de la Capul Midia; Vasile Ciolpan, director al penitenciarului Sighet, Zoltan Szabo, comandantul lagărului de la Baia Sprie sau Gheorghe Crăciun, comandant al penitenciarului din Aiud.

s

„Cu toţi aceşti călăi m-am întâlnit personal pe tot parcursul „Memorialului Durerii”. I-am filmat cu aprobarea lor şi nu cu camera ascunsă. Credeţi că erau nişte mieluşei? Nu. Mai degrabă aceiaşi zbiri, aceiaşi fuhreri de odinioară, aceleaşi brute obişnuite să vorbească fariseic despre faptul că ei şi-au făcut datoria patriotică faţă de duşmanii clasei muncitoare. Şi mai ales că au conştiinţa curată”, spunea Lucia Hossu Longin.

FOTO: Capturi după documentarul Luciei Hossu-Longin

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Roșia Montană, într-un documentar realizat de ARTE în Transilvania. Difuzarea reportajului a blocat siteul unei afaceri locale

Publicat

Canalul de televiziune franco-german ARTE a difuzat vineri seară un reportaj despre Transilvania în care a inclus și Roșia Montană.

Porțiunea din reportaj care prezintă localitatea din Alba, începe cu mocănița care trece prin sărăcia din cartierul Dăroaia și continuă cu prezentarea localității istorice Roșia Montană, galeriile romane, situația din trecut cu proiectul minier cu cianură de distrugere a localității, iar în final se prezintă afacerea locală și socială Made in Roșia Montană.

Reportajul poate fi văzut AICI.

Este vorba despre o afacere cu șosete, căciuli, fulare și multe altele din lână merinos, realizate de mână de femeile din comună.

”Reportajul are un impact foarte mare internațional, cu siguranță anul 2021 va aduce mult mai mulți turiști în Roșia Montană și sper ca autoritățile locale să înțeleagă că trebuie să facă ceva în direcția turismului în Roșia Montană.

Site-ul www.madeinrosiamontana.com a picat imediat după reportaj, sute de oameni încercau să se conecteze simultan la site, dar între timp s-a rezolvat problema, iar comenzi din Elveția, Austria, Germania, Franța au început să apară” a scris pe contul său de Facebook, Tică Darie, inițiatorul afacerii, un tânăr care s-a stabilit acolo în urmă cu câțiva ani.

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Care sunt proiectele noului primar al Abrudului, Cristian Albu, la început de mandat

Publicat

Noul primar din Abrud, Cristian Albu (PNL), își începe mandatul pentru următorii patru ani. 

Alba24 i-a solicitat lui acestuia să își prezinte principalele proiecte și priorități pentru perioada imediat următoare. 

Acesta a răspuns că va continua proiectele începute de fostul primar și a adăugat că Abrudul va avea o bază de agrement cu bazin de înot, iar locurile de joacă pentru copii vor fi modernizate și repuse în funcțiune.

Răspunsul primarului Cristian Albu, legat de proiectele la început de mandat: 

Gestionarea și punerea în practică a următoarelor proiecte, deja semnate:

Sănătate: modernizarea și refuncționalizarea clădirilor din cadrul spitalului orășenesc;

Finalizarea lucrarilor de infrastructură începute.

Modernizarea și punerea în valoare a centrulului istoric și a clădirilor monumentale din centru.

Construirea unei baze de agrement (bazin de înot), modernizarea și refuncționalizarea spațiilor de joacă pentru copii și a parcurilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate