Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Funcţionarii publici din sistemul ANP se vor numi poliţişti de penitenciare. Mandate pe 4 ani pentru funcţii de conducere şi decontări de cheltuieli. Proiect la MJ


Publicat

Penitenciar Aiud

Potrivit unui proiect de lege, funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare se vor numi poliţişti de penitenciare. Actul normativ reglementează, între altele, statutul şi drepturile acestora – inclusiv cele privind decontarea unor cheltuieli – şi ocuparea funcţiilor de conducere vacante.

Proiectul, denumit Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei.

În expunerea de motive a proiectului sunt detaliate toate schimbările preconizate, pornind de la premisa că „buna funcţionare a sistemului administraţiei penitenciare reprezintă o prioritate a României, în scopul asigurării drepturilor persoanelor private de libertate”.

Conform Legii nr. 293/2004, statutul special al funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare este conferit de natura atribuţiilor de serviciu care implică îndatoriri şi riscuri deosebite, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu funcţionarul din penitenciare fiind învestit cu exerciţiul autorităţii publice, acesta putând folosi, în condiţiile legii, tehnica, mijloacele şi armamentul din dotare.

Plecând de la dispoziţiile Legii nr. 293/2004 şi cele ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, proiectul prevede schimbarea denumirii de ‘funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare’ cu cea de ‘poliţist de penitenciare’. Astfel, se arată în expunerea de motive, sintagma ‘funcţionar public cu statut special’ nu este o denumire, ci reglementează statutul personalului (de altfel, şi poliţiştii din cadrul Ministerului de Interne sunt funcţionari publici cu statut special, dar au şi denumirea de ‘poliţişti’). De asemenea, conform dispoziţiilor Legii nr. 254/2013, activităţile pentru realizarea siguranţei deţinerii constau în luarea măsurilor de pază, escortare, însoţire şi supraveghere, în scopul menţinerii ordinii şi disciplinei în rândul deţinuţilor.

„Denumirea actuală este criticabilă, fiind nevoie de o denumire care să ofere funcţionarilor de penitenciare identitate ca ocupaţie şi categorie profesională, similar celorlalte instituţii din structura de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, argumentează iniţiatorii proiectului.

Pe de altă parte, potrivit aceluiaşi proiect, funcţiile de conducere vacante din sistemul administraţiei penitenciare se ocupă prin avansarea ofiţerilor de penitenciare, prin concurs. Agenţii de penitenciare pot ocupa prin concurs funcţii de conducere vacante până la nivelul de şef birou sau echivalent.

„Pot participa la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de conducere persoanele care au o vechime de cel puţin 3 ani ca poliţist de penitenciare în sistemul administraţiei penitenciare. Funcţiile de conducere din sistemul administraţiei penitenciare, rămase vacante ca urmare a neocupării în condiţiile descrise anterior, se pot ocupa prin concurs din sursă externă sau prin transferul cadrelor militare şi al funcţionarilor publici cu statut special din cadrul altor instituţii de apărare ordine publică şi siguranţă naţională ale statului sau al Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate acestuia”, prevede proiectul.

În expunerea de motive se mai precizează că, în prezent, persoanele care ocupă funcţii de conducere în cadrul sistemului administraţiei penitenciare sunt numite pe o perioadă nedeterminată.

Proiectul urmăreşte ca, prin instituirea mandatelor pe perioadă limitată (4 ani) pentru o serie de funcţii de conducere din sistemul administraţiei penitenciare, să asigure un act de management mai eficient, prin o mai mare responsabilizare a persoanelor care deţin aceste funcţii, să încurajeze pregătirea profesională a persoanelor care aspiră la o astfel de funcţie şi să deschidă accesul şi altor persoane din cadrul sistemului la ocuparea acestor funcţii, stimulând astfel competiţia şi asigurând o bază de selecţie obiectivă.

Astfel, proiectul propune: introducerea unor dispoziţii referitoare la instituirea mandatelor de 4 ani pentru funcţiile de director general, directori generali adjuncţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi director de unitate, cu posibilitatea reînvestirii în funcţie; instituirea unor dispoziţii tranzitorii privind mandatele celor în funcţie, pentru a se asigura menţinerea drepturilor câştigate faţă de legea în vigoare la data numirii lor.

Proiectul vizează şi decontarea unor cheltuieli de transport ale poliţistului de penitenciare. Conform art. 36 lit. k) din lege, poliţistul de penitenciare are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, în cazul deplasării în interes de serviciu, în cazul mutării în alte localităţi, în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă când domiciliază în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară activitatea până la 70 de kilometri şi, o dată pe an, pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

„Prevederile actuale ale Legii nr. 293/2004 nu condiţionează în mod expres decontarea cheltuielilor cu transportul la şi de la locul de muncă, de inexistenţa unui drept de natură locativă al poliţistului de penitenciare în localitatea în care acesta îşi desfăşoară activitatea. În acest sens, proiectul aduce precizări de natură a clarifica modul de interpretare şi aplicare a normei juridice care reglementează dreptul de a beneficia de decontarea, în anumite limite, a cheltuielilor de transport efectuate în vederea deplasării la locul de muncă, pentru prestarea muncii”, se explică în expunerea de motive.

Conform proiectului, decontarea cheltuielilor de transport în acest caz se realizează condiţionat de inexistenţa unui drept de natură locativă al poliţistului de penitenciare în localitatea în care acesta îşi desfăşoară activitatea, inclusiv al soţului/soţiei acestuia ori al copiilor aflaţi în întreţinere. Proiectul mai prevede că poliţistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară activitatea, dacă acesta, soţul/soţia acestuia sau copiii aflaţi în întreţinere au înstrăinat o locuinţă proprietate personală, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, după data încadrării în sistemul administraţiei penitenciare.

De asemenea, conform proiectului, în situaţia în care poliţistul de penitenciare, soţul/soţia acestuia ori copiii aflaţi în întreţinere au o locuinţă proprietate personală într-o localitate mai apropiată de localitatea în care se află locul de muncă decât cea în care domiciliază, decontarea cheltuielilor de transport cu deplasarea la şi de la locul de muncă se realizează în raport cu localitatea în care se află locuinţa proprietate personală.

Proiectul cuprinde şi o serie de prevederi destinate a înlătura lacune de reglementare sau interpretări contradictorii ale legii actuale. Astfel, se stabileşte că în ceea ce priveşte încadrarea în sistemul administraţiei penitenciare nu există ordine de prioritate între concursul din sursă externă şi transferul cadrelor militare şi funcţionarilor publici cu statut special din cadrul altor instituţii publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale statului, al Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate acestuia, pentru a se înlătura interpretările contradictorii existente. De asemenea, proiectul clarifică condiţiile în care operează mutarea în alte unităţi penitenciare ori schimbarea din funcţie a poliţiştilor de penitenciare, stabilind că în aceste situaţii, prin funcţie prevăzută cu coeficient de ierarhizare identic se înţelege funcţia în care se face numirea al cărei coeficient de ierarhizare luat în calcul la stabilirea salariului este egal cu cel al funcţiei anterioare. Altfel spus, schimbarea din funcţie sau mutarea se pot realiza şi pe o funcţie vacantă al cărei coeficient de ierarhizare maxim este superior coeficientului maxim corespunzător funcţiei deţinute de poliţistul de penitenciare; astfel, în cazul în care coeficientul funcţiei avute la data mutării sau schimbării corespunde cu coeficientul funcţiei pe care este mutată persoana, mutarea sau schimbarea din funcţie poate avea loc, persoana fiind numită pe acelaşi coeficient, urmând ca avansarea să se realizeze cu îndeplinirea condiţiilor legale în acest sens (vechime, examen etc.).

Acelaşi proiect de act normativ vizează „reglementarea clară a problematicii transferului, detaşării, delegării poliţiştilor de penitenciare din Ministerul Justiţiei şi unităţile subordonate acestuia în sistemul administraţiei penitenciare şi invers, ţinând seama de regimul juridic unitar ce trebuie aplicat acestei categorii profesionale”, precum şi „introducerea unor prevederi referitoare la condiţiile în care pot fi ocupate, prin transferul cadrelor militare şi al funcţionarilor publici cu statut special din cadrul altor instituţii de apărare ordine publică şi siguranţă naţională ale statului sau al Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate, funcţiile vacante din cadrul sistemului administraţiei penitenciare”.

Pe de altă parte, „pentru un spor de claritate a reglementării”, proiectul stabileşte termene clare privind aplicarea sancţiunii disciplinare în materie, prevăzând că sancţiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile calendaristice de la data întocmirii referatului comisiei de disciplină prin care se constată vinovăţia poliţistului de penitenciare, dar nu mai târziu de un an de la data comiterii faptei.

Compensarea chiriei, doar pentru locuinţe din localitate sau de la cel mult 20 de kilometri

Proiectul urmăreşte şi acoperirea situaţiilor când, ca urmare a modificării legislaţiei privind acordarea pensiilor, poliţiştii de penitenciare care ating vârstă de menţinere în activitate nu îndeplinesc condiţiile pentru acordarea unei pensii, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv nu au îndeplinit stagiul minim de cotizare în specialitate, la această vârstă posibilităţile de reprofilare şi reintegrare pe piaţa muncii fiind limitate. Conform proiectului, limita de vârstă până la care poliţiştii de penitenciare pot fi menţinuţi în serviciu este vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de legislaţia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii pentru instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Prin excepţie de la prevederile anterioare, în raport cu nevoile de încadrare, poliţiştii de penitenciare pot fi menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 62 de ani, dacă starea sănătăţii le permite, cu aprobarea anuală a persoanelor abilitate conform competenţelor de gestiune a resurselor umane. „În acest fel, se asigură şi alinierea la legislaţia similară instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în ce priveşte vârsta de menţinere în activitate”, se arată în expunerea de motive.

Acelaşi proiect propune modificarea dispoziţiilor legale referitoare la beneficiul acordării consultanţei juridice, asigurată de unitate, la cerere, în cazul cercetării penale, urmăririi penale sau judecării sale pentru fapte comise în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, stabilind că în situaţia în care se constată vinovăţia poliţistului de penitenciare, acesta este obligat să restituie toate cheltuielile efectuate de unitate cu asigurarea consultanţei juridice.

De asemenea, se instituie Ghidul carierei poliţiştilor de penitenciare, care urmează să fie aprobat prin ordin al ministrului Justiţiei şi care va detalia condiţiile privind avansarea în carieră a acestora.

Pe de altă parte, proiectul reglementează, ca mijloc de ajutorare a copiilor aflaţi în întreţinerea poliţistului de penitenciar decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia, în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, posibilitatea înmatriculării acestora la cerere, fără examen ori concurs, în instituţiile de învăţământ ale sistemului administraţiei penitenciare, dacă îndeplinesc condiţiile legale. Cu o raţiunea similară, se reglementează posibilitatea angajării, fără examen ori concurs, ca personal contractual în unităţi ale sistemului administraţiei penitenciare, a copiilor aflaţi în întreţinerea poliţistului de penitenciar decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi a soţului sau soţiei poliţistului de penitenciare, dacă îndeplinesc condiţiile legale.

În materia compensării lunare a chiriei, noul act normativ stabileşte că închirierea poate privi o locuinţă situată în localitatea în care se află locul de muncă sau într-o localitate învecinată aflată la o distanţă de cel mult 20 de kilometri faţă de unitate (prevederile actuale ale legii nu cuprindea vreo limitare de această natură). Se prevede, de asemenea, că dacă poliţiştii de penitenciare, inclusiv soţul/soţia acestora sau copiii aflaţi în întreţinere au înstrăinat o locuinţă, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, după data încadrării în sistemul administraţiei penitenciare, aceştia nu beneficiază de posibilitatea compensării chiriei.

În plus, proiectul introduce posibilitatea ca, la cerere, poliţistul de penitenciare încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, să fie menţinut în activitate în funcţii de poliţist de penitenciare ori reîncadrat prin ordin al ministrului Justiţiei, pe baza propunerii şefului unităţii din care acesta face parte, respectiv a făcut parte şi a avizului comisiei de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă.

În materia răspunderii patrimoniale a poliţiştilor de penitenciare, proiectul introduce „regula consacrată şi de Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă”, stabilind că dispoziţia de imputare rămasă definitivă ca urmare a neintroducerii ori respingerii acţiunii la instanţa de contencios administrativ constituie titlu executoriu.

Actul normativ introduce şi calitatea de prim adjunct al directorului general al ANP, stabilind că unul dintre directori generali adjuncţi deţine această calitate, fiind desemnat prin decizie a directorului general al ANP. În această calitate, el îl înlocuieşte de drept pe directorul general al ANP, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin acestuia, în perioada absenţei sale.

De asemenea, conform expunerii de motive, sunt clarificate dispoziţiile referitoare la împuternicirea pe funcţii de conducere, în sensul că se stabileşte că împuternicirea pe funcţie se poate face, numai cu acordul persoanei respective, pentru o perioadă de maximum un an. În perioada de maximum un an, unitatea din cadrul sistemului penitenciar este obligată să organizeze procedura de ocupare a postului de conducere vacant. În cazul în care postul de conducere vacant nu se ocupă, se poate dispune prelungirea împuternicirii.

sursa: mediafax

foto: arhivă



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Zeci de persoane sancționate în Alba pentru că nu au respectat măsurile de protecție individuală. Acțiune la Alba Iulia

Publicat

Peste 2000 de persoane au fost verificate în județul Alba, ultimele 24 de ore și amendate peste 60, pentru nerespectarea normelor de protecție individuală. Alte două au fost sancționate pentru că au încălcat restricțiile de deplasare.

Inspectoratul de Poliție Județean Alba a continuat activitățile de verificare a modului în care se respectă prevederile Legii nr 55 din 2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Sub coordonarea Instituției Prefectului, au continuat, în sistem integrat, acțiunile de verificare cu privire la respectarea măsurilor impuse în contextul stării de alertă, în scopul prevenirii răspândirii virusului Covid-19.

Potrivit IPJ Alba, în ultimele 24 de ore, la activitățile desfășurate au participat, 196 de polițiști și polițiști locali, alături de jandarmi, lucrători din alte instituții cu atribuții în domeniul verificări modului de respectare a normelor de prevenire a răspândirii noului coronavirus și au fost controlate 59 de societăți comerciale/ persoane fizice autorizate, 106 de mijloace de transport, din care 32 de mijloace de transport în comun și au fost legitimate 2.057 de persoane. De asemenea, au fost verificate 67 de  obiective de interes precum restaurante, fastfood-uri,  hoteluri, pensiuni, cabane și alte spații de cazare.

Echipele de control au depistat și sancționat 66 de persoane care nu au respectat măsurile de protecție individuală și două care nu a respectat restricțiile de deplasare.

Cu ocazia unei acțiuni cu efective suplimentare, organizată la Alba Iulia, au fost legitimate 327 persoane, au fost verificate 100 de autovehicule și au fost aplicate 19 sancțiuni pentru nerespectarea regulilor de protecție sanitară.

”Recomandăm tuturor cetățenilor să păstreze distanțarea fizică, să poarte mască și să nu se expună la riscuri. Acțiunile de control vor continua”, transmite IPJ Alba.

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

FOTO VIDEO INCENDIU la Aiud: O mașină a fost cuprinsă de flăcări, în zona Dealul Cocoșu

Publicat

O mașină a fost cuprinsă de flăcări marți, în jurul orei 16.00, în zona ”Dealul Cocoșu” din Aiud. 

Din imaginile surprinse de un cititor alba24.ro se poate vedea cum incendiul se manifestă la partea inferioară a automobilului. Potrivit acestuia, mai multe persoane au încercat să stingă focul cu câteva stingătoare.

Potrivit cititorilor alba24.ro, traficul în zonă este blocat pe ambele sensuri de mers.

La fața locului au intervenit pompierii din Aiud cu trei autospeciale. Potrivit reprezentanților ISU Alba, incendiul a izbucnit la compartimentul motor al automobilului. Din fericire nu s-au înregistrat victime.

știre în curs de actualizare.

sursă foto/video: cititori alba24.ro, ISU Alba.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Elevii de clasa a XI-a învață dintr-un manual de Istorie că România nu este în Uniunea Europeană

Publicat

România nu este încă în Uniunea Europeană, conform unui manual de istorie de clasa a XI-a, a semnalat, marți, europarlamentarul Victor Negrescu. Acesta a anunțat că va înștiința Ministerul Educației.

”România nu este încă în Uniunea Europeană, conform manualelor de istorie după care învață copiii noștri. Am primit recent o imagine de la un elev de clasa a XI-a, profil real, cu extrasele din manual din care aflăm că România urmează să adere la UE precum și alte informații neactualizate despre UE.

Am comandat manualul, am constatat că este inclus încă în programa școlară 2020-2021 (https://www.edu.ro/manuale-scolare) și am decis că solicit public Ministerului Educației să revizuiască rapid manualele aprobate pentru folosirea în învățământul preuniversitar. Propun cu această ocazie rectificarea rapidă a tuturor referințelor despre UE din manuale și introducerea unui curs opțional despre cetățenie care să includă în detaliu aspectele ce țin de drepturile, oportunitățile și obligațiile noastre în plan european.

Un document concret va ajunge în cel mai scurt timp la Ministerul Educației și mă angajez, ca împreună cu colegii mei din zona universitară și toți cei interesați, să începem să realizăm un suport de curs și un program de educație despre UE adaptat copiilor din ziua de astăzi”, a scris Negrescu pe Facebook.

Vezi și Când se termină semestrul și câte zile de școală mai au elevii. Structura anului școlar 2020-2021 cu detalii despre examene

În manualul amintit se arată că „în prezent, Uniunea Europeană este formată din 25 de state iar alte țări, printre care și România, sunt în curs de aderare”. Potrivit acestuia, este vorba de un manual al Editurii Niculescu ABC, folosit încă la clasă.

România a aderat la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007.

Prima ediție a manualului respectiv a fost publicată în 2006.

„Am înțeles ulterior că sunt mai multe manuale care întâmpină problema asta, în cazul de față vorbim despre „Istorie – Manual pentru clasa a XI-a”, editura Niculescu ABC. Este un manual scris mai de mult și republicat, dar este în continuare aprobat și folosit de minister. Nu este vorba de o editură sau alta, se pare că este o constantă faptul că aderarea la Uniunea Europeană nu este încă realizată pentru anumite manuale distribuite în școli și aici trebuie o rectificare. Măcar aceste informații ar trebui să fie la zi, într-adevăr profesorii fac eforturi de a le explica copiilor, dar în același timp și ceea ce este scris e oportun să fie actualizat”, a explicat pentru HotNews.ro Victor Negrescu, europarlamentar PSD, vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European.

El a precizat că va trimite o scrisoare către ministerul Educației în acest sens și că va propune înființarea unei materii opționale de studiu al cetățeniei europene.

surse: hotnews.ro, Facebook (Victor Negrescu)

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Spitalul Municipal Aiud va prelua de miercuri pacienții confirmați COVID-19. Ce se întâmplă cu cazurile non-Covid

Publicat

spital aiud

Spitalul Municipal din Aiud va prelua începând de miercuri, 27 ianuarie, pacienții confirmați COVID-19 pe mai multe specialități, au anunțat miercuri reprezentanții Primăriei.

Potrivit reprezentanților administrației locale, unitatea medicală va prelua de mieruri pacienții confirmați COVID-19 pe următoarele specialități:

  • Medicină internă;
  • Gastroenterologie;
  • Cardiologie;
  • Chirurgie generală;
  • Traumatologie – Ortopedie;
  • Urologie;
  • Obst-Ginecologie;
  • Neonatologie;
  • Psihiatrie.

Pentru pacienții cu afecțiuni non-COVID-19 vor rămâne funcționale (zone verzi) următoarele:

  • Compartimentul Primiri Urgențe – 24/24h;
  • Ambulatoriul integrat de specialitate (policlinica) – program normal;
  • Compartimentul de pediatrie – va funcționa în regim pavilionar.

Laboratorul de imagistică și radiologie, precum și Laboratorul de analize medicale vor fi disponibile pentru pacienții cu toate tipurile de patologii.

Pentru pacienții non-COVID-19 a fost încheiat un protocol de colaborare între Spitalul Municipal Aiud și unități sanitare similare din județ. Astfel:

  • Spitalul Județean de Urgență Alba va prelua cazurile non-COVID-19 specifice secțiilor de: gastroenterologie, cardiologie, neurologie, chirurgie, ortopedie, psihiatrie, pediatrie, precum și toate cazurile de pacienți critici;
  • Spitalul Municipal Blaj va prelua cazuistica non-COVID-19 specifică secției obstetrică ginecologie și boli interne;
  • Spitalul Municipal Sebeș va prelua cazuistica non-COVID-19 specifică secției de neurologie și psihiatrie.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate