HALLOWEEN: Semnificaţiile sărbătorii de la sfârşit de octombrie. Simboluri, superstiţii şi obiceiuri

Halloween sau sărbătoarea tuturor sfinţilor este de origine celtică şi s-a răspândit în secolul al XIX-lea în Statele Unite ale Americii, prin intermediul imigranţilor irlandezi. Astăzi, Halloween se sărbătoreşte la scară mondială, fiind preluat de aproape toate ţările lumii. 

Origine şi semnificaţii

Halloween se sărbătoreşte în fiecare an, în noaptea de 31 octombrie. În unele ţări, precum Suedia, aceasta se sărbătoreşte în prima sâmbătă din luna noiembrie.

Sărbătoarea pe care o cunoaștem sub numele de Halloween a fost influențată, de-a lungul secolelor, de numeroase culturi. În Imperiul Roman era Ziua Pomona, la celtici era festivalul Samhain, iar la creștini Sărbătoarea Tuturor Sfinților.

Istoricul Nicholas Rogers, care a cercetat originile Halloween-ului, a observat că, în timp ce „unii folcloriști i-au detectat originile în sărbătoarea romană a Pomonei, zeița fructelor și semințelor sau în festivalul morților denumit Parentalia, sărbătoarea este cel mai frecvent legată de festivalul celtic Samhaia, scris inițial Samuin”. Numele provine din irlandeza veche și înseamnă „sfârșitul verii”.

Festivalul Samhaia sărbătorește sfârșitul „jumătății luminoase” a anului și începutul „jumătății întunecate” și este uneori considerat a fi „Anul Nou Celtic”.

Vechii celți credeau că granița dintre lumea aceasta și cea de dincolo se slăbește în ziua de Samhaia, permițând spiritelor, bune sau rele, să o traverseze. Strămoșii familiei erau cinstiți și invitați acasă, în timp ce spiritele rele erau gonite. Se crede că nevoia de a îndepărta spiritele rele a dus la purtatul de costume și măști. Ei îndepărtau spiritele rele, deghizându-se ei înșiși în spirit rău, pentru a le evita. În Scoția, rolul spiritelor era jucat de tineri îmbrăcați în alb cu fețele mascate sau înnegrite. Samhaia era o vreme când se făceau provizii de iarnă și se tăiau animalele pentru a păstra carnea peste iarnă. Focurile de tabără jucau și ele un rol în festivități. Toate celelalte focuri erau aprinse de la focul cel mare. Oasele animalelor tăiate erau și ele aruncate în foc. Uneori se aprindeau două focuri unul lângă altul, iar oamenii și animalele treceau printre ele, ca ritual de purificare.

Următoarea influență a apărut odată cu răspândirea noii religii creștine în Europa. În anul 835, Biserica Romano-Catolică a transformat ziua de 1 noiembrie într-o sărbătoare creștină, pe care o celebrează toți sfinții. Aceasta era Sărbătoarea Tuturor Sfinților sau Hallowmas sau All Hallows.

Proveniența numelui

Numele de „Halloween” și multe dintre tradițiile actuale provin din perioada veche engleză fiind atestat pentru prima oară în secolul al XVI-lea și reprezintă o variantă scoțiană a denumirii All-Hallows-Even („evening”), adică noaptea dinainte de „All Hallows”.

Până în secolul al XX-lea, ea era scrisă și „Hallowe’en”, eliminând „v”-ul și scurtând cuvântul. În anumite țări Halloween-ul este asociat cu ziua de 1 noiembrie, când se sărbătorește Luminația sau Ziua morților, cum este cunoscută în popor.

n noaptea de 31 octombre, copiii se deghizează în fantome, vrăjitoare, vârcolaci, vampiri, schelete, monştri sau alte personaje de „groază” şi colindă pe la case, întrebând la intrare „Trick or treat”? (Păcăleală sau dulciuri?). Dacă persoana colindată nu acceptă să le dea dulciuri, aceasta are parte de o sperietură zdravănă.

Cu ocazia acestei zile, în marile oraşe ale lumii, au loc parade şi carnavaluri, în care oameni mascaţi mărşăluiesc pe străzi, speriind trecătorii şi urându-le „Happy Halloween!”, adică „Halloween fericit!”.

Simboluri şi costume

Imaginile de Halloween provin din multiple surse, inclusiv din obiceiurile naționale, operele literare de ficțiune gotică și horror (cum ar fi romanele Frankenstein și Dracula) și din filmele horror clasice (ca Frankenstein și Mumia). Elemente ale toamnei, cum ar fi dovlecii, cocenii de porumb și sperietorile de ciori sunt și ele omniprezente, iar casele sunt și ele decorate cu aceste simboluri.

Printre alte imagini de Halloween se numără temele morții, răului și ocultului sau monștrii legendari. Culorile tradiționale ale sărbătorii sunt negru și portocaliu.

Simbolurile și obiectele artizanale asociate Halloween-ului s-a dezvoltat în timp. Deşi cei mai mulţi dintre noi cunoaştem majoritatea simbolurilor ce însoţesc Halloween-ul, puţini dintre noi conştientizăm semnificaţiile lor ascunse şi originea lor păgână.

De exemplu, cel mai cunoscut simbol al acestei sărbători, dovleacul, era transformat în lanternă pentru a lumina sufletele din purgatoriu. La început erau folosiți napii, dar pentru că erau mai greu de modelat, au fost preferaţi dovlecii.

Un alt simbol important este costumul. Costumele de Halloween sunt tradițional modelate după figurile supranaturale, monștri, schelete, fantome, vrăjitoare și diavoli. De-a lungul timpului, printre costumele folosite apăreau și cele ale unor personaje fictive, celebrități la ordinea zilei și arhetipuri generice, cum ar fi prințesele sau luptătorii ninja.

Primele costume de Halloween produse în masă au apărut în magazinele americane în anul 1930. Acestea au fost costume de vrăjitoare şi de diavoli. Cu timpul, costumaţia de Halloween s-a diversificat, astfel că astăzi întâlnim costumaţii ale unor personaje fictive din industria hollywoodeană, precum Batman, Spiderman, Piraţii din Caraibe, Superman şi alţii.

Cei care nu vor să se costumeze în personaje macabre, aleg variante alternative. Aceştia se costumează în personaje de poveste, personaje din desenele animate, animale, oameni de ştiinţă, scriitori, actori.

Repere gastronomice

De Halloween se pregătesc dulciuri specifice, iar cele mai populare dulciuri pregătite pentru această sărbătoare sunt merele glazurate, acestea fiind preparate tradiţionale din Marea Britanie şi Irlanda.

Printre alte mâncăruri asociate sărbătorii de Halloween se numără barmbrack, o prăjitură uşoară cu fructe, în care se introduce un inel sau o monedă  (Irlanda), caramele (Marea Britanie), bomboane în formă de cranii, plăcintă de dovleac, pâine de dovleac.

O altă delicatesă a Halloween-ului este plăcinta cu dovleac. Pentru a ieşi dulce, acesteia i se adaugă sirop de arţar, iar pentru a fi sărată se pregăteşte cu piper şi sare.

Decoraţii

Nici casele nu sunt lăsate deoparte în această noapte, astfel că acestea sunt decorate cu dovleci cu lumânări în interiorul lor, scheleţi, cranii, lampioane, vrăjitoare pe mături şi alte decoraţii morbide sau haioase.

Superstiţii de Halloween

La fel ca orice sărbătoare, şi Halloween-ul are superstiţiile lui. Se spune că, în noaptea de Halloween nu e bine să trânteşti uşa, deoarece în spatele ei ar putea sta ascunsă o fantomă, care, deranjată de zgomotul uşii, te va bântui întreaga viaţă.

O altă superstiţie spune că dacă auzi paşi în urma ta, nu e bine să te întorci, deoarece ar putea fi un spirit de pe lumea cealaltă, care te va lua cu el dincolo, dacă întorci capul. Sau, dacă auzi trei ciocănituri în uşă, dar dacă deschizi şi nu e nimeni, cineva drag a decedat.

Printre atâtea superstiţii prevestitoare de nenorociri, există şi una mai veselă. Conform acesteia, în noaptea de Halloween, dacă aprinzi o lumânare într-un dovleac, îţi pui o dorinţă şi ai grijă ca lumânarea să ardă până dimineaţa, dorinţa se va împlini negreşit.