IUNIE – tradiții de CIREȘAR. Sărbători, legende, superstiții din prima lună de vară 2023

Începe luna iunie, a șasea din an, numită popular „cireşar”. În această perioadă sunt mai multe sărbători, de care sunt legate credinţe populare, obiceiuri sau superstiții.

În luna iunie 2023, sunt patru sărbători importante pentru credincioși: Rusaliile – Pogorârea Sfântului Duh, Sfânta Treime, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul – Sânzienele, Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

Vezi Calendar ortodox, iunie 2023: toate sărbătorile din luna lui Cireșar. Semnificații pentru credincioși, tradiții

Prima lună a verii, iunie, ne răsfaţă cu mirosul teilor. Numită în tradiţia populară „Cireşar” sau „Cireşel”, în această lună ne bucurăm de aroma şi dulceaţa acestor fructe.

Denumirea acesteia derivă din latinescul „junius”, dar se presupune că ar putea proveni şi din „juniores”, care înseamnă „tineret”, această lună fiind menită să sărbătorească populaţia tânără, în epoca romană.

Poetul Ovidiu a oferit şi explicaţia – zeiţa Iuno (Iunona sau Junona) a revendicat această lună. Iuno era soţia lui Jupiter, iar romanii o considerau zeiţa protectoare a femeilor. Denumirile şi simbolurile lunilor s-au schimbat în timp, unele chiar la cererea Bisericii.

Iunie este a şasea lună a anului în calendarul gregorian şi iulian, are 30 de zile, cu ziua de 15 ore şi noaptea de 9 ore.

La 21 iunie are loc Solstiţiul de vară.

Pe 22 iunie începe zodia Racului, care se încheie pe 22 iulie.

Luna iunie – tradiţii şi obiceiuri populare

Potrivit prezicerilor populare, dacă în iunie fulgeră şi tună, vara va fi ploioasă şi recoltele de grâu vor fi bogate, iar dacă plouă mult, se strică via şi strugurii. Dacă sunt omizi, va fi recoltă bună la grâu şi la struguri.

În această lună, se seamănă ridichile de toamnă, guliile şi conopida de iarnă, se sapă viile a doua oară.

În războiul dintre forţele naturii, omul, pentru a le îmbuna, le-a preamărit, dedicându-le sărbători şi obiceiuri (Timoftei, Vartolomeu, Onofrei, Elisei, Sânpetru).

În acest an, luna iunie debutează cu Moşii de Vară şi Rusaliile.

Târgurile Drăgaicei şi Sânzienelor, organizate în a doua jumătate a lunii iunie, păstrează amintirea unei divinităţi preistorice a agriculturii, celebrată la solstiţiul de vară, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000).

Atotputernicia soarelui de la solstiţiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat din zona respectivă. Încinşi cu brâuri din frunze de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri care ar fi să vină.

Din cele mai vechi timpuri, solstiţiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstiţiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul fiind considerat de către biserică drept păgân, a fost mutat pe 24 iunie – ziua dedicată Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul.

În timp, Noaptea de Sânziene – cum este denumită în folclorul românesc – a devenit o serbare populară, cu caracter tradiţional, ce se desfăşoară diferit în funcţie de ţară şi chiar de regiunea respectivă. Pentru locuitorii satelor, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii.

În credinţa populară se crede că dacă plouă în 24 iunie sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure şi salată va fi distrusă, potrivit Agerpres.

4 iunie – Pogorârea Sfântului Duh, Rusaliile

Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile) sau Cincizecimea (gr. pentekoste; lat. pentecoste – cincizeci de zile) se sărbătoreşte la cincizeci de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti).

Sărbătoarea Cincizecimii, care are loc după Învierea lui Hristos şi Înălţarea Sa la ceruri şi a fost anunţată în Vechiul Testament de profeţii mesianici, este denumită „capătul sărbătorilor”, adică evenimentul cu care se încheie istoria mântuirii realizată de Hristos.

În această zi, când Duhul Sfânt a venit în lume şi S-a pogorât peste Sfinţii Apostoli, s-a întemeiat la Ierusalim Biserica lui Hristos.

Duhul Sfânt S-a pogorât peste Sfinţii Apostoli duminică dimineaţa, în ziua Cincizecimii, în chip de limbi de foc, nu în chip de porumbel ca la Botezul Domnului, spune arhimandritul Ilie Cleopa.

Duhul Sfânt, a treia persoană a Sfintei Treimi (dogma despre Treimea dumnezeirii este fundamentală şi are implicaţii asupra întregii învăţături creştine), care a fost dăruit comunităţii apostolice primare, a înzestrat Biserica cu tot ceea ce era necesar organismului creştin: propovăduirea Evangheliei, Sfintele Tainele, harismele, diaconia. Existenţa istorică şi orice acţiune sacramentală a Bisericii depind acum de invocarea Duhului Sfânt.

Rusalii provine din latinescul “rosalia”, care semnifică sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă în același timp și fetele împăratului Rusalim, despre care se spune că aveau puteri magice și seduceau oamenii.

De asemenea, se spunea că acestea îi pedepsea pe cei care nu credeau în puterile lor.

Se mai spune că Rusaliile sunt spiritul morților care, după ce sufletele lor au părăsit mormintele la Joimari și au petrecut Paștile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ.

Creștin ortodocșii susțin că de Rusalii există o serie de superstiții, pe lângă obiceiurile tradiționale.

Opt lucruri pe care nu trebuie să le faci sub nicio formă de Rusalii:

• Nu este bine să mergi la câmp, se spune că ielele te pot prinde și pedepsi
• Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii și întunecate, pentru că te poți întâlni cu spiritele rele
• Nu se lucrează de Rusalii, pentru că cei care lucrează vor fi pedepsiți de Iele, deoarece nu cinstesc și nu prețuiesc ziua cum trebuie
  9 săptămâni de la Rusalii,
• Nu se vor culege ierburi de leac
• Nu este bine să te cerți de Rusalii, pentru că vei avea probleme de sanatate
• Să nu mergi „la scaldă” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!
• Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casă.
• Dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviți să faci aceste lucruri.

5 iunie – Sărbătoarea Sfinta Treime

Sfânta Treime (Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh) este prăznuită a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor. De Sfânta Treime, Biserica ortodoxă prăznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi.

În a doua zi după Duminica Pogorarii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxă praznuieste pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi, precum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii:

„Întru această zi, prăznuim pe însuși Preasfântul și de viață făcătorul și întru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu.”.

Însă, în calendarele românești această zi este trecută că sărbătoare a Sfintei Treimi.

Credincioşii duc la biserică, în ziua de Rusalii, frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, ca semne ale coborârii Sfantului Duh. Ele sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor.

Rusaliile au devenit, pe lângă Paşti, a doua sărbătoare rezervată botezurilor.

Luna iunie – solstițiul de vară

În 21 iunie, la ora 12.14, este solstiţiul de vară în emisfera nordică. Va fi ziua cea mai lungă zi din 2022. De la acest moment, ziua se scurtează, devenind egală cu noaptea, la echinocţiul de toamnă.

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos. Se foloseşte orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o monedă sau pandantiv.

Cu o zi înainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într/un vas cu apă curată, apon prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii. Astfel, bijuteria este purificată cu elementul focului. Cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui. Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorintei cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.

24 iunie: Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul şi Sânzienele

Data de 24 iunie nu a fost fixată într-un mod întâmplător ca zi a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Potrivit Sfintei Scripturi, zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul a avut loc după ce Zaharia, tatăl sau, a tămâiat în sfântul altar – loc în care numai arhiereul intră o singură data pe an, în luna a șaptea, ziua a 10 a (cf. Levitic 16, 29). Această luna din calendarul iudaic cuprindea o parte din septembrie și alta din octombrie. Având în vedere cele descoperite în Sfânta Scriptură, Sfinții Părinti au rânduit ca ziua zămislirii Sfântului Ioan să fie pe 23 septembrie, iar ziua de 24 iunie ca zi de naștere.

Potrivit Sfintei Scripturi, în acest timp era preot la Templul din Ierusalim, Sfântul Proroc Zaharia, învățător al Legii Vechi, care a fost ales să fie tatăl Sfântului Ioan Botezătorul. Preotul Zaharia era căsătorit cu Elisabeta, care era sora Sfintei Ana, mama Maicii Domnului.

Biserica a închinat lui Ioan șase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima și a doua aflare a capului lui (24 februarie) și a treia aflare a capului sau (25 mai).

Noaptea de Sânziene — cum este denumită în folclorul românesc — a devenit o serbare populară, cu caracter tradițional.Pentru țărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credința populară, se consideră că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure și salată va fi distrusă.

Din timpuri străvechi, semnul cercului a fost considerat de o importanță copleșitoare, crezându-se că el are forțe magice. Inelele, coroanele, brățările, colierele, centurile, cununile, ghirlandele nu întâmplător au forma de cerc, ci pentru ca acest simbol magic să-i apere pe purtătorii lor de forțele răului, care nu pot să treacă peste această graniță imaginară fără sfârșit sau început, în filosofie el reprezentând nesfârșitul, infinitul.

Tradiția dansurilor populare (existente în toată Europa), în care oamenii se țin de mână sau pe după umeri, alcătuind un cerc închis (de tipul horei), are aceeași semnificație. De asemenea, cu ocazia solstițiului de vară sunt organizate festivaluri dedicate focului și apei.

29 iunie – Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Apostolii Petru şi Pavel sunt pomeniţi împreună pentru că au fost martirizaţi în ziua de  29 iunie a anului 67.

În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. Aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit.

Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia.

Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.

Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă. Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Fenomene astronomice – luna iunie și până la finalul anului

• 4 iunie – Planeta Venus la elongaţie estică maximă (seara)
• 21 iunie – Solstiţiul de vară
• 28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaridele
• 12 – 13 august – Maximul curentului de meteori Perseidele
• 27 august – Planeta Saturn la opoziție (vizibilă toată noaptea)
• 19 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
• 23 septembrie – Echinocţiul de toamnă
• 21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele
• 23 octombrie – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineața)
• 3 noiembrie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
• 9 noiembrie – Ocultaţie Lună – Venus (fenomen vizibil pe timp de zi)
• 13 noiembrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
• 17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele
• 13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele)
• 22 decembrie – Solstiţiul de iarnă.