Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Jurnal de şantier: Nicio altă descoperire în interiorul Parcului Custozza. Arheologii vor prezenta un raport al lucrărilor din Cetate


Publicat

Cercetările arheologice în interiorul Parcului Custozza au continuat, joi. Deţinuţii Penitenciarului Aiud s-au întors pe şantier alături de arherologi, dar lucrările se derulează încet. Potrivit directorului Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, până joi nu a mai fost înregistrată vreo descoperire, lucru previzibil de altfel, deoarece încă nu s-a ajuns la o adâncime semnificativă.

Accesul în incinta parcului este în continuare deschis şi trebuie să menţionăm că, din cauza Sărbătorilor, lucrările vor fi întrerupte până marţi. Singurele excavatoare care au putut fi observate joi se aflau în exteriorul parcului. În ceea ce priveşte lucrările de pe strada Mihai Viteazul, acestea se află deasemenea în derulare, dar nici aici nu au fost semnalate alte descoperiri.

Potrivit directorului adjunct al Muzeului Unirii, Constantin Inel, urmează să fie predat Primăriei un prim raport ce, ulterior, va fi făcut public. „În exteriorul parcului se lucrează la partea de punere în valoare a vestigiilor împreună cu proiectanţii. În ceea ce priveşte terenul din faţa intrării la Traseul Celor Trei Fortificaţii şi care aparţine Arhiepiscopiei Romano-Catolice, o să elaborăm un proiect de conservare şi vom propune păstrarea acestuia ca parc arheologic vizitabil. Toate celelalte descoperiri vor fi propuse spre conservare in situ„, a explicat Constantin Inel.

Reprezentanţii Muzeului Unirii au informat că raportul privind lucrările va fi prezentat presei imediat după ce va fi predat celor de la Primărie.

La polul opus, discuţiile pe marginea proiectului de reabilitare a Cetăţii Alba Carolina, continuă. Redacţia Mediavistica a transmis o scrisoare deschisă către arheologii Muzeului Unirii, semnată de Adrian Andrei Rusu de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj Napoca. Vă publicăm integral această scrisoare:

„Scrisoare deschisă către arheologii romanişti ai Muzeului Unirii Alba Iulia

Stimaţi Colegi,

Presiunea ce se pune pe arheologia Cetăţii Alba Iulia este una nefirească şi dincolo de orice normalitate. Din păcate, în România de astăzi, noţiunea normalului este invers proporţională cu anormalitatea monstruoasă.
Nu doresc să aduc, în bloc, justificări, nici vreo acuză la adresa prestaţiilor profesionale care s-au derulat ori se derulează pe moment. Dacă am făcut ori voi face astfel de lucruri, le voi face direct oamenilor care îşi vor asuma prestaţii, declaraţii ori publicaţii.
Arheologia cetăţii a avut parte de un şir întreg de arheologi <neinspiraţi>, care ne-au lăsat o moştenire complicată şi încâlcită (Radu R. Heitel, Gheorghe Anghel, Vasile Moga şi alţii). Bine <scuturate>, paginile lor rămân zdrenţuite şi pătate. Ar fi fost suficient dacă <redescoperirea> suprapunerii castrului Legiunii a XIII-a Gemina de către cetatea medievală, operată de către clujeanul Mircea Rusu, ar fi dat un semn serios la o relaţie istorică şi arheologică, de care Alba Iulia nu se poate lipsi. Era un fel de a spune că exista un grup de istorici, foarte mândru şi băţos, de altfel, cu <orbul găinilor> ori care nu vedea pădurea din cauza copacilor.
Toate prestaţiile mici, descărcările expeditive ori cumpărate au servit unor meschinării profesionale care, deşi – poate, dar nu singur – nu vor ajunge vreodată în justiţie, tot se va găsi vreun istoric să le incrimineze. Nu imediat, dar cândva, în timp. Gloria de moment, cu defilarea la braţ cu un nou altar sau statuetă, nu se va răscumpăra niciodată în faţă aceluiaşi timp lung.
Alba Iulia s-a născut în jurul anului 1000 şi acesta este un fapt. A avut o istorie de care puţine localităţi ardelene ori româneşti au avut parte. A fost o capitală religioasă, apoi o capitală politică. Singura pe care a avut-o Transilvania ca stat în sine. Această realitate face ca tot ceea ce este istorie şi ni se oferă ca sursă istorică nouă să devină un bun nu al domniilor voastre, ci al nostru, al tuturor. Aceasta dă dreptul tuturor să vă privească atent şi critic, să vă ceară calitate şi onestitate, noţiuni care, de obicei, se impregnează în structura unor oameni de bine.
Din păcate, cu o viziune metafizică dintre cele mai periculoase, arheologia cetăţii se împarte astăzi între <iubitorii> de Ev Mediu, cu prestaţia în vedetă a Danielei Marcu-Istrate, şi cea a <iubitorilor> aproape anonimi ai perioadei romane. Nu este o creaţie de moment, ci este <darul> unor dascăli ori formatori de opinie profesională care se mai mişcă printre noi, cu seninătate de îngeri nevinovaţi. Contrastul dintre cele două echipe se vede imediat, din mai multe puncte de vedere. Fiecare pare a ţintit o altă cetate a Albei Iulia. Aş dori să remarc în plus, că din punct de vedere strict arheologic, prima parte este o excelentă <vânătoare> de contexte, cealaltă este una de artefacte pescuite (chiar şi cu buldozerul, cum se motiva deunăzi de unul dintre informatorii presei). Ambele abordări sunt, profesional şi principial vorbind, păguboase.
Să revenim însă la realitatea romană. Este aproape de neconceput, pentru un profesionist adevărat, să-şi urmărească o <iubire> fără să se intereseze de ce s-a întâmplat cu ea pe parcursul timpului. Este ca şi când ţi-ai lepăda iubita devenită, biata, babă. A urmări castrul doar pentru cei mai puţin de 150 de ani în care a funcţionat în piatră şi a nega, şterge, arunca ori pur şi simplu a nu pricepe, a nu vrea ori a neglija cu dinadinsul ce s-a petrecut cu el la o distanţă de sute de ani, în condiţiile în care ştii cu certitudine că topografia romană a fost respectată, cum s-ar numi oare?
Relevanţa stratigrafică post-romană este esenţială în a şti dacă, într-adevăr, ceea ce ai descoperit este cert roman şi nu medieval ori medieval refolosit.
S-au semnalat drumuri şi construcţii masive, care, privite doar superficial, dau de înţeles că erau foarte sus situate, de care medievali şi oamenii vremurilor premoderne par să nu fi ştiut nimic, să le fi ocolit ori, poate – foarte puţin verosimil – prezervat pentru clipa de eternitate a anului 2011. Cum am mai văzut pe undeva întrebarea: <în fundaţiile romane descoperite, s-au încartiruit cătanele lui Mihai Viteazul?> Dacă ar fi fost adevărat, este minunat, dacă nu, atunci, totuşi, unde au dormit aceeaşi soldaţi? Este aproape ridicol să le semnalezi, declari şi publica fără să explici ce s-a întâmplat cu ele în cetatea medievală. De ce arată astfel, de ce nu sunt şi mai mult distruse ori spoliate? Altfel parcă asistăm la ruperea unui film prost: până aici romani, dincolo neantul!
Oricare dintre descoperirile de piese (statui, altare) care indicau o sorginte non-militară nu pot fi transferate în realitatea castrului roman. S-au dat deja explicaţii grăbite pentru un <templu al lui Nemesis>, fără ziduri, doar cu două posibile decoruri din el, ce facem însă cu gladiatorul din castru? Ce vom face cu oricare altă descoperire care nu s-ar mai potrivi contextului? Va fi un continuu şir de excepţii de viaţă militară romană din întregul Imperiu? Va deveni castrul Legiunii XIII-a Gemina chintesenţa performanţelor civilizaţiei celor două oraşe romane din afara lui?
În condiţiile în care canonicul Ioan Mezerzius şi-a pus casa peste rezistenţa guvernatorilor Daciei (str. Munteniei), în condiţiile în care un Zamosius descrie repetat piese romane adunate şi colecţionate în vremuri dinaintea lui, în condiţiile în care clădirile arhiepiscopiei romano-catolice mustesc de piese romane încastrate, iar grădina aceluiaşi palat moşteneşte încă vechea expoziţie muzeistică a principilor ardeleni, este nevoie ca cineva să mai clameze, atragă atenţia ori să se indigneze că asemenea mărturii nu servesc nici măcar la avansarea conceptului de continuitate materială romană în Evul Mediu?
Castrul roman, în ciuda oricăror resentimente, deformări profesionale, nu poate fi cercetat arheologic în absenţa acceptării realităţilor medievale şi premoderne pe care le-a trăit din plin. Este un concept elementar, care trebuie să fie însuşit ca o politică a bunului simţ, dincolo de cât de dubioasă ori nu ar fi astăzi restaurarea care aduce sute de mii de pavele ori lovele.

Dr. Adrian Andrei Rusu
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române,
Cluj-Napoca ”

Vom continua Jurnalul de Şantier, marţi, după reînceperea lucrărilor în Parcul Custozza.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Dan Agrisan

    joi, 21.04.2011 at 18:27

    E de apreciat faptul ca Alba 24 isi propune sa informeze opinia publica de ceea ce se intampla pe santierul arheologic printr-un adevarat jurnal, dar nu cred ca ar trebui sa functioneze ca inca o presiune (mediatica) asupra arheologilor pentru a gasi ceva extraordinar si cat mai repede. Lucrarile trebuie sa se desfasoare cu calm si impartialitate, exact asa cum trebuie sa aiba loc o cercetare arheologica. Imi permit sa cred ca acea campanie de „ziua si descoperirea” a fost o stratagema de imagine care trebuia sa acopere viteza in care s-a lucrat sub presiuni din diverse parti. In Parcul Custozza lucrurile ar trebui sa se desfasoare altfel.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Moduri de a vă îmbunătăți regimul alimentar, fără legătură cu dietele pentru slăbit. Regula celor 5 legume și fructe

Publicat

Nu este nevoie să începem neapărat o dietă pentru slăbit, pentru a mânca sănătos. Trebuie să o facem în fiecare zi și să ne amintim de regula care spune că zilnic trebuie să consumăm minimum 5 alimente și fructe diferite. 

Alimentele fermentate, care au fost transformate de activitatea microorganismelor vii, inclusiv bacterii, drojdie și mucegaiuri, sunt considerate de către oamenii de știință bune pentru sănătatea noastră.

Acestea includ iaurt, chefir și câteva brânzeturi. Unii dintre acești microbi, atunci când sunt ingerați ca parte a alimentelor fermentate, călătoresc prin tractul digestiv pentru a susține trilioanele de microbi care trăiesc deja în intestin, conform cercetărilor.

Studiile au legat o compoziție sănătoasă a microbilor intestinali de funcționarea sistemului imunitar, funcțiile metabolice ale corpului și multe alte aspecte ale sănătății.

Cu toate acestea, nu toate alimentele fermentate conțin microorganisme vii, deci este important să verificați eticheta.

De exemplu, varza murată sau alte murături pot fi preparate cu oțet sau pasteurizate, proces care ucide bacteriile.

Experimentați și altfel de cumpărături

Mâncăm un număr relativ mic de alimente, doar 15 plante furnizând 90% din caloriile lumii, chiar dacă există mai mult de 7.000 de specii de plante comestibile.

Consumul unei game largi de alimente pe bază de plante este considerat a fi bun și pentru microbii intestinali.

Jumătate din aportul de legume din lume este alcătuit din mazăre, roșii (din punct de vedere tehnic un fruct), ceapă și morcovi, potrivit The British Nutrition Foundation.

Aceste patru legume sunt forte bune când vine vorba de nutrienți, dar diferite legume oferă cantități diferite și combinații de nutrienți, deci varietatea este importantă.

Orezul ca tăiței și paste este indicat. Dar orzul perlat și quinoa sunt, de asemenea, ușor de gătit.

Mulți oameni nu mănâncă cele două porții recomandate de pește pe săptămână, dintre care una ar trebui să fie pește gras.

Peștele oferă nu numai proteine ​​și mai multe vitamine și minerale, dar peștele gras – inclusiv somonul, stavridul, sardinele și tonul proaspăt – conțin acizi grași omega-3 cu lanț lung, ceea ce cercetările sugerează că sunt importante pentru funcția creierului.

Este o idee bună să vă modificați și gustările. Nucile sunt o opțiune bogată în proteine, bogată în nutrienți, care vă va face să vă simțiți mai plini pentru mai mult timp.

Gătiți acasă, mai mult decât aveți nevoie pentru o masă

Este ușor să dublați ingredientele atunci când gătiți un curry, supă, tocană, ardei iute, lasagna sau plăcintă. Surplusul din această mâncare îl puteți congela.

Dar asigurați-vă că etichetați totul înainte de al pune în congelator, astfel încât să știți ce dezghețați.

Economisiți timp, iar mâncarea gătită acasă este mai sănătoasă.

Regula celor cinci fructe și legume diferite, pe zi

Mai puțin de o treime din adulți consumă cinci fructe și legume pe zi, cum spune regula unei alimentații sănătoase.

O porție are aproximativ 80g – o mână de legume mai grele, cum ar fi broccoli și roșii, sau două mână de frunze, cum ar fi spanacul și varza.

Puteți combina diferite fructe și legume pentru a face o singură porție, deci merită să includeți cantități mici în mese ușoare și gustări.

Fasolea și leguminoasele, în orice cantitate, ele nu se pun la socoteală mai mult de o porție deoarece, deși sunt o sursă bună de fibre, conțin mai puțini nutrienți decât alte fructe și legume.

Fructele uscate contribuie la consumul de cinci fructe și legume pe zi, deoarece conține o mulțime de fibre, dar porția recomandată este de 30g datorită densității caloriilor și a zahărului.

O porție (150 ml) de suc de fructe sau de smoothie contează, de asemenea, dar oricât ai bea, nu contează niciodată mai mult decât o singură porție, deoarece are un conținut scăzut de fibre și un conținut ridicat de zahăr.

Cartofii nu contează, din cauza conținutului lor de amidon, deși conțin substanțe nutritive.

Cu toate acestea, cartofii dulci sunt recomandați.

Gătiți de la zero

Mai mult de jumătate din alimentele cumpărate dinsupermarket sunt ultra procesate, potrivit unui raport publicat de Cambridge University Press.

Este mult mai bine să nu utilizați alimente semi-preparate, deși acestea necesită mai puțin timp de gătire.

Sursă: BBC.com

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Culorile anului 2021: ”combinaţia care subliniază nevoia înnăscută a oamenilor de a fi văzuţi, de a le fi ascultată vocea”

Publicat

Două nuanţe de gri şi galben au fost alese de Pantone pentru a forma culoarea anului 2021. Ultimate Grey şi Illuminating, două nuanţe independente care subliniază modul în care elemente diferite se îmbină pentru a se susţine reciproc, exprimă cel mai bine starea din 2021, relatează News.ro.

Practic şi solid, dar în acelaşi timp cald şi optimist, aşa este descrisă uniunea creată de Pantone. Este una care emană putere şi pozitivism. Combinaţia dă oamenilor speranţă, spun experţii institutului. „Avem nevoie să simţim că totul va deveni mai luminos – este esenţial pentru spiritul uman”.

Pantone 13-0647 Illuminating este un galben vesel, luminos, impregnat cu putere solară. Pantone 17-5104 Ultimate Gray este emblematic pentru elemente solide, de încredere, nemuritoare şi care oferă o bază fermă.

Încurajând spiritul, combinaţia subliniază nevoia înnăscută a oamenilor de a fi văzuţi, vizibili, recunoscuţi, de a le fi ascultată vocea.

Experţii Pantone aleg de peste 20 ani culoarea care exprimă cel mai bine spiritul perioadei.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Norvegia recomandă utilizarea cu prudență a vaccinului de la Pfizer- BioNTech pentru o anumită categorie de persoane

Publicat

Norvegia și-a schimbat politica privind utilizarea vaccinului anti-COVID-19 de la Pfizer și ia în considerare excluderea bolnavilor în fază terminală, în urma rapoartelor privind decesele la pacienții considerați fragili după administrarea serului, a relatat Reuters.

„Autoritățile norvegiene din domeniul sănătății au modificat recomandările în ceea ce privește vaccinarea bolnavilor terminali pe o scală de fragilitate clinică 8 sau mai mare”, arată un comunicat al BioNTech.

După ce 23 de pacienți în vârstă au murit în Norvegia după imunizarea cu vaccinul antiCovid produs de Pfizer-BioNTech, țara a lansat o anchetă detaliată, relatează The Guardian și Business Insider.

Reacțiile adverse la vaccin ar fi putut contribui la moartea unor pacienți mai în vârstă și slăbiți, ia în calcul Agenția Norvegiană a Medicamentului.

Scala de fragilitate clinică este un sistem de clasificare utilizat pe scară largă în îngrijirea persoanelor în vârstă, care definește pacienții în stadiul 8 drept în stadiu terminal și, de obicei, incapabili „să se recupereze chiar și după o boală minoră”, conform Reuters.

Agenția Norvegiană pentru Medicamente a informat că „reacțiile adverse frecvente ar putea fi responsabile pentru o evoluție severă la persoanele în vârstă care sunt fragile”.

Din 14 ianuarie, 23 de rapoarte referitoare la decese suspecte au fost depuse la registrul sanitar norvegian.

„Ar trebui efectuată o evaluare pentru fiecare pacient în parte dacă beneficiile vaccinării depășesc riscurile eventualelor efecte secundare”, a explicat Agenția Norvegiană pentru Medicamente.

În Norvegia, în medie, 400 de persoane mor în fiecare săptămână în case de bătrâni și în instituțiile de îngrijire.

Anunțul autorităților norvegiene vine după ce voci din sănătatea publică din Norvegia și-au exprimat tot mai mult îngrijorarea cu privire la siguranţa vaccinului Pfizer la oamenii în vârstă, cu afecţiuni cronice foarte serioase.

Steinar Madsen, directorul medical al Agenţiei Norvegiene a Medicamentului, pe 15 ianuarie: Nu suntem alarmaţi sau îngrijoraţi, deoarece acestea sunt evenimente foarte rare şi au loc la pacienţii foarte fragili, cu boli foarte grave.

”Nu există o conexiune certă între decese și vaccin”

Agenția a anchetat 13 decese până acum și a concluzionat că reacțiile adverse comune la vaccinurile ARN, precum febra, greața, diareea, ar fi putut contribui la finalurile fatale ale pacienților cu o stare de sănătate precară.

”Există o posibilitate ca aceste reacții comune adverse, care nu sunt periculoase la pacienți mai tineri, mai în formă, să agraveze boli preexistente la bătrâni”, a spus Madsen.

”Nu putem exclude că reacțiile adverse care au loc în primele zile după vaccinare (precum febră și greață) să fi putut contribui la un curs mai grav și un final fatal la pacienți cu boli preexistente”.

Toți cei decedați erau pacienți bătrâni, de peste 80 sau 90 de ani, din aziluri.

Sursa: Libertatea

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Cum arată trenul care atinge viteze de 620 de kilometri pe oră. Prototipul Maglev, lansat recent în China

Publicat

China a lansat un prototip al unui tren de mare viteză, ce are capacitatea de a atinge până la 620 de kilometri pe oră. Trenul Maglev a fost testat recent și face parte din planul chinezilor de a asigura transport rapid între marile orașe. 

Trenul funcționează cu energie supraconductoare la temperatură înaltă (HTS), ceea ce îl face să arate ca și cum ar levita de-a lungul căilor ferate magnetizate. În operare, trenul va „levita” la 0,1 cm deasupra șinelor. Prototipul este unul elegant, are 21 de metri lungime și 3 metri lățime și a fost dezvăluit presei din orașul Chengdu, provincia Sichuan, pe 13 ianuarie. Oamenii de știință au construit și 165 de metri de cale ferată pentru a face și o demonstrație publică cu noul prototip, anunță agențiile de presă chineze, citate de CNN.

Chinezii susțin că acest tip de tren ar putea deveni un mijloc de transport mai rapid și decât avionul, inclusiv pe distanțe ce depășesc 1.000 de kilometri. China a investit masiv în transporturi în ultimii ani, îndeosebi în aceste trenuri cu levitație magnetică și a fost prima țară care a avut un tren Maglev pentru uz comercial, Transrapid Shanghai, care atinge 430 de kilometri pe oră.

Profesorul He Chuan, vicepreședinte al Universității Southwest Jiaotong, care a lucrat la prototip, a declarat că trenul ar putea fi „operațional” în decurs de 3 până la 10 ani.

China găzduiește cea mai mare rețea feroviară de mare viteză din lume, care se întinde pe peste 37.000 de kilometri, și cel mai rapid tren care operează comercial, Shanghai Maglev. Primul tren Maglev de mare viteză a început să funcționeze încă din 2003.

China vrea să aducă îmbunătățiri infrastructurii înaintea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022, care vor avea loc la Beijing.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate