LIVE: TOATE modificările din Legea Educației, prezentate de ministrul Cîmpeanu. Care sunt noutățile pentru sistemul de învățământ

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a prezentat marți proiectele de modificare a legislației din domeniu. Este vorba despre Legea învățământului preuniversitar și cea pentru învățământul superior.

Declarații ministrul Sorin Cîmpeanu

• proiectele vor fi lansate în consultare publică din 13 iulie până în 17 august (35 zile)
• Parlamentul European a validat în luna noiembrie această reform –  elaborarea și adoptarea pachetul legislativ pentru implementarea proiectului România Educată
• astăzi, 12 iulie, la un an de la prezentarea raportului final a proiectului România educată, Ministerul Educației a transpus în texte de lege toate principiile din Proiectul Romania Educată
• schimbările din Legea educației de până acum nu a fost susținută de o arhitectură de sistem
• aceste legi nu realizează o cosmetizare, ci sunt cu adevărat o reformă
• cele două proiecte unul pentru învățământul universitar și unul pentru învățământul preuniversitar au fost elaborate prin consultarea tuturor direcțiilor de specialitate
• ne bazăm foarte mult pe perioada de consultare publică. Proiectele legilor vor fi disponibile de îndată ce ele vor fi prezentate în guvern. După cele 35 de zile de consultare publică, vom avea o scurtă perioadă de câteva zile pentru integrarea observațiilor care vor rezulta din perioada de consultare
• începând cu data de 1 septembrie, după ce proiectele vor fi adoptate de Guvern în formă îmbunătățită ele vor fi transmise în Parlament care își va începe parcursul normal pentru adoptarea oricărei legi
• IȘJ-urile se transformă în direcții județene de învățământ preuniversitar (DJÎP) – servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educației; vor fi formate prin reorganizarea inspectoratelor școlare, respectiv a municipiului București și prin comasarea cu centrele județene de resurse și asistență educațională
  

• se înființează Autoritatea Națională pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității (ANISAC) în Învățământul Preuniversitar – responsabilități ARACIP și inspecții sistemice; va avea birouri teritoriale, cel mai probabil regionale
• se înființează CNFCD – Centrul Național de Formare și Dezvoltare a Cadrelor Didactice – va avea structuri la nivel județean (acum Casa Corpului Didactic)
• se înființează Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și Institutul pentru Științele Educației (preluare responsabilități CNPEE – organizarea evaluărilor și examenelor naționale)
• se înființează Unitatea executivă pentru Suport, Mentenanță și Asistență Tehnică pentru Digitalizare – pentru învățământul preuniversitar – suport mentenanță digitalizare (inclusiv cu experți externi) – platforme digitale
• se înființează Centrul Național de Excelență – coordonare a activității de excelență și performanței
• Centru Național pentru Educație Incluzivă – inclusiv atribuții privind desegregarea
• consilii consultative în județe – reprezentanți Direcții județene pentru învățământ preuniversitar, reprezentanți ANISAC, CNCFD, prefectură, CJ; sprijin pentru administrarea rețelei școlare – resurse
• Corpul Managerilor Educaționali – mentori; dezvoltarea politicilor din educație, mentorat pentru directori la început de carieră, monitorizare principii etice și conduită deontologică în managementul școlar; directorul de școală își poate pierde funcția dacă ANISAC constată că nu s-au îndeplinit standardele de calitate
• apare funcția de director administrativ școală; evaluare motivațională, aptitudini candidați – la concursul pentru directori școli; rămâne proba scrisă și interviul
• posibilitatea de încetare a mandatului unui director de școală în situația în care se constată că nu s-au îndeplinit standardele minimale de calitate

Vezi AICI: Directorii de școli vor putea fi demiși din funcții dacă nu oferă calitate. Procedura de angajare se schimbă. Apare o funcție nouă

• învățământul obligatoriu va cuprinde grupa mică începând cu anul 2030; cuprinde deja grupa mijlocie, grupa mare, învățământul primar, învățământul secundar inferior și liceal
• stagiatură de 1 an pentru profesori; licențiere; 2023 – titularizare, vor fi scoase la concurs și posturi care nu au 18 ore
• la finalul clasei pregătitoare și a clasei întâi, cadrul didactic responsabil trebuie să întocmească un raport descriptiv de evaluare atât a dezvoltării fizice socioemoționale cognitive, cât și a limbajului și abilităților de citit, de scriere, de calcul matematic, precum și a dezvoltării capacităților și aptitudinilor de învățare
• la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii vor susține evaluări scrise, obligatoriu evaluări la „limbă și comunicare” și „matematică”; rezultatele evaluărilor vor fi folosite pentru realizarea planurilor individualizate ale elevilor de învățare și se comunică părinților. Foarte important: este obligatoriu să fie trecute în portofoliul educațional al elevului. Acesta a existat și în Legea 1/2011, dar din păcate nu a fost pus în practică niciodată
• orientarea școlară și portofoliul personal al elevului – obligatorii la finalul clasei a VIII-a; consilierul școlar și dirigintele vor trebui să emită o recomandare de încadrare în educația secundară superioară (liceu)
• portofoliul educațional: cuprinde rezultatele înscrise în catalogul electronic, recomandări de profil și evaluări, diplome, certificate și alte înscrisuri dobândite în diferite contexte în procesul de învățare; se utilizează din grupa mijlocie de la grădiniță; obligatoriu pe tot parcursul învățământului preuniversitar
• pentru promovarea excelenței, în gimnaziu/liceu, se pot promova doi ani de studiu, într-unul singur (un elev poate face doi ani de studiu, într-unul singur)
• pentru elevii de clasa a VIII-a se renunță la media din gimnaziu
• examen de admitere la colegii naționale; aceste unități vor putea să organizeze propriile examene de admitere în liceu (înainte de Evaluarea Națională) pentru ocuparea 90% din numărul de locuri, 10% vor rămâne pentru a fi ocupate prin procesul normal de distribuire – repartizare computerizată; profesorii din liceele care vor dori să organizeze examene proprii de admitere vor fi pregătiți pentru redactarea subiectelor la examen; elevii care încep clasa a VII-a în septembrie vor avea șansa să se prezinte la Evaluare Națională pentru a putea candida ca și până acum

Citește și Examen de admitere la liceu, din 2024. Modificări pentru colegiile naționale, propuse prin reforma din Educație

• în învățământul secundar inferior se acordă note de la 1 la 10, în învățământul secundar superior și liceu – la fel; la disciplinele care fac parte din ariile curriculare Arte și Educație Fizică și Sport, precum și la alte discipline care pot fi stabilite prin ordin de ministru, se acordă calificative de tip „admis”, „respins” și nu note de la 1 la 10, cu excepția învățământului vocațional desigur, la care rezultatele evaluării se exprimă în continuare cu note de la 1 la 10; elevii care vor începe anul școlar după intrarea în vigoare a acestei legi nu vor mai avea calificative de la 1 la 10, pentru disciplinele din ariile curriculare Arte și Educație Fizică – cel mai devreme în septembrie 2023

Vezi AICI: Calificative în loc de note pentru elevi, la Educație Fizică și alte discipline. Cum se schimbă legislația din învățământ

• Bacalaureat: o singură probă scrisă de evaluare a competențelor la discipline cuprinse în trunchiul comun – este o probă comună pentru elevii de la toate filierele, profiluri și specializări; două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională; vor fi verificate, de asemenea, competențele de bază echivalente nivelului B1; rezultatul evaluării se va exprima prin nivelul de competență în raport cu standardele europene de competență recunoscute; probă pentru competențe de programator (competențe digitale), luată în considerare și de angajator și de universități; opțional, probă specială la Engleză pentru cei care promovează la nivelul de baza B1 probele pentru cele două limbi străine

Vezi AICI: Bacalaureat: o singură probă scrisă obligatorie, comună pentru toate filierele și specializările. Cum va fi structurat examenul

• condiții promovare Bacalaureat: susținere și promovare – proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi străine, proba scrisă de evaluare a competențelor la discipline cuprinse în trunchiul comun; cel puțin nivelul independent la ambele probe, adică nota 6; proba scrisă facultativă, specifică domeniului sau profilului și specializării, nu va condiționa promovarea examenului de bacalaureat (proba la alegere are rolul de a-l ajuta în dezvoltarea lui ulterioară; nu va condiționa promovarea bacalaureatului; restul probelor verifică competențele de bază); examenul de bacalaureat a devenit un pașaport pentru învățământul superior
• profesori – debutul în profesie: va exista o perioadă de stagiatură un an și un examen de licențiere – 2 componente de evaluare sumativă: raport de evaluare a stagiului practic și examen scris; acent pe activitatea practică la clasă; profesorii stagiari – reducere de normă de la 18 ore la 12 ore și obligativitatea să asiste la orele susținute de profesorul-mentor; orele de mentorat vor fi plătite în plus
• platformă dedicată carierei didactice – unde vor prezentate portofoliile profesionale ale tuturor cadrelor didactice, va fi definit profilul profesional al fiecărui cadru didactic pe fiecare nivel de învățământ: primar, gimnazial, liceal; evaluările cadrelor didactice se vor baza la raportarea la acest profil; profesorul – un autor al procesului de învățare, un facilitator de învățare, un mentor al elevilor, un conector al tuturor beneficiarilor din educație – direcți și indirecți; etică, meditații, protejarea împotriva abuzului emoțional – reglementate; prevăzute situațiile în care nu se poate ocupa o funcție didactică (persoane condamnate penal definitiv, de exemplu)
• va fi realizată o platformă informatică națională pentru alfabetizare funcțională
• finanțare și salarizare: 15% din bugetul general consolidat pe partea de cheltuieli a statului (acum 7,92%); profesorul este și formator de caractere; pentru prima oară într-o lege a educației avem o reglementare care definește salariul profesorului debutant/stagiar ca fiind salariul mediu pe economie (acum 6.095 lei) – creștere de 43% pentru salariul mediu în educație (de la 6.500 lei în educație la 9.500 lei)
• finanțare pe baza cost standard elev și pe baza cost standard pe formațiune de studiu; în școlile în care nu se poate forma nici măcar o clasă, finanțarea va fi acordată pe formațiune de studiu (număr mediu de elevi în clasă); costul standard din unități de învățământ defavorizate stabilite anual prin ordin de ministru va putea crește cu 25%; separarea costului standard pentru cheltuieli materiale (acum 485 lei/elev, include și cheltuieli de evaluare/pregătire profesională; costul standard pentru cheltuieli salariale este 6.386 lei) – va crește cu 3,7%
• diversificare curriculum: într-o clasă se vor putea organiza până la 4 formațiuni de studiu, pentru 4 grupe de elevi care vor dori să învețe discipline diferite
• gratuitate transport elevi: asigurată de la bugetul de stat, prin consiliile județene, care au contracte cu operatorii de transport (transport local, intra și inter-județean)
• finanțarea cu 25% a 500.000 elevi din școli defavorizate / profesori de sprijin
• școlile vor avea bugete constituite pentru burse, vor putea să-și stabilească propriile politici pentru burse fără a coborî sub nivelul minim
• învățământul superior – universități: vor putea prelua prin absorbție institutele de cercetare; toate programele de studii (licență, master, doctorat) vor conține cursuri de etică și integritate academică; universitățile trebuie să asigure minumum 50% din locurile de practică necesară (cel puțin 75% în afara universității) – creșterea finanțării cu 30%/student pentru universitățile care vor să susțină învățământ dual; programe universitare cu dublă specializare (reglementare organizare și funcționare, fără parcurgerea procedurii de acreditare, cu încadarea în capacitate, pentru specializările deja acreditate) – de exemplu, dacă se unesc specializările chimie și fizică, iar ambele sunt acreditate, nu mai trebuie acreditare separată; crește durata studiilor de doctorat de la 3 la 4 ani; se pot comasa 2 ani de studii; studenții doctoranzi pot fi plătiți în limita normei de asistent universitar; acordarea titlului de doctor de către universități – vor răspunde pentru conformitatea procesului; absolvenții învățământului superior medical care au promovat examenul de finalizare a studiilor primesc drept de liberă practică; organizare Rezidențiat de către Ministerul Educației – atribuții; programul ”școala de spital” – universitățile de medicină și farmacie pot înființa unități de învățământ preuniversitar pentru școlarizarea elevilor spitalizați pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni; învățământul dual introdus în sistemul universitar; locuri pentru persoane cu dizabilități la admitere
• registru unic național integrat al diplomelor și actelor de studii – gestionat de Ministerul Educației

 

Știrea inițială

Noutatea generală este separarea în două legi a reglementărilor din cele două sisteme de învățământ – învățământul superior (universitar) va fi separat de cel preuniversitar (creșe, grădinițe, școli, licee și postliceale).

În fiecare dintre aceste proiecte de lege vor fi incluse și statutul personalului didactic din cele două domenii, precum și reglementările în privința calității în învățământ. Practic, asta ar însemna că legile de înființare ale ARACIP și ARACIS vor fi abrogate de noile proiecte și incluse în acestea, potrivit edupedu.ro.

Una dintre modificările introduse de noile propuneri de legislație va fi reînființarea Institutului de Științe ale Educației.

Modificări anunțate anterior de ministrul Cîmpeanu:

• cei care vor să predea în școli „nu mai intră direct la clasă”, ci vor face, după licență, un an de stagiatură cu jumătate de normă și examen de licențiere în profesie, la final
• salariul unui profesor debutant ar trebui să fie cât salariul mediu net pe economie, care este undeva la 3.750 de lei
• finanțarea Educației ar urma să fie de 15% din Bugetul General Consolidat pe cheltuieli

Legea Educației Naționale nr. 1/2011 a intrat în vigoare în 10 ianuarie 2011, iar prima modificare a fost făcută pe 5 octombrie în același an. Au urmat schimbări fundamentale ale legii în perioada 2012-2015.

În prezent este cel mai modificat act normativ dintre toate cele existente în repertoriul legislativ al ultimului deceniu. Potrivit aprecierilor Consiliului Legislativ din 2020, are numai puțin de 112 modificări, din care 6 în ultimul an.