Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

METEO: Vreme GEROASĂ până în 18 ianuarie. Avertizare de avalanșe în munți, în zonele înalte și în văile de la mică altitudine


Publicat

ger, frig

Administrația Națională de Meteorologie anunță că vremea va fi geroasă în intervalul 16 ianuarie, ora 16 – 18 ianuarie, ora 20 . Cerul va fi variabil, temporar noros şi trecător va ninge, în general slab, în toate masivele.

Stratul de zăpadă nu va suferi modificări importante. Vântul va sufla slab şi moderat cu intensificări temporare de 50-70 km/h în zonele înalte, din sector predominant nord-vestic, trecător viscolind şi spulberând zăpada. Temporar se va semnala ceaţă, asociată şi cu depuneri de chiciură.

ANM avertizează că în munții Șureanu, Parâng, Făgăraș și Bucegi, atât la înălțimi mari cât și în zonele mai adăpostite din văile aflate la o altitudine mai mică unde sunt acumulări mari de zăpadă se pot forma avalanșe de dimensiuni mici și izolat medii.

Potrivit Buletinului nivometeorologic pentru perioada 16 – 18 ianuarie, în munţii Şureanu și Parâng  la peste 1800 m întâlnim un strat instabil de pulver ce are pe alocuri 30-50 cm şi plăci de vânt, mai vechi pe versanţii nordici şi estici şi recente pe versanţii sudici şi sud-estici.

Stratul de pulver este depus îndeosebi peste plăci de vânt şi cruste îngheţate, dar şi peste zăpadă acumulată din ninsorile precedente, cu slabă coeziune la straturile mai stabile din profunzime.

În zonele adăpostite şi pe văi se găsesc depozite însemnate de zăpadă. La supraîncărcări se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, pe pantele cele mai înclinate, ce pot angrena atât zăpada proaspătă cât şi cea din ninsorile precedente, riscul fiind mai ridicat în zonele adăpostite cu acumulări mari de zăpadă.

Conform sursei citate, între 1500 şi 1800 m, stratul e local mai însemnat şi există riscul declanşării unor avalanşe de dimensiuni mici şi izolat medii în condiţii de supraîncărcare, fiind întâlnite zone cu depozite mai însemnate de zăpadă, îndeosebi pe versanţii sudici. Sub 1500 m stratul are dimensiuni reduse.

în Munţii Făgăraş, la peste 1800 m, în partea superioară a stratului regăsim un strat instabil compus din zăpadă pulver sau recent depusă ce depăşeşte pe alocuri 50 cm. Pe versanţii nordici şi estici întâlnim plăci de vânt mai vechi, acoperite cu zăpadă proaspătă, iar pe cei sudici şi sud-estici plăci de vânt recente. În profunzime predomină cristalele fine şi faţetate dar întâlnim şi cruste de gheaţă. O parte din zăpadă a fost spulberată şi depozitată pe văile adăpostite unde acumulările de zăpadă sunt mai însemnate.

„La supraîncărcări oricât de mici dar şi spontan, pe pantele suficient de înclinate, stratul instabil din partea superioară poate aluneca peste cel vechi, declanşând avalanşe de dimensiuni medii şi mari. Sub 1800 m, stratul are dimensiuni mai reduse pe versanţii nordici şi e mai consistent pe cei sudici. Şi aici există riscul declanşării unor avalanşe de dimensiuni relativ mici, în zonele cu depozite de zăpadă spulberată de la altitudini mai mari. Sub 1500 m, stratul este de dimensiuni mai reduse”, se precizează în buletinul nivometeorologic.

În Munţii Bucegi şi în Munţii Ţarcu – Godeanu riscul de avalanşă este însemnat, iar în Munţii Rodnei, Călimani – Bistriţei – Ceahlău, precum şi în Munţii Vlădeasa – Muntele Mare riscul este moderat.

În intervalul 15 ianuarie 2021, ora 16 – 16 ianuarie 2021, ora 16, vremea a fost geroasă. Cerul a fost mai mult noros şi temporar a nins în toate masivele.

Vântul a suflat în general moderat, cu intensificări temporare de 40-50 km/h în întreaga arie montană şi cu peste 80-90 km/h pe crestele Carpaţilor Orientali şi Meridionali, din sector predominant nord-vestic, viscolind şi spulberând zăpada. Local s-a semnalat ceaţă, asociată şi cu depuneri de chiciură.

Sâmbătă, la ora 14, în Carpaţii Meridionali, grosimea stratului de zăpadă era de 205 cm la Bâlea-Lac, 93 cm la Vf. Omu, 92 cm la Sinaia, 96 cm la Cuntu, 76 cm Vf. Ţarcu, 65 cm la Păltiniş, 49 cm la Parâng.

În Carpaţii Orientali, zăpada avea 70 cm la Lăcăuţi, 76 cm la Vf. Călimani, 42 cm la Penteleu, 55 cm la Vf. Iezer, 37 cm la Bucin şi 37 cm la Ceahlău-Toaca. În Carpaţii Occidentali erau 81 cm de zăpadă la Semenic, 73 cm la Stâna de Vale, 35 cm la Băişoara, 34 cm la Vf. Vlădeasa 1800 şi 25 cm la Roşia Montană.

În ceea ce priveşte temperaturile, la peste 1800 m vor fi minime între -25 şi -21 gr.C şi maxime între -22 şi -14 gr.C. Sub 1800 m se vor semnala temperaturi minime cuprinse între -22 şi -14 gr.C şi temperaturi maxime între -17 şi -10 gr.C.

Agerpres



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 46 cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența în municipii, orașe și comune din județ

Publicat

În ultimele 24 de ore, în județul Alba au fost înregistrate 46 de cazuri noi COVID-19, potrivit datelor transmise de DSP Alba luni, 8 martie.

De la începutul pandemiei, în județul Alba, 16171 de persoane au fost confirmate pozitiv. Dintre acestea, 14811 de persoane au fost declarate vindecate și s-au înregistrat 435 decese.

Duminica, în Alba au fost prelucrat 310 probe, la SJU. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 175380.

Lista localităților din care provin persoanele confirmate în ultimele 24 de ore:

Urban (  de cazuri noi)

Alba Iulia – 13

Sebeș – 4

Aiud – 1

Ocna Mureș – 2

Cugir – 1

Teiuș 1

Rural (  cazuri noi)

Ciuruleasa 2

Cricău 1

Horea 1

Lunca Mureșului 3

Mihalț 3

Noșlac 1

Pianu 2

Săliștea 2

Șona 1

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba (22 februarie – 7 martie) este de 2,19-  (anterior 2,31)

 

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

EVALUARE NAȚIONALĂ 2021: Modele de subiecte pentru examen, clasa a VIII-a. Testele din setul al treilea, publicate de minister

Publicat

examen testare

Ministerul Educației a publicat luni, 8 martie, al treilea set de teste de pregătire (modele de subiecte) pentru examenul de Evaluare Națională 2021.

Baremele vor fi publicate vineri, 12 martie.

Simularea probelor pentru Evaluare Națională 2021 se va desfășura în perioada 29-31 martie.

Probele propriu-zise de examen – Evaluare Națională 2021 la clasa a VIII-a se desfășoară în perioada 22-25 iunie. Primele rezultate vor fi afișate în 29 iunie, iar cele finale în 4 iulie.

Vezi și EVALUARE NAȚIONALĂ 2021: Primul set de teste de antrenament pentru elevi, publicate de minister. MODELE de SUBIECTE la Română și Matematică

Teste de antrenament (modele de subiecte) pentru Evaluare Națională clasa a VIII-a – setul al treilea:

Teste/modele subiecte – Limba și literatura ROMÂNĂ – Evaluare Națională VIII 2021:

Test 3 Română EN VIII 2021

Test 3 Română minorități EN VIII 2021

Teste/modele subiecte – MATEMATICĂ – Evaluare Națională VIII 2021:

Testul 3 Matematică EN VIII 2021

Teste/modele subiecte – Limba maternă – Evaluare Națională VIII 2021:

Test 3 Limba maghiară maternă EN VIII 2021

Test 3 Limba germană maternă EN VIII 2021

Vezi și EVALUARE NAȚIONALĂ 2021: Modele de subiecte pentru examen, clasa a VIII-a. Teste și bareme, setul 2 – Română și Matematică

CALENDAR Simulare Evaluare Naţională 2021, pentru elevii clasei a VIII-a:

29 martie 2021: Limba şi literatura română
30 martie 2021: Matematică
31 martie 2021: Limba şi literatura maternă (pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă)

Reamintim că în ianuarie 2021, ministerul a publicat și noi modele de subiecte pentru examenul de Evaluare Națională de anul viitor. Sunt tipuri de subiecte concepute pe modelul testărilor internaționale.

Vezi și EVALUARE NAȚIONALĂ 2021: Noile modele de subiecte pentru examen, publicate de Ministerul Educației. Care sunt cerințele

CALENDAR Evaluare Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 2020-2021:

7 – 11 iunie 2021 – Înscrierea la evaluarea națională
22 iunie 2021 – Limba și literatura română, probă scrisă
24 iunie 2021 – Matematică, probă scrisă
25 iunie 2021 – Limba și literatura maternă, probă scrisă
29 iunie 2021 (până la ora 14:00) – Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
29 iunie 2021 (ora 16:00 – ora 19:00) – 30 iunie 2021 (ora 8:00 – ora 12:00) – Depunerea contestațiilor
30 iunie – 4 iulie 2021 – Soluționarea contestațiilor
4 iulie 2021 – Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

sursă: rocnee.eu (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Guvernul vrea să înăsprească restricțiile anti-COVID. Modificări la programul restaurantelor și la circulația pe timp de noapte

Publicat

Guvernul vrea să adopte o ordonanță de urgență prin care să înăsprească restricțiile anti-Covid. Documentul ar putea intra spre aprobare în ședința CNSU de miercuri.

Printre măsurile cele mai importante se află și reducerea programului la restaurante.

Astfel, acestea vor trebui să închidă cu o oră mai devreme, la ora 22.00, iar circulația pe timp de noapte să fie restricționată și ea începând cu ora 22.00 în loc de 23.00, ca până acum, scrie digi24.ro.

Decizia ar putea fi luată miercuri, susțin sursele citate. Este nevoie de o hotărâre a CNSU, aprobată ulterior în ședință de guvern.

Primul ministru, Florin Cîțu: „Vom analiza situația, vom vedea evoluția și, în funcție de evoluția situației, vom veni cu măsuri. În acest moment sunt măsurile pe care le avem, pe acestea le implementăm”.

Autoritățile au decis în noiembrie introducerea unor restricții pe timp de noapte. Astfel, după ora 23.00 este permisă ieșirea din casă doar cu declarație pe propria răspundere.

Printre măsurile luate prin Hotărârea nr. 52 a CNSU, se numără, alături de purtarea măștii în toate spațiile deschise din țară sau scurtarea programului magazinelor, și interdicția de circulație pe timpul nopții, între orele 23.00 – 5.00.

Interdicția de circulație are și excepții enumerate în aceeași Hotărâre nr. 52:

Art. 4 – (1) În toate localitățile din România, se propune interzicerea circulației persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 23.00 – 05.00.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei este permisă în intervalul orar 23.00 – 05.00 pentru următoarele motive:

a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;

b) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;

c) deplasări în afara localităților a persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane și care pot fi dovedite prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;

d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie.

Art. 5 (1) Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, legitimația de serviciu, adeverința eliberată de angajator sau o declarație pe propria răspundere;

(2) Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil;

(3) Declarația pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței/gospodăriei/locului activității profesionale, motivul deplasării, data completării și semnătura.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

8 martie 1949: 72 de ani de la lupta partizanilor cu Securitatea, la Cricău. Trupurile celor uciși, lăsate pe teren zile întregi

Publicat

8 martie 1949 este ziua tragică a unei confruntări dramatice cu Securitatea comunistă a unor partizani din partea de sud-est a Munților Apuseni.

Istoricul și cercetătorul Gheorghe Petrov a postat pe contul său de Facebook o descriere amănunțită a ceea ce s-a întâmplat acum 72 de ani, dar și o serie de detalii despre victime. 

În urma confruntării armate, trei partizani au fost omorâți și doi luați prizonieri. Între cei uciși s-a aflat și Ștefan Popa, conducătorul organizației, alături de care au fost împușcați Nicolae Moldovan și Cornel Pascu. Prizonieri au fost luați Ioan Scridon și Alexandru Maxim.

Cadavrele celor uciși au rămas pe teren vreme de mai multe zile, sub pază militară permanentă.

Conform mărturiilor, în ziua de duminică, 13 martie, Securitatea a adus cu forța mai mulți locuitori din satele zonei ca să vadă morții, scopul urmărit fiind de a se induce starea de frică în rândul populației.

Gheorghe Petrov, cel care a avut un rol deosebit de important în investigarea unor atrocități comise de Securitate pe teritoriul județului Alba, a fost obligat în urmă cu câteva luni să părăsească  de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Citește și: Cercetătorul Gheorghe Petrov, care a expus atrocitățile comise de Securitate în județul Alba, îndepărtat de la IICCMER

”Între organizațiile de rezistență armată care s-au opus instaurării comunismului în România, un loc de seamă îl ocupă formațiunea condusă de studentul Ștefan Popa, care a acționat în partea de sud-est a Munților Apuseni, având create și organizate rețele de susținători prin satele situate la nord de Mureș, în zona dintre Aiud și Teiuș.

Conducătorul grupării a susținut ideea unirii tuturor formațiunilor anticomuniste din zonă într-o organizație unică și puternică, indiferent de orientarea ideologică a acestora.

După confruntarea armată din 4 martie 1949 de la Bistra-Groși, județul Alba, când organizația anticomunistă „Frontul Apărării Naționale” condusă de maiorul Nicolae Dabija a fost destructurată, Securitatea a întreprins o serie de acțiuni pentru capturarea partizanilor care au reușit să scape din acea înfruntare, precum și pentru arestarea tuturor celor care le-au acordat sprijin.

În această campanie represivă, un obiectiv important al Securității l-a constituit anihilarea grupării conduse de Ștefan Popa, care colaborase cu maiorul Dabija.

Prin planurile de măsuri adoptate, în teren au fost deplasate trupe de securitate și numeroase cadre operative din structurile teritoriale subordonate Direcției Regionale de Securitate Sibiu, multe cadre provenind de la Serviciul Județean a Securității Poporului Alba. Operațiunile din teren au fost coordonate personal de către locotenent-colonelul Gheorghe Crăciun, șeful DRSP Sibiu.

În ziua de 6 martie a fost încercuită zona Muntelui Capra unde gruparea lui Ștefan Popa își avea baza și adăpostul principal. Partizanii au reușit să spargă încercuirea și cinci dintre ei s-au retras pe Valea Cricăului, într-o poiană de sub Muntele Piatra Craivii, în locul numit Bogoloaia, situat la circa opt kilometri spre nord față de centrul comunei Cricău.

Atacul

Aici, în ziua de marți, 8 martie 1949, aceștia au fost surprinși și atacați în timp ce se aflau într-o locuință sezonieră, care se mai păstrează și astăzi cu unele modificări.

În urma confruntării armate, trei partizani au fost omorâți și doi luați prizonieri. Între cei uciși s-a aflat și Ștefan Popa, conducătorul organizației, alături de care au fost împușcați Nicolae Moldovan și Cornel Pascu. Prizonieri au fost luați Ioan Scridon și Alexandru Maxim.

Cadavrele celor uciși au rămas pe teren vreme de mai multe zile, sub pază militară permanentă. Conform mărturiilor, în ziua de duminică, 13 martie, Securitatea a adus cu forța mai mulți locuitori din satele zonei ca să vadă morții, scopul urmărit fiind de a se induce starea de frică în rândul populației.

Un ofițer de securitate a ținut atunci și o cuvântare, arătând celor prezenți că toți cei care vor cuteza să se opună noului regim o să sfârșească la fel ca și cei morți.

Trupurile partizanilor au fost înhumate la începutul săptămânii următoare într-o groapă comună, care a fost săpată undeva pe marginea unui părău aflat într-o pădure.

Mormântul, aflat la câteva sute de metri de locul unde cei trei au fost uciși, a rămas necunoscut peste ani, nefiind niciodată marcat la suprafața solului.

În urma investigațiilor începute pe acest caz încă din vara anului 2008, pe baza audierilor și declarațiilor rudelor victimelor precum și a unor persoane care dețineau informații despre cei uciși și despre tragicul eveniment, la care s-au adaugat datele obținute în urma mai multor deplasări făcute în zonă cu martori pentru confruntări directe în teren, s-a reușit ca în cursul lunii iunie 2017 locul mormântului să fie identificat cu precizie prin sondaje arheologice.

Campania arheologică pentru deshumarea rămășițelor pământești ale victimelor a avut loc în august 2017 în directă conlucrare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General și în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită de Primăria comunei Cricău, Parohia Ortodoxă Cricău și de către rudele și urmașii victimelor.

FOTO: Corpurile a trei partizani anticomuniști, descoperite la Cricău și recuperate de IICCMER. Povestea unor crime vechi de aproape 70 de ani

Cercetarea de teren a fost efectuată de un colectiv de arheologi specializat în astfel de cazuri, alcătuit din angajați și colaboratori ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horațiu Groza, Marius Oprea).

Acest colectiv, după ani mulți de muncă și străduințe pentru cauza căutării și recuperării victimelor regimului comunist, a fost alungat într-un mod perfid de la acest Institut al statului în cursul anului 2020.

Osemintele celor trei victime descoperite la Cricău (Bogoloaia) împreună cele ale altor șapte partizani anticomuniști ce au fost descoperite și recuperate în cursul unor acțiuni anterioare pe care le-am desfășurat tot în județul Alba, la Bistra (2015) și Mesentea (2016), după expertizare și identificare, din ințiativa Institutului și cu contribuția majoră a Primăriei Alba Iulia au fost reînhumate la 22 august 2018 în sicrie individuale, cu ceremonial religios și militar, într-un mormânt comun amenajat lângă Monumentul Rezistenței Anticomuniste din oraș.

Biografiile victimelor

I. Victime ucise în luptă.

1. POPA ȘTEFAN – Născut la 10 decembrie 1920 în satul Bucerdea Vinoasă, comuna Ighiu, jud. Alba, de religie ortodoxă, necăsătorit, fiul lui Ioan, preot ortodox, născut în Măhăceni, şi Victoria Crișan, născută în Decea. Absolvent al Liceului Titu Maiorescu din Aiud și al unei Școli Militare din București.

A fost ofițer în Armata Regală și veteran de război. La începutul carierei militare a fost instructor la Școala Militară de Subofițeri de Infanterie din Lipova. În 1942 se afla într-un centru de instrucție situat în zona orașului Cernăuți, iar în 1944 îl regăsim ca sublocotenent în cadrul Batalionului I Pionieri de Munte din Aiud.

După terminarea războiului și întoarcerea de pe front s-a înscris la Facultatea de Drept din Cluj. Ca student, și-a manifestat sub diferite forme opoziția față de regimul politic instaurat în țară.

Din acest motiv, în primăvara anului 1948, fiind student în anul III, era căutat de Siguranță și dat în urmărire generală pe țară.

Pentru a scăpa de arestare, în iulie 1948 s-a refugiat în Munții Apuseni, în zona Vârfului Capra, situat în apropiere de comuna Întregalde din județul Alba.

Aici a pus bazele unui grup de rezistență armată anticomunistă, creându-și rețele de susținere în mai multe localități din zonă.

La 3 aprilie 1949, după ce a fost ucis, a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar Cluj la 15 ani de muncă silnică.

Ultimul domiciliu l-a avut în satul Decea, comuna Mirăslău, județul Alba. La părinți au fost cinci copii, trei băieți (Aurel, Ștefan, Andrei) și două fete (Constanța și Lia Geta), în prezent toți decedați. Ceilalți doi frați, Aurel și Andrei, au fost condamnați politic, executând diferite pedepse privative de libertate în mai multe închisori și lagăre de muncă.

2. MOLDOVAN NICOLAE – Născut la 9 decembrie 1924 în Teiuș, județul Alba, de religie greco-catolică, fiul lui Aurel și Ana. Tatăl a fost ceferist și a murit în vara anului 1949. A absolvit Liceul Titu Maiorescu din Aiud și a urmat trei ani Facultatea de Drept din Cluj, unde s-a manifestat ca opozant anticomunist.

Ca să evite arestarea, în august 1948 a dispărut de la domiciliu alăturându-se lui Ștefan Popa. În 1947 s-a căsătorit cu Elisabeta Vale din satul Cetea (d.1997), absolventă a Facultății de Medicină din Cluj, promoția 1948. Nicolae și Elisabeta au avut împreună doi copii, Ana Maria și Nicolae, amândoi decedați.

3. PASCU CORNEL – Născut la 1 aprilie 1923 în satul Benic, comuna Galda de Jos, județul Alba, fiul lui Simion și Maria, de religie greco-catolică, necăsătorit.

La părinți au fost trei frați: Cornel, Ioan și Petru. Cornel a fost necăsătorit și nu a avut urmași, iar Ioan a fost căsătorit dar nu a avut copii. Al treilea frate, Petru, a fost membru al unei organizații anticomuniste, fiind arestat și condamnat în octombrie 1949 la o pedeapsă de 10 ani muncă silnică și confiscarea averii. A murit la Penitenciarul din Gherla în aprilie 1953, necunoscându-se locul unde a fost îngropat. Cornel Pascu a absolvit Școala Normală și a fost învățător în satul Ghioncani din comuna Întregalde.

A satisfăcut stagiul militar, eliberându-se din armată cu gradul de sergent. Era membru al Partidului Național-Țărănesc din 1939, iar după 23 august 1944 a depus eforturi pentru reorganizarea partidului în zonă.

Deoarece la domiciliul său au fost găsite materiale de propagandă politică, a fost exclus din învățământ și condamnat la trei luni de închisoare, fiind închis la Penitenciarul din Alba Iulia. În 1948 a aderat la Organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale, condusă de maiorul Nicolae Dabija.

A participat la lupta de la Bistra (zona Groși) din 4 martie 1949, dar a reușit să scape din încercuirea Securității, refugiindu-se împreună cu Ioan Scridon până în zona unde știau că se află cantonați membrii organizației lui Ștefan Popa, alăturându-se acestora.

II. Victime arestate și ucise ulterior:

4. SCRIDON IOAN – Născut la 22 februarie 1922 în satul Măhăceni, comuna Unirea, județul Alba, fiul lui Dumitru și Rafila, de religie greco-catolică. A fost căsătorit, avea doi copii și locuia cu familia în satul Benic.

În 1941 a fost admis la Școala de Jandarmi din Timișoara, fiind transferat în iulie 1942 la Școala de Subofițeri din Drăgășani pe care a absolvit-o în 1943. În vremea războiului a luptat pe frontul din Moldova, apoi pe cel din Apus, în cadrul Companiei 57 Poliție Sibiu.

După război a fost plutonier de jandarmi în Benic, Petrești, Câmpeni și Sohodol, până în martie 1948 când a fost comprimat. A fost membru în Organizația Frontul Apărării Naționale, participând la lupta de la Bistra (zona Groși) din 4 martie 1949.

A reușit să scape din încercuire împreună cu Cornel Pascu, intrând în legătură cu Ștefan Popa. În lupta de la Cricău-Bogoloaia, Ioan Scridon a fost rănit și arestat de Securitate, fiind anchetat la Turda, București și Sibiu. În septembrie 1949 a fost condamnat la moarte prin împușcare de Tribunalul Militar Sibiu. Sentința a fost executată la Sibiu în dimineața zilei de 28 octombrie 1949.

5. MAXIM ALEXANDRU – Născut la 22 martie 1926 în comuna Ulmeni, județul Călărași, fiul lui Constantin și Alexandrina, de religie ortodoxă.

A fost necăsătorit, ultimul domiciliu avându-l în comuna Sălciile din județul Prahova. Avea un frate, Virgil Maxim, care în 1942 fusese condamnat politic la 25 de ani muncă silnică și deținut la Penitenciarul din Aiud.

Pentru a-și vizita fratele, s-a stabilit temporar la Galda de Jos unde acesta era scos la muncă.

Aici a stabilit relații cu mai multe persoane din zonă, punând bazele unei organizații anticomuniste, alcătuită mai ales din foști membri și simpatizanți ai Partidului Național-Țărănesc.

Arestat în confruntarea de la Cricău-Bogoloaia, a fost anchetat și ulterior condamnat în octombrie 1949 de Tribunalul Militar Sibiu la muncă silnică pe viață și confiscarea averii.

Închis la Aiud între 5 decembrie 1949 – 12 februarie 1950, apoi transferat la Penitenciarul Tribunalului din Cluj.

În 2 aprilie 1950 a fost scos din penitenciar de Securitatea din Cluj pentru așa-zise cercetări suplimentare. În fapt, împreună cu alte persoane, a fost transportat într-o pădure de la marginea orașului Bistrița unde a fost ucis prin împușcare. Nu se cunoaște locul unde a fost înhumat.”

FOTO: Fotografiile celor trei partizani și un cadru cu scheletele victimelor „in situ”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate