Ministerul Culturii, după întâlnirea de la Roşia Montană: A fost lansată invitaţia de constituire a unei organizaţii pentru înscrierea localităţii în patrimoniul UNESCO

După întâlnirea de sâmbătă a reprezentanţilor Ministerului Culturii cu localnici şi autorităţi din Roşia Montană, a fost adresată invitaţia comunităţii de a constitui o organizaţii dedicată înscrierii localităţii în Patrimoniul Mondial UNESCO. În continuare, se va stabili un plan comun de dezvoltare integrată a localităţii pornind de patrimoniul său cultural şi natural.

Sâmbătă, la Roşia Montană s-a desfăşurat prima întrunire de informare și consultare a comunității locale cu privire la dosarul de includere a Peisajului Cultural Minier Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Culturii, au participat aproximativ 100 de persoane din zonă, inclusiv primarul localității, Eugen Furdui și consilierii locali. Din partea organizatorilor au participat Oana Bogdan (secretar de stat, Ministerul Culturii), Ștefan Bâlici (director, INP), Irina Iamandescu (focal point național pentru Convenția Patrimoniului Mondial) și Sorana Olaru-Zăinescu (consilier al secretarului de stat Oana Bogdan din cadrul Ministerului Culturii).

“Este un pas important, primul dintr-o serie care vor puncta procesul de întocmire a dosarului de nominalizare dar și perioada de gestionare a sitului pe mai departe. Am avut ocazia să discutăm și să preluăm puncte de vedere care, deși aparent divergente, au în comun binele comunității și dezvoltarea ei pe termen lung. Mai mult, ne bucurăm că am avut o primă ocazie să lămurim o serie de aspecte insuficient sau greșit înțelese de-a lungul timpului, cum ar fi cele legate de procedurile legale, responsabilitățile și beneficiile care decurg din includerea unui sit în Lista Patrimoniului Mondial”, transmit reprezentanţii Ministerului Culturii, întrun comunicat.

Potrivit sursei citate, intenţia este de a consolida relația cu autoritățile locale și localnicii “Ne vom concentra, așa cum am spus și în căminul cultural din Roșia Montană, pe soluţii concrete. Paşii ce vor urma, parcurşi împreună – deopotrivă ministere, cetăţeni şi autorităţi locale – includ definirea unui plan comun de dezvoltare integrată a localităţii pornind de patrimoniul său cultural şi natural. Pentru aceasta, Ministerul Culturii şi Institutul Național al Patrimoniului, dar și Guvernul prin Task Force Roşia Montană, vor acorda consultanță și sprijin logistic și financiar”, mai arată reprezentanţii ministerului.

În acest context, au lansat către cei prezenţi la întâlnire, invitaţia de constituire a unei organizații dedicate înscrierii Roșiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO, aceasta fiind unul dintre mecanismele care va gestiona și modela așteptările comunității locale.

Va fi organizată altă întâlnire, cu participare extinsă şi la alţi posibili parteneri.

Ministerul Culturii și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au comunicat, în februarie, către Centrul Patrimoniului Mondial de la Paris înscrierea Peisajului cultural minier Roșia Montană în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial.

Propunerea de includere pe lista indicativă UNESCO pune capăt definitiv proiectului minier privat ce viza exploatarea aurului de la Roşia Montană. Potrivit evaluărilor, Roşia Montană îndeplineşte 5 dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă în urma evaluărilor înscrie Roşia Montană în categoria peisaj cultural, care vizează recunoaşterea interacţiunii pozitive, generatoare de valoare, între om şi mediul său natural.

„Roșia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munților Apuseni, începând de la primele exploatări, din Epoca Bronzului, continuând în Antichitate și perioada medievală, în Epoca Modernă și până în trecutul recent.

Mineritul tradițional, bazat pe inițiativa familiilor și a micilor asociații de mineri, s-a încheiat odată cu naționalizarea, în 1948, fiind urmat de o altă formă de minerit, industrial, la scară mare, încheiat în 2006.

La Roșia Montană avem de a face, așadar, cu unul dintre cele mai longevive situri miniere tradiționale cunoscute în ziua de azi. Anduranța sa particulară se reflectă într-o interconectare sistematică și profundă între fundalul natural și fenomenele culturale – din adâncul munților și până la suprafață, de la morfologia peisajului și până la flora și fauna locului și la comunitățile umane locale, totul poartă amprenta interacțiunii semnificative dintre om și mediul natural, care a generat unul dintre cele mai bogate și spectaculoase peisaje culturale ale României, semnificativ în context global.

Atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere – de exploatare, de asistență, de aerisire și de evacuare a apei – excavate începând din perioada romană și continuate în perioada medievală și modernă, peisajul roman de suprafață, peisajul industrial istoric, și târgul minier Roșia Montană. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localității însumează mai mult de 80 km din care 7 km datează din Antichitate, alcătuindcel mai vast și mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană”, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.

Înscrierea în Lista indicativă națională este primul pas procedural în vederea includerii în Patrimoniul Mondial și constituie momentul inițial al unui proces de cercetare aplicată, evaluare și instituire a unor mecanisme eficiente de gestiune pe termen lung. La finalul acestui proces, care poate dura câțiva ani, statul român poate înainta dosarul de candidatură către Centrul Patrimoniului Mondial.

Prin procesul de evaluare și activare a peisajului cultural minier Roșia Montană se urmărește atât recunoașterea largă și protejarea valorii sale universale, cât și inițierea unui program integrat de dezvoltare a localității și a zonei înconjurătoare, pe baza patrimoniului cultural și natural, și de susținere a comunității locale. În acest sens, Guvernul României va iniția un program de acțiuni, prin utilizarea diferitelor fonduri europene și naționale existente, pentru domeniile dezvoltare socio-economică, dezvoltare rurală, infrastructură, dar și educație și formare. Acest program va fi fundamentat pe principiile dezvoltării durabile și ale economiei verzi, mai precizează sursa citată.