Ministrul Culturii i-a cerut premierului să-şi asume dosarul pentru înscrierea sitului Roşia Montană în patrimoniul UNESCO: „Şansele să fie depus scad în următoarea guvernare”

Ministrul Culturii, Corina Şuteu, îi cere premierului să îşi asume dosarul pentru înscrierea sitului Roşia Montană în patrimoniul UNESCO. Susţine că dacă nu se depune dosarul acum, șansele scad major ca acest lucru să se mai întâmple în următoarea guvernare.

Într-o postare pe Facebook, Corina Şuteu reaminteşte că ministerul Culturii a pregătit dosarul „Peisajul cultural minier de la Roșia Montană”, ce a fost înmânat Delegației României la UNESCO de la Paris pe 9 decembrie 2016, la doar 11 luni după înscrierea Roșiei Montane pe Lista Indicativă UNESCO.

Potrivit ministrului, dosarul finalizat nu a fost încă asumat de premierul Dacian Cioloş, fiind ultimul pas de care mai depinde înscrierea sa oficială pe agenda UNESCO și recunoașterea internațională a Roșiei Montane ca sit unic în lume.

„Îmi exprim îngrijorarea profundă că dacă depunerea dosarului Roșia Montană la UNESCO nu se va face acum, cu asumarea actualului Guvern, șansele scad major ca acest lucru să se mai întâmple în următoarea guvernare. Consider că asumarea dosarului Roșia Montană în UNESCO este o responsabilitate pe care o avem față de comunitatea locală, față de așteptările societății civile, față de comunitatea științifică națională și internațională care s-a implicat în realizarea acestui demers”, transmite ministrul Culturii.

În opinia Corinei Şuteu, “situl din Munții Apuseni, unic în lume, trebuie recunoscut la nivel internațional și protejat. Din perspectiva Ministerului Culturii nu există niciun argument științific sau legat de conservarea patrimoniului care să blocheze depunerea oficială a acestui dosar”.

Ministrul mai precizează că “patrimoniul de la Roșia Montană este o resursă inestimabilă, inclusiv din punct de vedere economic. Protejarea lui garantează viitorul dezvoltării zonei și este o obligație în raport cu legislația românească și cu tratatele internaționale pe care țara noastră și le-a asumat. Orice amânare sau evitare a îndeplinirii acestor obligații este, credem, împotriva interesului național. Șansa pe care o are acum Roșia Montană se situează într-o fereastră restrânsă de oportunitate. Neasumarea dosarului la nivel de Premier în timpul scurt rămas până la numirea noului Guvern aruncă recunoașterea Roșiei Montane pe lista UNESCO într-un orizont incert”.

În 5 februarie 2016, Ministerul Culturii și Ministerul Mediului au transmis către Paris propunerea României de actualizare a Listei Indicative prin includerea Peisajului Cultural Roșia Montană: “Înscrierea în Lista indicativă națională este primul pas procedural în vederea includerii în Patrimoniul Mondial și constituie momentul inițial al unui proces de cercetare aplicată, evaluare și instituire a unor mecanisme eficiente de gestiune pe termen lung. La finalul acestui proces, care poate dura câțiva ani, statul român poate înainta dosarul de candidatură către Centrul Patrimoniului Mondial”, a declarat Vlad Alexandrescu. În fapt, sub coordonarea Corinei Șuteu, dosarul a fost finalizat în câteva luni, iar statul român putea deja să înainteze dosarul de candidatură la UNESCO.

În 16 februarie 2016, Vlad Alexandrescu a anunțaz că va crea un „Task Force Roșia Montană”, grup de lucru menit să coordoneze la nivel de Guvern acțiunile ministerelor și ale altor instituții implicate. Task force-ul a fost preluat de Secretariatul General al Guvernului și transformat în Unitatea Guvernamentală de Asistență Tehnică Roșia Montană – Munții Apuseni.

Apoi, realizat de Institutului Național al Patrimoniului sub coordonarea ministrului Culturii și a secretarului de Stat Oana Bogdan, dosarul Roșia Montană în UNESCO este finalizat în noiembrie 2016.

„Dosarul complet Roșia Montană a fost depus la Delegaţia permanentă a României pe langă UNESCO, de unde trebuie înmânat Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO. Intenția Premierului Dacian Cioloș și a mea este ca depunerea dosarului Roșia Montană să aibă loc în cel mai scurt timp, în măsura în care toate exigențele sunt îndeplinite”, declara, în 9 decembrie, Corina Șuteu.

Vezi şi VIDEO: Ministrul Culturii, la Alba Iulia. Dosarul pentru înscrierea sitului Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, depus în 9 decembrie

Calendarul dosarului Roșia Montană în UNESCO

1 Februarie 2017: Termen limită de depunere a dosarului la UNESCO – Centrul Patrimoniului Mondial

Februarie – August 2017: Evaluare tehnică a dosarului (desk review)

Septembrie 2017: Vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat

Iulie 2018: Analiză în Comitetul Patrimoniului Mondial și decizie privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Propunerea de includere pe lista indicativă UNESCO pune capăt definitiv proiectului minier privat ce viza exploatarea aurului de la Roşia Montană. Potrivit evaluărilor, Roşia Montană îndeplineşte 5 dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă în urma evaluărilor înscrie Roşia Montană în categoria peisaj cultural, care vizează recunoaşterea interacţiunii pozitive, generatoare de valoare, între om şi mediul său natural.

„Roșia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munților Apuseni, începând de la primele exploatări, din Epoca Bronzului, continuând în Antichitate și perioada medievală, în Epoca Modernă și până în trecutul recent.

Mineritul tradițional, bazat pe inițiativa familiilor și a micilor asociații de mineri, s-a încheiat odată cu naționalizarea, în 1948, fiind urmat de o altă formă de minerit, industrial, la scară mare, încheiat în 2006.

La Roșia Montană avem de a face, așadar, cu unul dintre cele mai longevive situri miniere tradiționale cunoscute în ziua de azi. Anduranța sa particulară se reflectă într-o interconectare sistematică și profundă între fundalul natural și fenomenele culturale – din adâncul munților și până la suprafață, de la morfologia peisajului și până la flora și fauna locului și la comunitățile umane locale, totul poartă amprenta interacțiunii semnificative dintre om și mediul natural, care a generat unul dintre cele mai bogate și spectaculoase peisaje culturale ale României, semnificativ în context global.

Atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere – de exploatare, de asistență, de aerisire și de evacuare a apei – excavate începând din perioada romană și continuate în perioada medievală și modernă, peisajul roman de suprafață, peisajul industrial istoric, și târgul minier Roșia Montană. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localității însumează mai mult de 80 km din care 7 km datează din Antichitate, alcătuindcel mai vast și mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană”, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.

Înscrierea în Lista indicativă națională este primul pas procedural în vederea includerii în Patrimoniul Mondial și constituie momentul inițial al unui proces de cercetare aplicată, evaluare și instituire a unor mecanisme eficiente de gestiune pe termen lung. La finalul acestui proces, care poate dura câțiva ani, statul român poate înainta dosarul de candidatură către Centrul Patrimoniului Mondial.

Prin procesul de evaluare și activare a peisajului cultural minier Roșia Montană se urmărește atât recunoașterea largă și protejarea valorii sale universale, cât și inițierea unui program integrat de dezvoltare a localității și a zonei înconjurătoare, pe baza patrimoniului cultural și natural, și de susținere a comunității locale. În acest sens, Guvernul României va iniția un program de acțiuni, prin utilizarea diferitelor fonduri europene și naționale existente, pentru domeniile dezvoltare socio-economică, dezvoltare rurală, infrastructură, dar și educație și formare. Acest program va fi fundamentat pe principiile dezvoltării durabile și ale economiei verzi, mai precizează sursa citată.