Muzeul Național al Unirii și alte 30 de instituții de cultură din România reclamă întârzierile la organizarea Centenarului Unirii

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, alături de alte 30 de instituții de cultură din România și-au transmis, prin intermediul unei scrisori deschise adresate prim-ministrului Sorin Grindeanu, îngrijorarea cu privire la pregătirea Centenarului Unirii, acuzând faptul că nici până în prezent, organismul din subordinea Guvernului nu a început procedurile pentru lansarea proiectelor culturale legate de acest eveniment. ” Din păcate, nici până acum, nu sunt lansate liniile de finanțare, fapt care va pune muzeele țării în imposibilitate de a sărbători Centenarul așa cum ne dorim, cu demnitate, prin proiecte culturale majore și de mare impact național” se arată în scrisoare.

De asemenea, reprezentanții acestor instituții acuză legislația din domeniul protejării patromoniului cultural precum și din domeniul funcționării muzeelor. În plus, semnatarii sunt nemulțumiți de ”salarizarea personalului din instituțiile muzeale care este, în continuare, extrem de confuză, conducând la grave disproporții între nivelurile de salarizare ale acestuia, pentru aceeași muncă prestată”.

”Este cel mai important eveniment și nu exista încă nici măcar un logo al Centenarului Pe lângă evenimentul național în sine, centenarul trebuie sa fie si un produs turistic. Agențiile de turism serioase, își fac pachetul pentru 2018 încă din anul acesta, dacă nu l-au și făcut deja” a spus directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu. Acesta a adăugat că ”în mod normal, în cazul schimbărilor legislative în domeniul patrimoniului, ar trebui să fim consultați, noi suntem cei care ne lovim în practică de aceste probleme. Legislația actuală are foarte multe scăpări, iar anumite articole nu sunt aplicabile sau intră în contradicție cu alte articole ale unor legi care au ca obiect legislativ tot patrimoniul”.

SCRISOARE DESCHISĂ adresată Domnului Prim-Ministru Sorin Mihai GRINDEANU și, spre știință, Domnului Ioan VULPESCU, ministrul Culturii și Identității Naționale

Cu ocazia reunirii, într-o conferință națională a specialiștilor din muzee, reprezentanți ai organismului de specialitate al Ministerului Culturii și Identității Naționale (Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor), ai principalelor asociații profesionale din domeniu (Rețeaua Națională a Muzeelor din România și Comitetul Național Român al Consiliului Internațional al Muzeelor), precum și manageri ai 29 de muzee de importanță națională, regională și județeană, aflate atât în subordinea Ministerului, cât și ai autorităților locale, dorim să vă atragem atenția asupra câtorva probleme pe care le considerăm a fi de maximă importanță, pentru domeniul nostru:

1. Ca cetățeni români și oameni de cultură, suntem profund preocupați de pregătirea Centenarului Marii Uniri. Cu toate că, în opinia noastră, aceste pregătiri ar fi trebuit să fie demarate, în mod real, încă din anii 2012 – 2014, constatăm că, nici până acum, Departamentul aflat în subordinea Dvs. nu a început procedurile pentru lansarea proiectelor culturale de care România are nevoie, pentru a cinsti, așa cum se cuvine, marele eveniment. Este vorba despre proiecte a căror finanțare ar fi trebuit să înceapă chiar înainte de învestirea Guvernului pe care, cu onoare, în conduceți. Din păcate, nici până acum, nu sunt lansate liniile de finanțare, fapt care va pune muzeele țării în imposibilitate de a sărbători Centenarul așa cum ne dorim, cu demnitate, prin proiecte culturale majore și de mare impact național.
2. Legislația din domeniul protejării patrimoniului cultural, precum și din domeniul funcționării muzeelor (între altele, ne referim la Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, Ordonanța nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic, Legea nr. 311/2003 a muzeelor și colecțiilor publice și Ordonanța de Urgență nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură) este profund deficitară și contradictorie, fapt care periclitează grav funcționarea instituțiilor muzeale din România și activitatea de protejare a patrimoniului cultural național. Considerăm că este necesară o foarte rapidă ameliorare a acesteia și ne exprimăm deplina disponibilitate de a sprijini Guvernul României în eforturile de aducere la zi a legislației, în acord cu realitatea de astăzi.
3. Salarizarea personalului din instituțiile muzeale este, în continuare, extrem de confuză, conducând la grave disproporții între nivelurile de salarizare ale acestuia, pentru aceeași muncă prestată. Suntem gata, de asemenea, să participăm la eforturile lăudabile pe care Guvernul României le face pentru înlăturarea acestor grave discrepanțe.

Cu speranța, Domnule Prim-Ministru, că apelul nostru va fi urmat de măsuri concrete pe care să le dispuneți, pentru remedierea aspectelor semnalate, vă asigurăm de întreaga noastră considerație.

Piatra Neamț, 22 martie 2017

INSTITUȚII PUBLICE SEMNATARE Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național Brukenthal Muzeul Național Peleș Complexul Național Muzeal „Moldova“ Muzeul Național Cotroceni Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni Muzeul Național al Banatului Muzeul Național al Unirii Muzeul Bucovinei Complexul Muzeal Județean Neamț Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“ Complexul Muzeal Bistrița – Năsăud Muzeul Județean Botoșani Muzeul Dunării de Jos Muzeul de Artă Craiova Muzeul de Istorie „Paul Plătănea“ Muzeul Județean de Istorie și Artă Sălaj Muzeul „Vasile Pârvan“ Muzeul Județean „Ștefan cel Mare“ Muzeul Județean Olt Muzeul Județean Satu Mare Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ Muzeul Municipal Curtea de Argeș Muzeul „Tarisnyás Márton“ Muzeul Universității „Al. I. Cuza“ Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, Complexul Național Muzeal ”Astra” și Muzeul Etnografic al Transilvaniei.