Alba Iulia ar putea fi capitala Regiunii Centru, după regionalizarea României. În proiectul USL de reorganizare teritorială, Alba Iulia este prezentată ca și capitală a Regiunii Centru și nu Brașov, Târgu Mureș sau Sibiu, cum s-ar fi așteptat autoritățile. În proiectul de lege se prevede că, potrivit Constituției, teritoriul național al României este împărțit în 8 regiuni, iar fiecare regiune este formată din două sau mai multe județe, acestea din urmă având delimitarea teritorială existentă la data intrării în vigoare a legii. 

Cele 8 regiuni sunt: Bucureşti-Ilfov cu capitala la București, Regiunea Centru cu capitala la Alba Iulia, Regiunea Nord-Est cu capitala la Piatra Neamț, Regiunea Nord-Vest cu capitala la Cluj-Napoca, Regiunea Vest, cu capitala la Timișoara, Regiunea Sud-Vest cu capitala la Craiova, Regiunea Sud cu capitala la Călărași și Regiunea Sud-Este cu capitala la Brăila.

Administrația publică din cadrul regiunii ar urma să funcționeze descentralizat, cu autonomie regională, eligibilitatea autorităţilor administraţiei publice regionale şi consultarea cetăţenilor în soluţionarea problemelor regionale de interes deosebit.

Din punct de vedere juridic, regiunile vor fi persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Regiunile vor fi reprezentate în justiție de președinții consiliilor regionale.

Consiliul regional va fi autoritatea administraţiei publice regionale, fiind compus din consilieri regionali, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, de către persoanele cu drept de vot din regiunea respectivă, în condiţiile legii. Fiecare regiune va avea între 20 și 32 de consilieri, în funcție de populație.

Iată câteva fragmente din Proiectul de Lege:

SECŢIUNEA I. Regiunile si autonomia regională

Art.1

Prezenta lege reglementează regimul general al autonomiei regionale, precum şi organizarea şi funcţionarea administraţiei publice regionale.

Art.2

(1) Conform Constituţiei, teritoriul naţional al României este împărţit in 8 regiuni, iar fiecare regiune este formată din două sau mai multe judeţe, acestea din urmă având delimitarea teritorială existentă la data intrării in vigoare a prezentei legi.

(2) Cele 8 regiuni au următoarea denumire şi componenţă:

a) Regiunea Bucuresti-Ilfov: municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa in municipiul Bucureşti;

b) Regiunea Centru: judeţele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia ;

c) Regiunea Nord Est : judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în municipiul Piatra Neamţ ;

d) Regiunea Nord Vest : judeţele Bihor, Bistrita-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu reşedinţa în municipiul Cluj-Napoca;

e) Regiunea Vest: judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în municipiul Timişoara;

f) Regiunea Sud Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi si Gorj, cu reşedinţa în municipiul Craiova;

g) Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în municipiul Călăraşi;

h) Regiunea Sud Est : judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa în municipiul Brăila.

(3) Delimitarea teritorială a regiunilor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.

(4) Regiunile sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice regionale.

(5) Localităţile de reşedinţă ale regiunilor prevăzute la alin.2 pot fi schimbate numai prin lege, la propunerea consiliului regional exprimată prin hotărâre a consiliului regional adoptată cu votul a ¾ din numărul de consilieri care constituie consiliul regional.

(6) Sediul consiliilor regionale este situat în localităţile de reşedinţă ale regiunilor. Sediul consiliilor regionale poate fi schimbat în cadrul localităţii de reşedinţă prin hotărâre a consiliului regional adoptată cu votul a ¾ din numărul de consilieri care constituie consiliul regional.

[…]

Art.4

(1) Administraţia publică în cadrul regiunii se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei regionale, subsidiarităţii, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice regionale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor regionale de interes deosebit.

(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.

Art. 5

(1) Regiunile sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu.

(2) În justiţie, regiunile sunt reprezentate de preşedintele consiliului regional, care stă în judecată ca reprezentant legal al regiunii şi nu în nume personal.

[…]

Consiliul regional

SECŢIUNEA I. Constituirea şi componenţa consiliului regional

Art. 13

(1) Consiliul regional este autoritatea administraţiei publice regionale, fiind compus din consilieri regionali, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, de către persoanele cu drept de vot din regiunea respectivă, în condiţiile legii.

Art. 14

(1) Numărul membrilor fiecărui consiliu regional se stabileşte prin ordin al prefectului regiunii, în funcţie de numărul locuitorilor regiunii, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile regionale, după cum urmează:

Numărul consilierilor regionali în funcţie de numărul locuitorilor regiunii

– până la 2.000.000: 20

– între 2.000.001 şi 2.500.000: 24

– între 2.500.001 şi 3.000.000: 28

– peste 3.000.000: 32

(2) Consiliul regional ales în conformitate cu prevederile legii se completează cu preşedintele consiliului regional, care are drept de vot şi conduce şedinţele acestuia.

(3) Candidaţii de pe lista fiecărei formaţiuni politice, dar care nu sunt declarati aleşi, au calitatea de consilieri regionali supleanţi şi îi vor înlocui pe titularii cărora le încetează mandatul înainte de termen.

[…]

SECŢIUNEA III. Funcţionarea consiliului regional

Art. 25

(1) Consiliul regional se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

(2) Consiliul regional îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales

(3) Consiliul regional se întruneşte în şedinţă ordinară în fiecare lună, la convocarea preşedintelui consiliului regional. Consiliul regional se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar.

(4) Convocarea consiliului regional se face în scris, prin intermediul secretarului regiunii, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.

(5) Şedinţele consiliului regional se pot desfăşura la sediul consiliului regional, ori in orice altă localitate componentă a regiunii.

[…]

SECŢIUNEA VI. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului regional

Art. 37

(1) Preşedintele îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii strategice:

a) Reprezintă regiunea în raporturile cu terţii;

b) Convoacă şi conduce şedinţele consiliului regional şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora;

c) Exercită funcţia de ordonator principal de credite;

d) Coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii;

e) Răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice regionale;

f) Asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului regional, precum şi a altor acte normative.

Art. 38

(1) Pentru buna funcţionare a activităţilor de la nivel regional, Preşedintele Consiliul Regional îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului regional regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia, organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu al consiliului regional, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes regional şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes regional

b) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului propriu al consiliului regional şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes regional;

c) prezintă consiliului regional, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor consiliului regional;

d) întocmeşte proiectul bugetului judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului regional;

e) urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului regional adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;

f) iniţiază, cu aprobarea consiliului regional, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emisiuni de titluri de valoare în numele regiunii;

g) coordonează şi controlează organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes regional, înfiinţate de consiliul regional şi subordonate acestuia;

[…]

CAPITOLUL V

Bugetul regional

Art. 44

(1) Fiecare regiune îşi stabileşte un buget multianual, care trebuie aprobat şi actualizat în fiecare an, şi care este elaborat având în vedere planificarea regională.

(2) Bugetul regional este constituit luând în considerare obligaţiile asumate de către regiune, implicaţii care au caracter multianual.

(3) Bugetul este alcătuit din următoarele categorii de venituri:

a) Venituri din taxe regionale, încasările de impozite sau taxe de la nivel central care sunt transferate către regiune;

b) Venituri din contribuţii şi transferuri directe ale statului;

c) Veniturile provenite din contribuţiile, proiectele, alocările de capital şi intrările de la Uniunea Europeană;

d) Venituri din valorificarea proprietăţilor şi participaţiile în asocieri comerciale;

e) Venituri din servicii publice regionale;

14

f) Venituri din exploatarea resurselor naturale transferate de guvern la regiune (fond forestier, izvoare de ape şi izvoare termale, etc.);

g) Venituri din vânzarea de active, prin transformarea de capital, de la colectarea creanţelor şi transferuri;

h) Venituri din credite ipotecare, credite şi alte operaţiuni de credit

(4) În cadrul bugetului la categoria cheltuieli vor fi cuprinse următoarele elemente:

a) Cheltuieli pentru alimentarea Fondului pentru Dezvoltare Regională;

b) Cheltuieli pentru activitatea de funcţionare a aparatului propriu;

c) Cheltuieli pentru dezvoltare regională;

d) Cheltuieli pentru activitatea de planificare si programare regională;

e) Cheltuieli pentru pregătirea şi implementarea programelor co-finanţate din fondurile europene gestionate regional;

f) Cheltuieli pentru activităţi de cooperare între comunităţile locale.

Vedeți aici proiectul de lege: proiect lege

Sursa: pesurse.ro