Aiud
Peste 500 de persoane se află închise la Penitenciarul Aiud. Istoria cutremurătoare a locului numit cândva ”Zarca Aiudului”
În Penitenciarul de maximă siguranță Aiud, potrivit datelor afișate pe site-ul instituției, momentan se află 534 de persoane private de libertate. Capacitatea instituției este de maxim 723 de locuri, împărțite în 289 camere de detenție.
Prima atestare documentară ca loc de deţinere al actualului Penitenciar datează din anul 1786.
De asemenea, închisoarea din Aiud este recunoscută şi sub denumirea de ”Zarca Aiudului”, unde a ”găzduit” între zidurile sale, în timpul regimului comunist deţinuţi politici cu pedepse mari, proveniţi din toate categoriile politice şi sociale.
Între anii 1839-1849 a funcţionat ca închisoare pe lângă Tribunalul din Aiud iar în urma evenimentelor din zbuciumatul an 1848, în ianuarie 1849, cu ocazia ocupării oraşului de către trupele austriece tribunalul si închisoarea au fost incendiate. În 1857 se înfiinţează o nouă închisoare, acţiunea de amenajare se termină în anul 1860.
În perioada 1873-1880, penitenciarul funcţionează ca închisoare – tribunal, destinată executării pedepselor grave atât de către bărbaţi cât si de către femei, urmare a condamnărilor aplicate de instanţele din judeţ.
CITEȘTE ȘI: Un deținut de la Penitenciarul Aiud s-a considerat discriminat din cauza alimentației. A cerut alt tip de mâncare dar n-a primit
Cu data de 1 septembrie 1880 penitenciarul este declarat închisoare districtuală, ocazie cu care se aprobă construirea unui nou edificiu, construcţia noului corp de clădire, cunoscut si astăzi sub denumirea „Zarca”, demarează în anul 1881, clădirea fiind finalizata un an mai târziu. În perioada 1889-1892 a fost construit pavilionul „Celularul nou”, corpul principal de clădire cuprinzând 312 celule
În intervalul 1892-1929 Penitenciarul Aiud a fost clasificat „Penitenciar Regesc”, apoi Judeţean si, în final, Penitenciar directorial clasa I-a, fiind subordonat, iniţial, Directoratului General al Justiţiei din Transilvania, cu sediul la Cluj, ulterior direcţiei Generale a Penitenciarelor din Ministerul Justiţiei.
Arhitectura penitenciarului este destul de eterogenă, clădirea principală „Celular”, construit în stil victorian, fiind singura clădire destinată deţinerii care este etajată, celelalte doua corpuri de clădire „Zarca” si secţiile V si VI sunt construite în stilul caracteristic al cazărmilor vremii.
CITEȘTE ȘI: ”Zarca Aiudului”, locul în care sute de deținuți politici și-au găsit sfârșitul în timpul regimului comunist
Între zidurile penitenciarului și-au ispășit pedeapsa infractori, criminali de război, dar şi intelectuali: avocaţi, arhitecţi, comercianţi, farmacişti, medici, ingineri, învăţători, profesori, preoţi, scriitori, subofiţeri, ziarişti, precum şi pe toţi cei care fuseseră bancheri, chiaburi, moşieri, industriaşi şi diverşi patroni.
În apropierea închisorii, în locul numit Râpa Robilor se află osemintele multor deţinuţi decedaţi în penitenciar şi aruncaţi în gropi comune.
Penitenciarul de la Aiud a fost în perioada regimului comunist unul din locurile în care insalubritatea, frigul, foamea sau lipsa asistenţei medicale au condus la numeroase decese sau îmbolnăviri grave.
În plus, „Zarca” Aiudului (corpul vechi si izolat, „carceră“ în maghiară) „oferea” condiţii şi mai grele celor care refuzau, la începutul anilor 1960, să se încadreze în procesul cunoscut sub denumirea de „reeducare târzie”. Era categoria de persoane considerate periculoase de către administraţie.
Morţii din Zarca Aiudului
“Din septembrie 1948, în urma aplicării ordinului nr. 17249 al Direcţiei Generale a Penitenciarelor, condamnările politice urmau a fi executate la Aiud, Gherla, Piteşti şi Târgşor.
Penitenciarul din Aiud urma să îi găzduiască pe cei mai periculoşi infractori, criminali de război, dar şi pe intelectuali (ordinul preciza următoarele categorii: avocaţi, arhitecţi, comercianţi, farmacişti, medici, ingineri, învăţători, profesori, preoţi, scriitori, subofiţeri, ziarişti), precum şi pe toţi cei care fuseseră bancheri, chiaburi, moşieri, industriaşi şi diverşi patroni.
Închisoarea şi-a păstrat acelaşi caracter până în 1964 – cu menţiunea că în anii şaizeci foştii legionari au devenit categoria predominantă. După 1964 şi până în 1989, la Aiud au fost aduşi toţi aceia care au fost condamnaţi pentru infracţiuni asimilate politic, contra securităţii statului”, afirmă autorii cercetării „Morţii Penitenciarului Aiud 1945 – 1965“, Virgiliu Ţârău şi Ioan Ciupea din Cluj-Napoca.
În cercetarea citată sunt publicate numele a 565 de persoane închise la Aiud, care au decedat în închisoare în perioada respectivă. Mulţi dintre cei decedaţi, deţinuţi politici, au fost îngropaţi pe ascuns în locul numit Râpa Robilor. Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a demarat în urmă cu cinci ani o activitate de dezhumare a rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici.
Conform cercetărilor, în registrul special al morţilor de la penitenciar şi al registrelor de stare civilă de la Primăria Aiud, numărul morţilor ajunge la un minim de 782, în perioada 1945-1989.
În semn de respect, la Peniteniciarul Aiud a fost deschis un muzeu memorial dedicat victimelor regimului comunist şi foştilor deţinuţi politici încarceraţi aici.
Peste 500.000 de persoane arestate din motive politice Anchetele şi arestările Securităţii, organul represiv al regimului comunist din România, desfăşurate fără încetare, ani de zile, au condus la suprapopularea închisorilor cu deţinuţi politici.
În această perioadă, în Codul Penal au fost incluse infracţiuni cu denumiri elocvente pentru ceea ce avea să urmeze: „uneltirea contra ordinii sociale”, „subminarea economiei naţionale şi sabotajul contrarevoluţionar”; cei care se opuneau regimului erau catalogaţi oficial drept „duşmani ai comunismului”.
Potrivit istoricilor, fenomenul închisorilor politice a durat din 1954 până în 1963-1964, atunci când supravieţuitorii reeducării prin tortură au fost eliberaţi. Unele estimări arată că în această perioadă au fost încarcerate peste 500.000 de persoane, dintre ele pierind sub teroare 100.000.
În prezent, Penitenciarul Aiud este profilat pe custodierea persoanelor private de libertate bărbaţi, clasificate în regimurile de executare a pedepsei „maximă siguranţă”, „închis” şi „deschis”. Capacitatea legala de cazare este de 723 de locuri, distribuite la 289 camere de deţinere.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News