PRIMA ZI DE PAȘTI: Obiceiuri, tradiţii şi ritualuri pentru sănătate şi belşug în casă

Oul trebuie spart, curăţat şi împărţit de către capul familiei. Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap”, în a doua zi, „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”.

În ziua de Paşte nu se mănâncă oul cu sare, întrucât se spune că vei transpira tot anul.

La masă de Paşte e bine să mănânci mai întâi un ou, căci se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peste şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor că pasărea.

Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşte, te vei întâlni în lumea cealaltă. Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşte şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.

Tradiția din bătrâni spune că dacă oul pe care îl ciocniţi are două gălbenuşuri, e semn că vă veţi căsători curând. De asemenea, ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.

Se spune că, dacă de Paşte se aşază o bucăţică de fier sub prag , va reprezenta protecţie pentru casă. Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Paşte este bărbat, vei avea noroc tot anul.

În ziua de Paşte nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de cîte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

De Paşte, există credinţă că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudee dragi. Există credinţa că cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această zi uşile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise.

Copiii născuţi în prima zi de Paşte au noroc toată viaţa.

Fetele și flăcăii obișnuiesc în dimineța primei zile de Paște, înainte de răsăritul soarelui și fără a fi văzuți de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare spre a fi „iuți, sprinteni, ușori, sănătoși, harnici și iubiți”.

În Transilvania s-a practicat, tot în prima zi a Paștelui, Bricelatul. Flăcăul care a ieșit primul la arat îi pedepsea pe toți cei care greșiseră în vreun fel în postul care trecuse, bătându-i la tălpi cu un băț numit vergel. Obiceiul se termină cu o petrecere, repetată și în celelalte zile ale Paștelui.

În a doua zi de Paşte, finii merg la naşi cu dar de colaci, un covor ţesut în casă şi un ulcior.

Flăcăii merg la fete cu stropitul şi cu văluritul, iar o năframă albă pusă într-o prăjină se poartă în fruntea alaiului care merge din casă în casă şi face urări de Paşte. Tradiţia udatului, care s-a mai păstrat în Transilvania, are semnificaţia unui act de purificare, fetele fiind stropite cu apă sau parfum.

Citește și MESAJE de PAŞTE: Cele mai frumoase gânduri pentru urări și felicitări la prieteni, familie şi colegi, de Învierea Domnului

Tradiţii de Paşte în lume: biciuirea fetelor

Bărbaţii aruncă cu apă peste femei şi le plesnesc cu biciuri confecţionate manual din ramuri de salcie, decorate cu câteva panglici la unul din capete. Această biciuire se presupune a fi simbolică şi, potrivit legendei, deşi nu pare deloc amuzant pentru femei, ele trebuie plesnite peste fese pentru a rămâne sănătoase şi frumoase în anul în curs, relatează mirror.co.uk.

În Finlanda, copiii se îmbracă frumos şi încep să cerşească pe străzi, cu feţele mânjite cu funingine şi încălecând cozi de mătură. În anumite zone din vestul Finlandei, oamenii aprind focuri mari în Duminica Paştelui. Se spune despre acest obicei că alungă vrăjitoarele care zboară prin aer între Vinerea Mare şi Duminica Paştelui.

Peste 4.500 de ouă sunt folosite pentru prepararea unei omlete gigantice, în fiecare an, pe străzile oraşului Haux, din Franţa. Această omletă va trebui să hrănească până la 1.000 de persoane şi este coaptă într-un vas uriaş, amplasat în piaţa centrală, la ora prânzului.

În Elveţia, toate satele îşi transformă fântânile în adevărate izvoare de Paşte, folosind panglici colorate din hârtie, flori şi ouă vopsite, pentru a le decora. Această tradiţie celebrează simbolul apei, o resursă foarte importantă în regiunile secetoase situate dincolo de Alpi.

În Germania, tradiţia cere aprinderea unui foc mare de Paşte, folosind brazii de Crăciun, rămaşi din timpul iernii. Focul este un simbol al victoriei repurtată de frumoasa şi însorita primăvară asupra zilelor reci ale iernii.

sursa: gândul.info, realitatea.net