Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Profitul multinaționalelor, impozitat cu minim 15% în 136 de state. România, una dintre marile beneficiare ale acordului global


Publicat

Un acord global privind impunerea unui impozit minim de 15% pe profitul companiilor multinaționale, a fost convenit de 136 de națiuni, a anunțat vineri Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), potrivit Reuters.

Reforma majoră a sistemului fiscal internațional finalizată de OCDE va ​​asigura că întreprinderile multinaționale (EMN) vor fi supuse unei cote de impozitare de minimum 15% începând cu 2023.

România, una dintre marile beneficiare ale acordului global

Măsura va face mai dificila evitarea impozitarii, iar România – o țară în care multinaționalele dețin o pondere importantă din economie- va avea de câștigat de pe urma limitarii externalizării profiturilor.

România este mai mult o piață a forței de muncă pentru companiile internaționale și mai puțin un beneficiar real al impozitării multor activități economice.

Anunț major al OECD privind impozitarea la nivel global a multinaționalelor

Reforma majoră a sistemului fiscal internațional finalizată de OCDE va ​​asigura că întreprinderile multinaționale (EMN) vor fi supuse unei cote de impozitare de minimum 15% începând cu 2023.

„Acordul de referință, convenit de 136 de țări și jurisdicții care reprezintă mai mult de 90% din PIB-ul global, va realoca, de asemenea, peste 125 miliarde de dolari din profiturile celor mai mari companii multinaţionale în toate ţările din lume, astfel încât să se asigure că aceste firme achită contribuţii fiscale corecte oriunde desfăşoară activităţi şi generează profituri”, precizează OECD.

Acord susținut de toate țările OECD și G20

După ani de negocieri intense pentru a aduce sistemul fiscal internațional în secolul 21, 136 de jurisdicții (din cei 140 de membri ai Cadrului inclusiv OECD) s-au alăturat declarației privind soluția cu doi piloni pentru a aborda provocările fiscale care decurg din Digitalizarea economiei.

Odată ce Estonia, Ungaria și Irlanda s-au alăturat acordului, acordul este susținut acum de toate țările OECD și G20. Patru țări – Kenya, Nigeria, Pakistan și Sri Lanka – nu au aderat încă la acord.

Ce prevede acordul global prin care sunt impozitate multinaționalele

Acordul global privind impozitul minim nu urmărește eliminarea concurenței fiscale, ci are ca bază „Soluţia pe Doi Piloni”, care urmează să fie propusă spre aprobarea Grupului statelor dezvoltate şi emergente (G20).

„Pilonul întâi” va asigura o distribuire mai corectă a profiturilor și a drepturilor de impozitare între țări în raport cu cele mai mari și mai profitabile întreprinderi multinaționale.

Pilonul doi introduce o rată minimă a impozitului la 15%. Noua rată minimă de impozitare se va aplica companiilor cu venituri peste 750 de milioane EUR și se estimează că va genera anual aproximativ 150 miliarde USD venituri fiscale suplimentare. Alte beneficii vor apărea, de asemenea, din stabilizarea sistemului fiscal internațional și din certitudinea fiscală sporită pentru contribuabili și administrațiile fiscale.

„Decizia de astăzi va face ca acordurile noastre fiscale internaționale să fie mai echitabile și să funcționeze mai bine”, a declarat secretarul general al OECD, Mathias Cormann.

Reacția Irlandei, țara în care au sedii Google, Facebook și Apple

După mai multe săptămâni de presiuni exercitate de SUA și Franța, Irlanda a anunțat că va înceta aplicarea unui impozit mic asupra corporațiilor, măsură care a fost o piatră de temelie pentru dezvoltarea sa economică.

Irlanda a renunţat să se opună implementării iniţiativei privind revizuirea impozitului global pe profit, fiind de acord să renunţe la nivelul de 12,5% pentru multinaţionale, un puternic impuls pentru eforturile de impunere a reglementării, transmite Reuters.

Autorităţile de la Dublin au criticat propunerea care prevede un impozit minim de 15% aplicabil societăţilor în fiecare ţară unde operează, obiectivul fiind de a taxa multinaţionalele acolo unde realizează profitul şi nu doar unde sunt înregistrate.

„Guvernul a aprobat acum recomandarea mea ca Irlanda să se alăture consensului internaţional. Este o decizie corectă, sensibilă şi pragmatică”, a declarat joi, 7 octombrie, ministrul de Finanţe, Paschal Donohoe.

De ce s-a opus Irlanda majorării impozitului pentru multinaționale

Impozitul pe profit de 12,5% aplicat în Irlanda aduce prosperitate acestei ţări şi ”este un element cheie al politicii noastre economice de decenii”, a declarat recent Donohoe, care a apreciat că o creştere a acestei rate de impozitare ar crea probleme firmelor care au investit în Irlanda.

Conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), care a condus negocierile, stabilirea unui impozit minim de 15% ar genera venituri suplimentare anuale de 150 miliarde de euro (175 miliarde de dolari).

Din cele 139 de ţări care au participat la negocierea acordului sub egida OECD, 9 state nu au vrut să îl semneze  inclusiv Irlanda, Estonia şi Ungaria.

Datorită impozitului scăzut pe profit, Dublinul a atras firme ca Google, Facebook şi Apple, iar acum rata de angajări la multinaționale depășește proporția de 1 din 10 oameni. Semnarea acordului de către Irlanda reprezintă un pas înainte spre adoptarea sa pe plan global.

Aşadar, impozitul nu va mai fi datorat doar acolo unde multinaţionalele şi-au înregistrat sediile şi reuşeau astfel prin practicile de optimizare fiscală să plătească impozite mai mici.

Sunt avute în vedere mai ales companiile cu cifre de afaceri la nivel mondial de peste 20 de miliarde de euro şi cu o rată a profitului de peste 10%.

Obiectivul este ca societăţile multinaţionale şi în special acelea din sectorul digital, care au beneficiat mult de pe urma pandemiei, să nu mai plătească impozite derizorii în raport cu veniturile lor.

”Pilonul 2” corespunde stabilirii unui impozit efectiv minim de cel puţin 15% asupra profitului companiilor multinaţionale.

Un stat va putea taxa profiturile obţinute în străinătate de o companie înregistrată în acel stat de origine dacă ea a fost impozitată în străinătate cu un procent inferior acestui prag minim, pentru a fi compensată astfel diferenţa.

Statele vor putea colecta anual venituri noi de 150 miliarde de dolari

Secretarul general al OCDE, Mathias Cormann: ”Acordul de astăzi va face ca sistemul fiscal internaţional să fie mai corect şi să funcţioneze mai bine. Este o victorie majoră pentru un multilateralism echilibrat şi eficient.”

Statele vor colecta anual venituri noi în valoare de 150 de miliarde de dolari, iar drepturile de impozitare a unor profituri de 125 de miliarde de dolari vor reveni ţărilor în care multinaţionalele obţin veniturile.

Comunicat al OCDE: ”Acest acord de referinţă convenit de 136 de ţări şi jurisdicţii reprezintă peste 90% din PIB-ul mondial şi va reloca profituri de 125 de miliarde de dolari generate de aproximativ 100 din cele mai profitabile multinaţionale în alte ţări din lume, asigurând că firmele plătesc un impozit corect indiferent unde îşi desfăşoară activităţile şi generează profituri.”

suse: reuters, adevarul.ro, mediafax,



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Românii aruncă 2,5 milioane de tone de hrană pe an. Un sfert este mâncare gătită

Publicat

Aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă în fiecare an în România, susține Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit acestuia, cea mai mare pondere este de mâncare gătită, fructe şi legume.

Risipă alimentară: aproape 130 kg de hrană / cap de locuitor

„Deşi există un grad de incertitudine în ceea ce priveşte datele referitoare la risipa alimentară în Uniunea Europeană, cantitatea de alimente produsă ce este irosită pare să fie inferioară estimărilor de la nivel mondial.

Proiectul de cercetare finanţat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite.

Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, adică peste 350 de grame de mâncare, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor.

Din cele 129 kg/cap de locuitor risipite anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume şi 1% carne.

Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunităţile rurale se folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării.

În mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi. Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puţin două feluri: costuri economice şi costuri de mediu.

Donarea de alimente ar trebui încurajată şi va rămâne permanent un factor esenţial de reducere a risipei alimentare”, a afirmat oficialul MADR.

Măsuri pentru reducerea risipei

Acesta a menţionat că instituţia pe care o reprezintă finanţează, în prezent, cinci proiecte ce vizează reducerea atât a risipei alimentare, cât şi gazelor cu efect de seră.

„Este bine cunoscut faptul că schimbările climatice şi sociale reprezintă provocări actuale şi stringente la nivel global şi european care impun identificarea şi aplicarea unor soluţii urgente şi adecvate.

Ministerul Agriculturii gestionează Legea 2017/2016 privind reducerea risipei alimentare şi vine cu politici de rotire a culturilor în aşa fel încât să promovăm plante care înmagazinează gazele cu efect de seră.

Ministerul finanţează cinci proiecte care au ca temă reducerea risipei alimentare şi reducerea gazelor cu efect de seră, promovează strategia pentru o economie circulară în aşa fel încât să folosim tot ceea ce producem şi cu un consum de energie al planetei mult mai mic (…)”, a spus reprezentantul Ministerului Agriculturii.

Până la 50% din toată risipa alimentară, produsă de consumatorii din oraşe

În România, prin Legea nr. 47/2016, data de 16 octombrie a fost declarată Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare.

Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România, produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt cele care au cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deşi tendinţa de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv cu 61,11%.

Conform cercetării, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe.

„Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% – 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram”, arată studiul citat.

Cu toate acestea, nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5% în 2020, de la 10,43% în 2016, iar pentru 2030 estimările arată că se va atinge obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Educația financiară și juridică vor fi materii obligatorii pentru elevi la școală, de anul viitor. Proiect aprobat de Parlament

Publicat

Parlamentul a aprobat luni introducerea materiilor Educația financiară și Educația juridică în școli, la nivel de învățământ primar și gimnazial.

Modificarea intră în vigoare din 2022.

Legea educației este modificată astfel încât cursul de competențe antreprenoriale va deveni cursul de competențe antreprenoriale și financiare.

În plus, în forma amendată de senatori, proiectul stabilește că elevii vor beneficia și de programe de educaţie juridică.

Elevii vor avea astfel posibilitatea de a învăța diferența dintre active și pasive, cum funcționează creditele, diferența dintre cardul de credit și cardul de debit, cum funcționează IFN-urile, care este importanța economisirii și informații de bază despre investiții la bursă.

Inițiatorii suțin că „nu este suficient ca tinerii să dobândească competenţe antreprenoriale, să ştie cum să administreze o afacere din punct de vedere financiar, ci este nevoie să înţeleagă şi să integreze şi comportamente responsabile din punct de vedere juridic”, potrivit avocatnet.ro.

„Inițiativa legislativă are drept scop introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar, alături de educația antreprenorială. Introducerea educației antreprenoriale în școli reprezintă un aspect de natură a încuraja spiritul antreprenorial de la vârste cât mai fragede.

Stimularea educației antreprenoriale este o prioritate peste tot în lume, iar România se aliniază astfel trendului global. Totuși, trebuie să recunoaștem că nu toți absolvenții vor deveni antreprenori, însă toți vor avea nevoie de cunoștințe de bază cu privire la gestionarea unui buget propriu”, scriu inițiatorii proiectului.

sursă: avocatnet.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate. Precizări de la primărie

Publicat

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate până în 25 octombrie. Viceprimarul Emil Antoniu Popescu a anunțat că deținătorii acestor construcții au fost notificați în acest sens.

”În cursul zilei de vineri, 15 octombrie, au fost emise notificări pentru deținătorii construcțiilor neautorizate cu destinația ”garaj” aflate pe strada Nicolae Bălcescu.

Deținătorii garajelor nu au autorizație de construcție și nici contract de concesiune valabil, fiind notificați încă din anul 2017 cu privire la obligativitatea demolării lor.

Mai mult, există o sentință definitivă în justiție privind corectitudinea notificării din urmă cu 4 ani, urmând ca până în 25 octombrie terenul să fie eliberat de construcțiile parazitare.

În caz contrar acestea vor fi demolate pe cale administrativă, iar autoritățile locale vor recupera cheltuielile de la cei în cauză”, a anunțat viceprimarul.

Pentru garajele similare din spatele magazinului ”Mercur”, termenul limită pentru demolare este 22 septembrie 2022.

”Totodată posesorii garajelor din spatele Magazinului “Mercur” au termen limită pentru demolare data de 22 septembrie 2022, când expiră ultimul contract de concesiune.

De asemenea garajele din spatele Colegiului Tehnic „Alexandru Domșa” urmează să fie desființate în viitor, întrucât în zonă vor fi dezvoltate proiecte importante pentru comunitate: Grădinița 16 și amenajarea unui teren de sport.

Administrația locală are în vedere toate garajele construite ilegal între blocuri obiectivul fiind mărirea numărului de parcări precum și respectarea regulilor de urbanism de către toți cetățenii municipiului”, a precizat Emil Antoniu Popescu.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Cât vom plăti pentru gaz și lumină, în această iarnă. Virgil Popescu: ”Vești bune pentru milioane de români”

Publicat

Ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu, a dat asigurări că România are stocuri suficiente de gaze pentru a trece cu bine peste această iarnă.

A explicat cât vor plăti românii pe facturile la electricitate și gaz, dar și cine va putea să își amâne plata facturilor.

”Vești bune pentru milioane de români!

Consumatorii casnici vor plăti maxim 71 de bani pe KWh, exact cât plăteau anul trecut. Asta după ce am adoptat măsuri de compensare și plafonare ale prețului la energie și gaze naturale, pentru a-i ajuta pe cetățeni să treacă cu bine peste această iarnă.

Românii nu trebuie să facă absolut nimic decât să își monitorizeze consumurile.

Am mărit grila de consum, nu mai sunt 200 de kWh, în urma amendării din Parlament pragul de consum lunar este 300 de kWh, plus 10% marja de toleranță. La gaze naturale a rămas același volum: 1.200 de metri cubi.

Dacă prețul se duce peste 1 leu pe KWh, intervine plafonul. Pentru un consum de 100 de KWh, valoarea facturii va fi un leu X 100, din care se scade compensarea, deci prețul va fi de 71 de lei”, a declarat Virgil Popescu, potrivit dcnews.ro.

Cine poate să își amâne factura?

”Dacă am un venit mediu pe membru de familie de 850 de lei sunt un consumator vulnerabil.

Completarea documentației pentru consumatorul vulnerabil este gestionată de ministerul muncii și primărie. La primărie se completează. Se face o bază de date care va fi transmisă furnizorilor.

Ce se întâmplă cu facturile din octombrie? Aceste facilități intră la data de 1 noiembrie. Contractele furnizorilor de gaz sau electricitate au început din 1 noiembrie.

Avem posibilitatea să mărim perioada prin care se aplică aceste măsuri și pentru luna aprilie.Eu estimez că din aprilie prețul gazului o să o ia pe o pantă în jos”, a mai declarat Virgil Popescu, la Digi24.

Comisiile economice reunite din Senat au votat în unanimitate luni, în bloc, mai multe amendamente aduse OUG 118/2021 privind compensarea facturilor la energie.

Printre amendamentele propuse de PSD a fost posibilitatea amânării cu şase luni la plata facturilor pentru consumatorii vulnerabili. Totodată, profitul furnizorilor a fost plafonat la maximum 5% raportat la costurile de furnizare. Printre modificări se află şi supraimpozitarea cu 80% a producătorilor de electricitate, dar şi plafonarea la 5% din costuri a profitului furnizorilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate