Proprietarii de terenuri pe care sunt amenajate perdele forestiere trebuie să-şi dea acordul pentru expropriere în scris, în 20 de zile

Guvernul a decis, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, că proprietarii terenurilor pe care sunt amenajate perdele forestiere de protecţie vor trebui să îşi exprime acordul, în scris, în vederea exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în termen de 20 zile de la data notificării.

Executivul susţine că ordonanţa pune în concordanţă prevederile Legii 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie cu prevederile Legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce priveşte termenul pentru exprimarea în scris a acordului de către titularii dreptului de proprietate pe ale căror terenuri se înfiinţează perdele forestiere de protecţie.

Acest termen este de 20 de zile de la data notificării.

Prin Programul Naţional pentru Perdele Forestiere, care ar urma să fie aplicat, la nivel naţional, 870 de kilometri de drumuri naţionale şi autostrăzi ar trebui să fie protejaţi de o “lizieră” de circa 30 de metri lăţime cu copaci cu ramuri bogate şi arbuşti corespunzători climatului zonei în care sunt amplasaţi. În total, 2.738 de hectare de teren împădurit.

Printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern în şedinţa din 23 decembrie anul trecut, responsabilitatea pentru organizarea licitaţiilor în cadrul acestui program a fost transferată la consiliile judeţene. Până atunci, în cea mai recentă variantă, pe baza unui protocol din 2011 încheiat între Ministerul Transporturilor şi Ministerul Mediului, CNADNR trebuia să identifice proprietarii terenurilor de pe marginea şoselelor şi să obţină acordul pentru plantarea puieţilor, cu sprijinul inspectoratelor silvice. Ministerul Mediului era cel care organiza licitaţiile.

Anul trecut, la nivel naţional erau 27 de kilometri de perdele forestiere.

În Legea 289 din 2002 (modificată prin Legea 213/2011) se menţionează că perdelele forestiere se amplasează de o parte sau de alta a căilor de comunicaţie, pe porţiunile afectate frecvent de depuneri masive de zăpadă. “Cordoanele forestiere sunt constituite din plantaţii de arbori şi arbuşti forestieri, care unesc trupuri de pădure sau reţele de perdele forestiere de protecţie, aflate la distanţe de până la 10 km unele de altele. Ele pot avea lăţimi de până la 30 m şi se amplasează la marginea tarlalelor cultivate agricol, de-a lungul drumurilor existente, al digurilor şi malurilor sau în jurul localităţilor. În acest cazuri cordoanele forestiere constituie ele însele perdele forestiere de protecţie şi preiau funcţiile de protecţie ale acestora”, se mai arată în textul legii. De asemenea, se precizează că proprietarii terenurilor vizate pot să-şi exprime acordul pentru amplasarea perdelelor forestiere, având opţiunea să beneficieze de compensaţii, dar era stabilită şi posibilitatea exproprierii, în caz contrar.

În 2004, HG 648 stabilea o lungime totală de 1.052 kilometri, cu o suprafață de 3.212 ha, pentru construirea perdelelor forestiere. Pentru drumurile naționale erau vizaţi 818 km, cu o suprafață de 2.402 ha, iar pentru căi ferate – 233 km, cu o suprafață de 810 ha.

În 2006, HG 699 modifica puţin cifrele: 1.082 km lungime totală, cu o suprafață de 3.458 de ha. Pentru drumuri naționale – 870 de km, cu o suprafață de 2.738 ha. Pentru căi ferate – 212 km, 720 ha.

Ordonanţa mai prevede ca toate măsurătorile topografice în acest scop să fie executate de către Regia Naţională a Pădurilor.

sursa: mediafax